Modalităţi de optimizare a formelor farmaceutice cu antiinflamatoare

Peletele uscate la temperatura camerei (ET1) au mărimea cea mai mare, urmate de cele uscate prin
îngheţ (liofilizate) (ET4), dar nu există variaţii remarcabile în ceea ce priveşte mărimea lor. După uscarea
într-un uscător cu tăvi la 37°C şi 50°C, peletele nu prezintă o îngustare, dar uscându-le la o temperatură mai
mare de 65°C, se observă o scădere a mărimii particulelor. Aceasta se corelează cu ipoteza că peletele se
îngustează la o temperatură mai mare. Aceasta se poate datora scăderii porozităţii peletelor, ceea ce este de
asemenea evident, din aceste profiluri de cedare a medicamentului din diferitele formulări, în care viteza
cedării medicamentului scade cu reducerea porozităţii. Mehta şi colab. [104] au raportat date similare.
S-a observat că timpul de sferonizare nu contribuie la diferenţele de mărime a particulelor obişnuite în
condiţiile experimentale descrise în studiul meu. Contrar rezultatelor dintr-un raport publicat (unde s-au
observat că mărimea peletelor creşte cu creşterea timpului de sferonizare) [116], s-a observat că timpul de
sferonizare nu conduce la diferenţele în ceea ce priveşte mărimea particulelor în condiţiile experimentale ale
studiului. Această diferenţă în rezultate poate fi atribuită faptului că, în studiul nostru, la sferonizări de 7 şi 10
minute (ES4 şi ES5), s-au obţinut câteva sfere mari (de ordinul mm în diametru) şi au fost excluse din datele
de analiză dimensională.
Analiza formei peletelor obţinute în condiţii diferite de uscare este prezentată în tabelul V. Diferiţii
parametrii de formă (circularitate, elongaţie, rectangularitate) nu au suferit modificări majore pentru peletele
uscate în condiţii diferite. Aşa cum s-a discutat anterior, peletele se îngustează la temperaturi mari de uscare.
Îngustarea lor poate apărea uniform, de-a lungul peletelor, lăsând totuşi forma neafectată de condiţiile de
uscare.
Forma peletelor a fost oricum puternic afectată de timpii de retenţie în sferonizator pe parcursul
preparării. Aşa cum se observă din tabelul V, peletele devin mai rotunde cu creşterea timpului de sferonizare.
La 1 şi 2 minute de sferonizare (ES1 şi E4), peletele au suferit modificări ale formei, alungindu-se (figura 5A
şi 5B), iar peletele au devenit rotunde când s-au sferonizat timp de 3 şi de 5 minute (ES2 şi ES3) (figura 5C şi
5D). Oricum o creştere mai mare a timpului de sferonizare nu afectează considerabil forma peletelor. La o
sferonizare timp de 5 minute, circularitatea peletelor a fost 0,902 în timp ce la una de 7 şi respectiv 10 minute
(ES4 şi ES5) (figura 5E şi 5F), valorile circularităţii au fost de 0,913 şi respectiv de 0,911 ceea ce indică
faptul că rotunjirea nu creşte după 5 minute de sferonizare. Totuşi, o sferonizare timp de 5 minute, aceasta
s-a dovedit a fi optimă pentru Avicel PH302. Creşterea rotunjirii cu timpul, a fost evidentă cu cât extrudatele
au căpătat forţe de atracţie mai mari pentru rotunjirea lor şi după un timp optim de sferonizare, peletele au
devenit suficient de compacte astfel încât nici o forţă de atracţie nu a mai putut să acţioneze asupra lor. Acest
rezultat concordă cu rezultatele raportate de mulţi cercetători. Gouldson şi Deasy [114] au raportat că schimbările
majore în circularitatea peletelor au apărut în primele 3 minute de sferonizare. Similar, alţi cercetători
au descoperit că sfericitatea maximă s-a obţinut în 60 de secunde în sferonizator [118].
Formele peletelor au fost de asemenea, afectate de viteza de rotaţie a plăcii din interiorul sferonizatorului.
Odată cu creşterea vitezei plăcii, a crescut şi circularitatea peletelor (tabelul V, figura 5B, 5G şi 5H).
Circularitatea cea mai mare, obţinută cu o creştere a vitezei de sferonizare, a fost de 0,801 (ESS2)
(figura 5H). Această valoare a fost mai mică decât cea a lui ES2 (circularitate 0,833 - tabelul V), care a fost
sferonizată 3 minute la viteză mică. Se concluzionează faptul că un timp crescut de retenţie în sferonizator,
chiar la o viteză mai mică, generează o forţă de atracţie mai mare şi cauzează o mai bună rotunjire a peletelor
decât un timp de sferonizare mai mic, chiar la o viteză mai mare.
Figura 5
Fotomicrografii ale fracţiilor clasice model (trecute prin sita #18 BSS şi reţinute pe #25 BSS) ale peletelor preparate în timp de: (A)
1 minut (ES1), (B) 2 minute (E4), (C) 3 minute (ES2), (D) 5 minute (ES3), (E) 7 minute (ES4) şi (F) 10 minute (ES5) de sferonizare, la
(G) o viteză mică de sferonizare (ESS1) şi o viteză mare de sferonizare (H) (ESS2).
BSS indică Specificaţii Standard Britianice (British Standard Specifications).
- 15 -