fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...

Negre și Caspice, au un impact direct asupra stabilităţii părţii estice a continentului european 1 .
Promovînd o politică externă pragmatică S.U.A., RFG, Franţa, Italia, dorind să relanseze
relaţiile cu Rusia sînt tentate să abandoneze unii vecini ai Rusiei, cum ar fi Ucraina, Moldova
etc. Reieşind din aceste aspecte pragmatice ale politicii sale externe S.U.A. uită de angajamentul
Rusiei - încheiat în 1999 la Istanbul - privind retragerea trupelor din stînga Nistrului, pentru a
elimina aceste probleme supărătoare de pe agenda cu Moscova. Neglijînd acest lucru
preşedintele S.U.A. B. Obama şi alţi lideri occidentali cedează RM inrîuririi Moscovei,
împărţind lumea în sfere de influenţă, iar ţara noastră rămîne astfel, în sfera de dependenţă
rusească, deşi aceşti lideri au negat în repetate rînduri existenţa unei astfel de sfere.
Aceste temeri sînt îndreptăţite şi se confirmă prin ultimele dezvăluiri ale Wikileaks cu
privire la planurile Rusiei și Germaniei în privința reglementării conflictului transnistrean. Se
vorbeşte despre o înţelegere care va consta în faptul că Transnistria va primi o reprezentare de 5-
15 % în Parlamentul RM în urma căreia, Moscova și-ar spori influența în zonă. Aceasta ar duce
la demiterea Guvernului pro-european, deoarece transnistrenii s-ar alia cu comuniștii, care vor
depăși numeric coaliția pro-europeană de la Chișinău, ceea ce ar însemna că la noi în ţară se va
învesti un guvern pro-rus, susţine agenţia americană Stratfor. În schimb, Rusia ar fi deschisă
pentru a permite UE și OSCE să-și introducă pacificatorii și alți militari în Transnistria, pentru
că trupele sale vor rămîne în această regiune separatistă. În conformitate cu acest acord, Rusia şi
Germania își doresc să facă ca Moldova și Transnistria să semneze între ele un acord conform
planului elaborat de ei, mai ales, că la Tiraspol s-a schimbat administraţia şi odiosul I. Smirnov a
plecat de la putere. În acelaşi timp, se presupune că dacă Washingtonul și Bruxelles vor face
presiuni ca acordul să treacă prin ei, atunci Berlinul și Moscova se vor arăta indiferenți, nu vor
susține această propunere. S.U.A., în fond, nu este de acord cu ceea se întîmplă, dar nu vrea o
confruntare cu Rusia acum în Moldova, deoarece sînt alte probleme pe alte paliere, între
Moscova - Washington. În această ordine de idei, S.U.A. le va cere Lituaniei, Poloniei, României
și Marii Britanii să facă presiuni asupra celor 3 partide de la Chișinău, ca să nu accepte planul
ruso-german 2 . Prin urmare ţara noastră, este un pion în şahul geopolitic dintre cele două mari
puteri – Rusia şi Germania.
Totodată, fiind de acord cu Iu. Fruntaşu că S.U.A. și statele-membre ale UE, parteneri
„firești” ai RM, manifestă o atitudine responsabilă faţă de dezvoltarea democraţiei pe continental
european, faţă de consolidarea securităţii și stabilităţii în această parte a lumii. Însă, bineînţeles,
o asemenea atitudine implică luarea de poziţii mai tranșante faţă de tendinţele autoritare ale
1 Munteanu, I.; Chifu, I.; Fruntaşu, I. şi al. Op. cit., p. 51.
2 A se vedea: Timpul.md, 2012, 5 martie.