fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...
fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ... fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...
minorităţilor lingvistice, concepţie care să nu lezeze drepturile celor pentru care ţara noastră este baştina lor istorică. Este bine şi corect să fie respectate drepturile grupurilor minoritare, dar, a respecta drepturile minoritarilor nu înseamnă satisfacerea ambiţiilor imperiale ale imigranţilor rusofoni, care s-au bucurat întotdeauna în ţara noastră de ,,drepturi” şi privilegii, pe care nu le-au avut şi încă nu le au autohtonii acestui spaţiu mioritic. Statul nostru are nevoie de un sistem european de integrare a minorităţilor naţionale deoarece cel existent dă posibilitatea politicienilor să manipuleze opinia publică şi să polarizeze societatea. Sîntem de acord cu Z. Gane, care susţine că nu este de neglijat în acest sens experienţa Estoniei şi a Letoniei, care, respectînd legislaţia comunitară, au elaborat şi aplică cu succes programe complexe de integrare a minorităţii lingvistice ruseşti, în care limbilor estoniană şi letonă li s-a rezervat rolul principal 1 . Trebuie să remarcăm faptul că Comisia Europeană, a declarat că există disponibilitatea de a oferi asistenţă statului nostru în elaborarea unei strategii de integrare a minorităţilor naţionale. De asemenea, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa este dispusă să delege un expert care să ofere consultanţă în elaborarea metodologiei de studiere a limbii de stat de către minorităţile din RM. Totodată, trebuie să remarcăm, în această ordine de idei, că legislaţia lingvistică adoptată la 31 august 1989 este imperfectă şi depăşită de timp, din simplul motiv că ea a fost adoptată în condiţiile existenţei URSS-ului, iar din 1991 încoace noi sîntem un stat independent. Ea este formată din trei legi: Legea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti cu privire la statutul limbii de stat, Legea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti cu privire la reintroducerea grafiei latine, Legea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti cu privire la funcţionarea limbilor pe teritoriul RSSM, care funcţionează şi astăzi în ţara noastră şi de atunci nu s-a realizat nici o schimbare la nivelul legislaţiei lingvistice. Prin urmare, pentru a rezolva problema integrării minorităţilor lingvistice este necesar de a schimba şi legislaţia lingvistică. Astăzi putem constata că politica promovată de actuala conducere a ţării noastre în domeniul relaţiilor interetnice are drept scop păstrarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a minorităţilor naţionale, dar nu asimilarea acestora. Autorităţile din RM pledează pentru un dialog constructiv în societate, în spiritul toleranţei, non-discriminării şi al respectului reciproc. Drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale nu mai constituie apanajul statelor, ci al comunităţii internaţionale deoarece, aşa cum este arătat în Comentariile la Recomandarea 1201 privind proiectul Protocolului adiţional la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, ,,garantarea drepturilor persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale este un factor de pace, dreptate şi democraţie”. În aceeaşi ordine de idei, Comentariile 1 A se vedea: Gane, Z. Op. cit.
la Recomandarea 1201 constată că ,,drepturile minorităţilor fac parte din acel domeniu supranaţional al dreptului care include drepturile omului, aceasta implicînd faptul că ele nu pot fi în nici un caz privite exclusiv ca o problemă internă a statelor”. Un pas important spre recunoaşterea şi garantarea drepturilor reprezentanţilor minorităţilor naţionale, care sînt cetăţeni cu drepturi depline ai ţării noastre, indiferent de numărul şi starea socială a lor, a fost adoptarea Legii Republicii Moldova Nr. 382-XV din 19 iulie 2001 Cu privire la drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor, care consfinţeşte un şir important de drepturi ale persoanelor care aparţin unei minorităţi naţionale. Art. 4 al legii garantează persoanelor aparţinînd minorităţilor etnice dreptul de egalitate în faţa legii şi interzice toate discriminările bazate pe apartenenţa la minorităţile naţionale. În capitolul referitor la învăţămîntul public legea prevede posibilităţi adecvate de instruire în limba minoritară, cu condiţia că acest drept să nu fie exercitat de o asemenea manieră astfel încît să împiedice reprezentanţii minorităţii să înţeleagă cultura şi limba întregii comunităţi şi să participe la activităţile sale cu care ar aduce atingere suveranităţii naţionale, şi ca nivelul de educaţie să nu fie inferior standardului general stabilit sau aprobat de autorităţile competente. Totodată, exista astăzi opinii conform cărora românii basarabeni sînt în avantaj, datorită numărului lor, deoarece reprezintă majoritatea şi faptul că limba română este limbă de stat. Această situaţie, în opinia acestor reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, a făcut posibil că la începutul ’90 ei au înlocuit alte grupuri etnice în administraţie şi în aparatul de stat. Un alt set de opinii afirmă, că românii basarabeni sînt dezavantajaţi faţă de alte grupuri etnice, chiar dacă ei reprezintă majoritatea. Acest lucru este posibil datorită avantajelor pe care grupurile etnice rusolingve, în mod special ruşii şi ucrainenii le aveau asupra lor, la începutul ’90. Aceste minorităţi locuiau preponderent în localităţile urbane, spre deosebire de românii basarabeni care erau mai degrabă o populaţie rurală, erau mai educaţi şi aveau reprezentanţi în poziţii economice şi politice cheie. Dacă din punct de vedere politic situaţia s-a întors în favoarea românilor basarabeni prin introducerea limbii române în administraţie, din punct de vedere economic, minoritatea rusă alături de cea ucraineană domină în ţara noastră. Mai mult ca atît, dacă limba politicii şi administraţiei a devenit limba română, limba economiei continuă să fie limba rusă. Mai există şi unele opinii care consideră găgăuzii, bulgarii sau romii ca fiind minorităţi dezavantajate. Acestea pentru că, în cazul găgăuzilor şi bulgarilor este vorba de minorităţi care trăiesc mai mult în mediu rural, în zone foarte sărace din sudul ţării noastre. În cazul romilor, este vorba de un grup etnic care aderă cu greu la normele şi valorile sociale ale majorităţii, şi pentru integrarea cărora s-a făcut prea puţine lucruri pînă acum. Totodată, studierea limbii române în calitate de limbă de stat, reprezintă pentru ţara noastră premiza unităţii sociale şi un
- Page 45 and 46: frontierele administrative, trasate
- Page 47 and 48: parte a opiniei publice la nivelul
- Page 49 and 50: interpretărilor axiologice societa
- Page 51 and 52: limbă, vreun obicei sau tradiţie
- Page 53 and 54: normativitate în favoarea unei ac
- Page 55 and 56: Capitolul III. Dimensiunile tranzi
- Page 57 and 58: Însă, un rol destul de important
- Page 59 and 60: contribuie la conversia sistemului
- Page 61 and 62: pentru a putea înţelege mai depar
- Page 63 and 64: aceste cerinţe 1 . Mai mult, el co
- Page 65 and 66: asigurare a protecţiei sociale a
- Page 67 and 68: adevăratul forum politic de guvern
- Page 69 and 70: În anumite cazuri, adoptarea unor
- Page 71 and 72: modificată. Discuţia prin care se
- Page 73 and 74: Europei, pe lista priorităților-c
- Page 75 and 76: eformele, odată implementate, vor
- Page 77 and 78: 3. Dimensiunea morală a tranziţie
- Page 79 and 80: munte a lui Iisus Hristos, în cadr
- Page 81 and 82: trebuie să fie încuviinţate de p
- Page 83 and 84: asupra mijloacelor de producţie a
- Page 85 and 86: parte, la sporirea iniţiativei pri
- Page 87 and 88: După cum declara Samuel Johnson,
- Page 89 and 90: popoarelor dominate de naţiuni car
- Page 91 and 92: marele nostru înaintaş A. Russo
- Page 93 and 94: naţiuni lipsite de stat, cum ar fi
- Page 95: Pentru a salvgarda situaţia care s
- Page 99 and 100: Negre și Caspice, au un impact dir
- Page 101 and 102: RM revine UE (dintre care vreo 16-1
- Page 103 and 104: - cînd frontiera geopolitica se af
- Page 105 and 106: separării unor grupuri religioase
- Page 107 and 108: educaţie, de asistenţă medicală
- Page 109 and 110: de a contracara acţiunile criminal
- Page 111 and 112: Capitolul IV. Paradoxurile tranziţ
- Page 113 and 114: condiţiile tranziţiei la noi în
- Page 115 and 116: nemotivate logic şi temeinic, deci
- Page 117 and 118: unde a dominat întîmplarea şi nu
- Page 119 and 120: pensionarii, agricultorii şi perso
- Page 121 and 122: acestea, la rîndul lor, produc dis
- Page 123 and 124: calomniate, negate şi deformate î
- Page 125 and 126: 8. Paradoxul poziţionării noilor
- Page 127 and 128: Capitolul V. Unele consecinţe ale
- Page 129 and 130: Interesul faţă de problema confli
- Page 131 and 132: destinului acestei generaţii atomi
- Page 133 and 134: culturală, capacitate pentru organ
- Page 135 and 136: sale. Sîntem de acord cu faptul c
- Page 137 and 138: devin punţi de legătură între m
- Page 139 and 140: Anume totalitatea valorilor, orient
- Page 141 and 142: ezervat politicului. Singurul crite
- Page 143 and 144: marja de decizie ce ne-a fost oferi
- Page 145 and 146: despre locul pe care îl ocupă ţa
minorităţilor lingvistice, concepţie care să nu lezeze drepturile celor pentru care ţara noastră este<br />
baştina lor istorică. Este bine şi corect să fie respectate drepturile grupurilor minoritare, dar, a<br />
respecta drepturile minoritarilor nu înseamnă satisfacerea ambiţiilor imperiale ale imigranţilor<br />
rusofoni, care s-au bucurat întotdeauna în ţara noastră de ,,drepturi” şi privilegii, pe care nu le-au<br />
avut şi încă nu le au autohtonii acestui spaţiu mioritic. Statul nostru are nevoie de un sistem<br />
european de integrare a minorităţilor naţionale deoarece cel existent dă posibilitatea politicienilor<br />
să manipuleze opinia publică şi să polarizeze societatea. Sîntem de acord cu Z. Gane, care<br />
susţine că nu este de neglijat în acest sens experienţa Estoniei şi a Letoniei, care, respectînd<br />
legislaţia comunitară, au elaborat şi aplică cu succes programe complexe de integrare a<br />
minorităţii lingvistice ruseşti, în care limbilor estoniană şi letonă li s-a rezervat rolul principal 1 .<br />
Trebuie să remarcăm faptul că Comisia Europeană, a declarat că există disponibilitatea de a oferi<br />
asistenţă statului nostru în elaborarea unei strategii de integrare a minorităţilor naţionale. De<br />
asemenea, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa este dispusă să delege un<br />
expert care să ofere consultanţă în elaborarea metodologiei de studiere a limbii de stat de către<br />
minorităţile din RM.<br />
Totodată, trebuie să remarcăm, în această ordine de idei, că legislaţia lingvistică adoptată<br />
la 31 august 1989 este imperfectă şi depăşită de timp, din simplul motiv că ea a fost adoptată în<br />
condiţiile existenţei URSS-ului, iar din 1991 încoace noi sîntem un stat independent. Ea este<br />
formată din trei legi: Legea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti cu privire la statutul<br />
limbii de stat, Legea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti cu privire la reintroducerea<br />
grafiei latine, Legea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti cu privire la funcţionarea<br />
limbilor pe teritoriul RSSM, care funcţionează şi astăzi în ţara noastră şi de atunci nu s-a realizat<br />
nici o schimbare la nivelul legislaţiei lingvistice. Prin urmare, pentru a rezolva problema<br />
integrării minorităţilor lingvistice este necesar de a schimba şi legislaţia lingvistică.<br />
Astăzi putem constata că politica promovată de actuala conducere a ţării noastre în<br />
domeniul relaţiilor interetnice are drept scop păstrarea identităţii culturale, lingvistice şi<br />
religioase a minorităţilor naţionale, dar nu asimilarea acestora. Autorităţile din RM pledează<br />
pentru un dialog constructiv în societate, în spiritul toleranţei, non-discriminării şi al respectului<br />
reciproc. Drepturile persoanelor aparţinînd minorităţilor naţionale nu mai constituie apanajul<br />
statelor, ci al comunităţii internaţionale deoarece, aşa cum este arătat în Comentariile la<br />
Recomandarea 1201 privind proiectul Protocolului adiţional la Convenţia Europeană pentru<br />
Apărarea Drepturilor Omului, ,,garantarea drepturilor persoanelor aparţinînd minorităţilor<br />
naţionale este un factor de pace, dreptate şi democraţie”. În aceeaşi ordine de idei, Comentariile<br />
1 A se vedea: Gane, Z. Op. cit.
Change language