fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...
fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ... fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...
factorului moral în activitatea umană nu constituie un proces mecanic al înlocuirii sferelor juridice ale reglementării cu cele morale. Acest imperativ poate fi realizat în urma unei interacţiuni complexe a normelor morale cu cele juridice, în cadrul căreia se manifestă tendinţa sporirii rolului criteriilor şi evaluării morale în reglementarea juridică, a acţiunii lor asupra proceselor administrării, educaţiei şi a întregii activităţi vitale a oamenilor. Totodată, sporirea curentă a rolului şi importanţei normelor morale nu vine în contradicţie cu o altă tendinţă, cea a creşterii rolului normelor juridice în administrarea, organizarea şi reglementarea comportamentului uman în toate sferele vieţii sociale, asigurarea dominaţiei legii în procesul devenirii şi funcţionării statului de drept. În acelaşi timp, o guvernare a judecătorilor, care pot lua decizii la comandă, sau în interesul unor grupuri de oameni reprezintă o temă de reflecţie foarte actuală, mai ales în condiţiile noastre, cînd judecătorii se folosesc de statutul asigurat de art. 116 (1) al Constituţiei R. Moldova, lor fiind garantată independenţa, imparţialitatea şi inamovibilitatea. În literatura de specialitate sînt enumerate variantele evolutive ale statului de drept 1 : statul de drept în sens tare (propriu doctrinei liberale, implică acele mecanisme constituţionale care împiedică exerciţiul arbitrar, abuzul şi exerciţiul ilegal al puterii. Totodată, sînt scoase la iveală şi mecanismele funcţionale cele mai semnificative: controlul puterii executive de către cea legislativă, controlul parlamentului de către o curte jurisdicţională care să se pronunţe asupra constituţionalităţii legilor, o autonomie relativă a formelor de guvernare locală faţă de guvernarea centrală, o magistratură independentă de puterea politică; statul de drept în sens slab (statul nedespotic, condus de legi, nu de oameni); statul de drept în sens foarte slab (cel kelsenian, conform căruia, odată instituită ordinea juridică a statului, orice stat devine stat de drept. Însă, în realitate, trebuie asigurată dominaţia legii, nu a celor care aplică legea. Altfel intenţia generoasă a statului de drept degenerează un stat poliţienesc care este statul bazat pe excesul de legalism. Creşterea volumului normativ juridic se află într-o relaţie de proporţionalitate inversă cu gradul de libertate individuală şi colectivă deoarece creşte volumul normativ, se restrînge libertatea, se diminuează volumul, creşte gradul de libertate. Substituirea dreptului, a legii cu instituţia care o aplică, lipsa de control asupra celei de a treia puteri în stat, a puterii judecătoreşti, poate aduce daune dintre cele mai mari societăţii. Din această cauză, este necesar de efectuat o reformă cardinală a justiţiei. Iniţial ea a fost efectuată cu circa un deceniu în urmă, dar nu a fost încheiată şi astăzi există o necesitate stringentă de o reforma ca ea să corespundă rigorilor europene. Fiind un element de maximă importanţă pentru tranziţia democratică, această reformă a fost plasată, de către Consiliul 1 A se vedea, spre exemplu: Bobbio, N. Liberalism şi democraţie. Bucureşti: Ed. Nemira, 1998.
Europei, pe lista priorităților-cheie pentru monitorizare. Procesele judiciare sînt frecvent politizate și invadate de influența factorilor politici, ele sînt adeseori amînate, iar corupţia e endemică. Totodată este ştiut că sistemele judiciare și penale efective și imparţiale şi pot juca un rol important în reducerea crimei și consolidarea justiţiei și stabilităţii sociale. Prin urmare, este necesar de a asigura transparenţa justiţiei pentru a da încredere cetăţenilor în justiţie, prin stabilirea unui program de luptă contra corupţiei în cadrul sistemului judiciar. Recent Ministerul Justiției a demarat procesul de implementare a Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, care a fost adoptată la 25 noiembrie 2011 și a intrat în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial nr. 1-6 din 06.01.2012. În conformitate cu prevederile Pilonului 7, Ministerul Justiției inițiază formarea grupurilor de lucru, care vor coordona și monitoriza implementarea fiecărui pilon din Strategie. Astfel, la etapa dată se vor forma 6 grupuri de lucru pentru coordonarea implementării primilor șase piloni din Strategie. În fiecare din cele 6 grupuri de lucru, pe lîngă reprezentanții instituțiilor-cheie responsabile de implementarea Strategiei, vor fi și cîte 2 reprezentanți permanenți din partea organizațiilor societății civile, care au o experiență relevantă obiectivelor urmărite de respectivul pilon din această strategie. Scopul declarat al Strategiei este edificarea unui sistem de justiție accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist și responsabil față de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremația legii și respectarea drepturilor omului. Factori determinanți pentru promovarea reformei au devenit nivelul scăzut al încrederii în justiție din partea societății, percepția quasi-generală a gradului avansat de corupție în sectorul justiției, crearea unui mediu favorabil pentru creșterea economică și a investițiilor, precum și aspirațiile europene ale statului nostru. Astfel, pentru combaterea și prevenirea corupției, urmează să fie aplicat un set mult mai strict de criterii de eligibilitate pentru funcția de judecător, promovat principiul toleranței zero pentru infracțiuni de corupție în sistemul de justiție și, totodată, majorate salariile magistraților. În această ordine de idei, putem spune cu certitudine că intenţiile şi scopurile şi de această dată sînt bune, dar nu există încrederea că ea va fi realizată, din simplul motiv, că clasa politică, reprezentanţii partidelor politice nu vor să piardă controlul asupra justiţiei. Şi în această privinţă, trebuie ca ei să ajungă la un consens şi să nu mai încerce să partajeze funcţiile unor sau altor instituţii judiciare. Dictonul „Drumul spre iad e pavat cu bune intenţii” se potriveşte în această situaţie şi pentru noi, deoarece bunele intenţii pot fi deturnate din cauza nechibzuinţei noastre. Toate acestea se pot întîmpla, din simplul motiv, că etica celor care înfăptuiesc justiţia este
- Page 21 and 22: în spaţiu şi timp. În literatur
- Page 23 and 24: În această ordine de idei, ne ral
- Page 25 and 26: lumea contemporană. În acelaşi t
- Page 27 and 28: cel al precedentelor democraţii de
- Page 29 and 30: Statistică atestă că în anul 19
- Page 31 and 32: sociologilor autohtoni, a atins pro
- Page 33 and 34: neutră este amplă şi deosebit de
- Page 35 and 36: ezistenţa la schimbare 1 . Absenţ
- Page 37 and 38: inovative, debarasarea de mentalita
- Page 39 and 40: În continuare, vom încerca să el
- Page 41 and 42: întrebare - 60,5 % au pledat pentr
- Page 43 and 44: mici, recent apărute pe harta poli
- Page 45 and 46: frontierele administrative, trasate
- Page 47 and 48: parte a opiniei publice la nivelul
- Page 49 and 50: interpretărilor axiologice societa
- Page 51 and 52: limbă, vreun obicei sau tradiţie
- Page 53 and 54: normativitate în favoarea unei ac
- Page 55 and 56: Capitolul III. Dimensiunile tranzi
- Page 57 and 58: Însă, un rol destul de important
- Page 59 and 60: contribuie la conversia sistemului
- Page 61 and 62: pentru a putea înţelege mai depar
- Page 63 and 64: aceste cerinţe 1 . Mai mult, el co
- Page 65 and 66: asigurare a protecţiei sociale a
- Page 67 and 68: adevăratul forum politic de guvern
- Page 69 and 70: În anumite cazuri, adoptarea unor
- Page 71: modificată. Discuţia prin care se
- Page 75 and 76: eformele, odată implementate, vor
- Page 77 and 78: 3. Dimensiunea morală a tranziţie
- Page 79 and 80: munte a lui Iisus Hristos, în cadr
- Page 81 and 82: trebuie să fie încuviinţate de p
- Page 83 and 84: asupra mijloacelor de producţie a
- Page 85 and 86: parte, la sporirea iniţiativei pri
- Page 87 and 88: După cum declara Samuel Johnson,
- Page 89 and 90: popoarelor dominate de naţiuni car
- Page 91 and 92: marele nostru înaintaş A. Russo
- Page 93 and 94: naţiuni lipsite de stat, cum ar fi
- Page 95 and 96: Pentru a salvgarda situaţia care s
- Page 97 and 98: la Recomandarea 1201 constată că
- Page 99 and 100: Negre și Caspice, au un impact dir
- Page 101 and 102: RM revine UE (dintre care vreo 16-1
- Page 103 and 104: - cînd frontiera geopolitica se af
- Page 105 and 106: separării unor grupuri religioase
- Page 107 and 108: educaţie, de asistenţă medicală
- Page 109 and 110: de a contracara acţiunile criminal
- Page 111 and 112: Capitolul IV. Paradoxurile tranziţ
- Page 113 and 114: condiţiile tranziţiei la noi în
- Page 115 and 116: nemotivate logic şi temeinic, deci
- Page 117 and 118: unde a dominat întîmplarea şi nu
- Page 119 and 120: pensionarii, agricultorii şi perso
- Page 121 and 122: acestea, la rîndul lor, produc dis
Europei, pe lista priorităților-cheie pentru monitorizare. Procesele judiciare sînt frecvent<br />
politizate și invadate de influența factorilor politici, ele sînt adeseori amînate, iar corupţia e<br />
endemică. Totodată este ştiut că sistemele judiciare și penale efective și imparţiale şi pot juca un<br />
rol important în reducerea crimei și consolidarea justiţiei și stabilităţii sociale. Prin urmare, este<br />
necesar de a asigura transparenţa justiţiei pentru a da încredere cetăţenilor în justiţie, prin<br />
stabilirea unui program de luptă contra corupţiei în cadrul sistemului judiciar.<br />
Recent Ministerul Justiției a demarat procesul de implementare a Strategiei de reformare<br />
a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, care a fost adoptată la 25 noiembrie 2011 și a intrat<br />
în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial nr. 1-6 din 06.01.2012. În conformitate cu<br />
prevederile Pilonului 7, Ministerul Justiției inițiază formarea grupurilor de lucru, care vor<br />
coordona și monitoriza implementarea fiecărui pilon din Strategie. Astfel, la etapa dată se vor<br />
forma 6 grupuri de lucru pentru coordonarea implementării primilor șase piloni din Strategie. În<br />
fiecare din cele 6 grupuri de lucru, pe lîngă reprezentanții instituțiilor-cheie responsabile de<br />
implementarea Strategiei, vor fi și cîte 2 reprezentanți permanenți din partea organizațiilor<br />
societății civile, care au o experiență relevantă obiectivelor urmărite de respectivul pilon din<br />
această strategie.<br />
Scopul declarat al Strategiei este edificarea unui sistem de justiție accesibil, eficient,<br />
independent, transparent, profesionist și responsabil față de societate, care să corespundă<br />
standardelor europene, să asigure supremația legii și respectarea drepturilor omului. Factori<br />
determinanți pentru promovarea reformei au devenit nivelul scăzut al încrederii în justiție din<br />
partea societății, percepția quasi-generală a gradului avansat de corupție în sectorul justiției,<br />
crearea unui mediu favorabil pentru creșterea economică și a investițiilor, precum și aspirațiile<br />
europene ale statului nostru. Astfel, pentru combaterea și prevenirea corupției, urmează să fie<br />
aplicat un set mult mai strict de criterii de eligibilitate pentru funcția de judecător, promovat<br />
principiul toleranței zero pentru infracțiuni de corupție în sistemul de justiție și, totodată,<br />
majorate salariile magistraților.<br />
În această ordine de idei, putem spune cu certitudine că intenţiile şi scopurile şi de<br />
această dată sînt bune, dar nu există încrederea că ea va fi realizată, din simplul motiv, că clasa<br />
politică, reprezentanţii partidelor politice nu vor să piardă controlul asupra justiţiei. Şi în această<br />
privinţă, trebuie ca ei să ajungă la un consens şi să nu mai încerce să partajeze funcţiile unor sau<br />
altor instituţii judiciare.<br />
Dictonul „Drumul spre iad e pavat cu bune intenţii” se potriveşte în această situaţie şi<br />
pentru noi, deoarece bunele intenţii pot fi deturnate din cauza nechibzuinţei noastre. Toate<br />
acestea se pot întîmpla, din simplul motiv, că etica celor care înfăptuiesc justiţia este
Change language