fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...

dolari americani. Prin urmare, avansul în mărimea absolută a PIB-ului pe cap de locuitor a
Georgiei faţă de RM în anul 2009 a ajuns deja valoarea de 934 dolari americani 1 .
În concluzie, vom remarca faptul că tendinţa de aderare a ţării noastre la UE va produce o
serie de presiuni pozitive la nivel politic şi social pentru crearea unei economii funcţionale de
piaţă, lucru pe care Moldova trebuie să-l realizeze pentru a cărui consolidare sînt necesare în
continuare eforturi destul de substanţiale, deoarece masa critică a transformărilor pozitive care se
poate acumula în perioada următoare va conduce la schimbări şi transformări structurale la nivel
economic şi social.
Totodată, tendinţa spre aderare la UE va exercita presiuni pozitive asupra economiei
moldoveneşti din perspectiva transformărilor sistemice, care va conduce în mod treptat la
adaptarea acesteia la mediul dinamic al economiei regionale a spaţiului UE. Efectele pozitive de
externalizare se vor vedea, mai ales, la nivelul îmbunătăţirii practicilor economice, eficienţei
mediului economic şi întării capacităţi administrative de elaborare a politicilor economice.
Evoluţia integrării economice a Moldovei în sistemul unic la nivel mondial reprezentat de UE
este una organică şi va evolua continuu în corelaţie cu modificările generale ale sistemului
economic mondial.
2. Dimensiunea instituţională (sistemică) a tranziţiei postcomuniste
Pentru a efectua transformările sociale este necesar de a efectua un şir întreg de schimbări
instituţionale care să conducă spre materializarea scopurilor tranziţiei. Pentru a realiza aceste
obiective este necesar de a ne determina, în primul rînd, ce formă de guvernămînt să acceptăm ca
să punem capăt crizelor politice care au existat în ultimul deceniu din cauza schimbărilor
introduse în Constituţia RM la 5 iulie 2000.
Politologul autohton I. Fruntaşu scoate la iveală cîteva forme de guvernămînt prin care a
trecut statul nostru de la proclamarea independenţei: 1) prezidenţială – decembrie 1991-29 iulie
1994; 2) semiprezidenţială – 29 iulie 1994 - 5iulie 2000; 3) parlamentară 5 iulie 2000-pînă în
prezent 2 , care ne denotă despre caracterul instabil al sistemului politic din ţara noastră. Totodată,
un alt politolog autohton P. Varzari, consideră că numai în 10 ani (1991-2001) în RM sau
succedat trei regimuri politice: 1) regimul prezidenţial, care a oferit o clară separaţie a puterilor
între Executiv, Legislativ şi Judiciar, conferind un număr mare de atribuţii Preşedintelui ţării; 2)
regimul semiprezidenţial/semiparlamentar în care Preşedintele ales de întregul popor devine un
atribut între puterile statului, lărgeşte împuternicirile Guvernului, iar Preşedintele, în condiţii, cu
totul specifice poate dizolva Parlamentul; 3) regimul parlamentar în care Parlamentul devine
1 Idem.
2 Fruntaşu, I. O istorie etnopolitică a Basarabiei. (1812-2002). Chişinău: Ed. Cartier, 2002, p. 435-447.