fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...

se poate dezvolta cînd circa 45 % din PIB vine din agricultură, cum era la începutul perioadei de
independenţă, şi, în plus, depinde, practic, în totalitate de importul de gaze sau de importul de
energie în general. Cînd ai atîtea volatilităţi, nu ai pe ce-ţi întemeia dezvoltarea economică, prin
urmare, trebuie să le reduci. Ceea ce s-a întîmplat pozitiv în aceşti ani este restructurarea
economiei – a crescut ponderea serviciilor şi s-a micşorat cea a agriculturii, dar a rămas
dependenţa la importul de energie, iar această problemă trebuie soluţionată, dacă ne dorim o
independenţă reală. Atîta timp cît se importă resursele energetice aproape în exclusivitate din
Rusia, va exista şantaj nu numai în problema transnistreană, dar şi în privinţa opţiunii noastre
pro-europene. Despre aceasta ne vorbesc presiunile pe care le face Rusia la negocierile cu privire
la încheierea unui nou contract de livrare şi a tranzitului gazului cu ţara noastră cu scopul de a
impune să renunţăm la unele acorduri cu UE în acest domeniu.
Totodată, ne raliem opiniilor specialiştilor în domeniu, care susţin că tranziţia economică
moldovenească a fost o consecinţă logică a crizei economice moştenite de la sistemul economic
socialist ai cărui parametri nu mai erau în stare să asigure o dezvoltare durabilă. Succesul
procesului de tranziţie presupune înţelegerea cauzelor şi consecinţelor acelei crize, adaptarea
corpului social şi realizarea unei serii de ajustări de ordin politic şi instituţional. Destrămarea
U.R.S.S.-ului şi disoluţia sistemului economic şi financiar unic, pierderea pieţelor garantate de
desfacere pentru mărfurile produse în Moldova şi necesitatea creării pieţelor pe baza
standardelor internaţionale au produs un şoc în economie. Astfel, între sfîrşitul lui 1990 şi
sfîrşitul lui 1993 PIB-ului a scăzut cu 43 %. Nivelul producţiei industriale în 1993 era de 67 %
din volumul producţiei anului 1990. În primele nouă luni ale lui 1994 producţia industrială a
scăzut cu 31 % comparativ cu aceeaşi perioadă din 1993. Volumul vînzărilor cu amănuntul din
sectorul de stat a scăzut cu 70 % în aceeaşi perioadă.
Ne raliem opiniilor economiştilor, care susţin că cauzele principale ale recesiunii
economice prelungite din RM rezidă în moştenirea economică sovietică, nivelurile scăzute ale
urbanizării, subdezvoltarea zonelor rurale, distorsiunile valorice operate în Moldova la sfîrşitul
anilor 1980, lipsa resurselor naturale proprii, poziţia geografică nefavorabilă, dar şi în
problemele de securitate datorate, în primul rînd, prezenţei unei armate ruseşti pe teritoriul
Moldovei şi conflictului secesionist din stînga Nistrului.
Economistul autohton V. Prohniţchi arată, că alegerea modelului de dezvoltare
economică este mai indicat pentru analiza succesului reformelor decît dependenţa de modelul de
dezvoltare anterior. Analizînd cerinţele minime ale unui model de dezvoltare economică
conform Consensului de la Washington, autorul menţionează că RM a îndeplinit doar parţial