fenomen social 1 . În continuare ne vom referi la unele dintre aceste dimensiuni ale tranziţiei autohtone, care, în opinia noastră, sînt cele mai caracteristice pentru ea. 1 Ibidem, p. 2.
Capitolul III. Dimensiunile tranziţiei moldoveneşti 1. Dimensiunea economică a tranziţiei Tranziţia constituie unul dintre cele mai importante evenimente economice petrecute la sfîrşitul secolului al XX-lea. Chiar dacă nu a fost elaborată încă o teorie economică a tranziţiei, există deja preocupări în acest sens. Desigur, un astfel de proces, deosebit de complex, cu multiple implicaţii nu numai în domeniul economic, dar şi în cel politic, social, uman etc., poate fi abordat din perspective diferite, de pe poziţii teoretice şi ideologice distincte, chiar divergente. Întrebarea care se pune este dacă elaborarea unei teorii economice a tranziţiei este utilă sau nu, şi dacă da, pe ce bază ar putea fi ea construită. O astfel de teorie este necesară, pornind numai de la faptul că, după unele aprecieri, tranziţia în general şi tranziţia economică, în special, va mai dura în multe ţări încă cîteva decenii. Pe de altă parte, anumite fenomene economice care au avut loc în trecut, spre exemplu „marea depresiune” sau hiperinflaţia sînt încă studiate şi teoretizate şi astăzi, astfel că e normal ca un fenomen care va avea o rezonanţă destul de mare în viitor să fie abordat şi tratat din punct de vedere teoretic în scopul obţinerii unor explicaţii ştiinţifice convingătoare. În literatura anglo-saxonă termenul care desemnează cel mai des tranziţia economică este cel de transformare. Am remarcat anterior că atît tranziţia, cît şi transformarea fac parte din aceeaşi clasă semantică şi sînt percepute chiar ca sinonime. Totuşi, tranziţia pare să acopere un fenomen sau proces trecător, o etapă de transformare deosebită. Termenul de transformare are un grad de generalizare ridicat, surprinde ceva permanent, progresiv sau regresiv. O transformare sau schimbare radicală, pe termen limitat, poate să fie concepută drept tranziţie. Literatura dedicată etapei de tranziţie economică a fostelor ţări socialiste este destul de vastă. Acestei teme î-i sînt dedicate o multitudine de studii care se referă atît la esenţa transformărilor necesare, cît şi a multiplelor aspecte ale ei: economice, sociale, organizatorice, legale etc. Lucrările la aceasta temă, se referă, de regulă, atît la problemele acestei etape, cît şi la progresele obţinute în efectuarea reformelor economice şi sociale. Una din lucrările cuprinzătoare din acest domeniu este Raportul anual al BM pentru dezvoltare globală din 1996 sub denumirea de De la plan la piaţă 1 . În el sînt descrise transformările care sau efectuat în ţările postsocialiste în procesul tranziţiei spre economia de piaţă, punîndu-se un accent pe căile optimale ale acestei tranziţii şi prezentîndu-se primele rezultate, trăgîndu-se concluziile privind cazurile de succes. Ulterior, analiza rezultatelor acestor transformări este prezentată într-o nouă lucrare a BM din 2002 2 reieşind din experienţa acumulată pe parcursul a 1 A se vedea: World Bank, World Development Report 1996: from Plan to Market. Washington DC, 1996. 2 A se vedea: World Bank. Transition: The first ten years (Analysis and lessons for Eastern Europe and the Former Soviet Union). Washington DC, 2002.
- Page 1 and 2:
Valeriu Capcelea Tranziţia moldove
- Page 3 and 4: În monografie sînt abordate probl
- Page 5 and 6: Capitolul V. Unele consecinţe ale
- Page 7 and 8: trebuie să constatăm că prăbuş
- Page 9 and 10: întreg de aspecte negative: a) sc
- Page 11 and 12: În acelaşi timp, dacă guvernarea
- Page 13 and 14: Tunisia, Egipt, Libia, Yemen, Oman,
- Page 15 and 16: investighează modelul perioadei de
- Page 17 and 18: critici se referă în mod explicit
- Page 19 and 20: sociale); stabilirea scopurilor, in
- Page 21 and 22: în spaţiu şi timp. În literatur
- Page 23 and 24: În această ordine de idei, ne ral
- Page 25 and 26: lumea contemporană. În acelaşi t
- Page 27 and 28: cel al precedentelor democraţii de
- Page 29 and 30: Statistică atestă că în anul 19
- Page 31 and 32: sociologilor autohtoni, a atins pro
- Page 33 and 34: neutră este amplă şi deosebit de
- Page 35 and 36: ezistenţa la schimbare 1 . Absenţ
- Page 37 and 38: inovative, debarasarea de mentalita
- Page 39 and 40: În continuare, vom încerca să el
- Page 41 and 42: întrebare - 60,5 % au pledat pentr
- Page 43 and 44: mici, recent apărute pe harta poli
- Page 45 and 46: frontierele administrative, trasate
- Page 47 and 48: parte a opiniei publice la nivelul
- Page 49 and 50: interpretărilor axiologice societa
- Page 51 and 52: limbă, vreun obicei sau tradiţie
- Page 53: normativitate în favoarea unei ac
- Page 57 and 58: Însă, un rol destul de important
- Page 59 and 60: contribuie la conversia sistemului
- Page 61 and 62: pentru a putea înţelege mai depar
- Page 63 and 64: aceste cerinţe 1 . Mai mult, el co
- Page 65 and 66: asigurare a protecţiei sociale a
- Page 67 and 68: adevăratul forum politic de guvern
- Page 69 and 70: În anumite cazuri, adoptarea unor
- Page 71 and 72: modificată. Discuţia prin care se
- Page 73 and 74: Europei, pe lista priorităților-c
- Page 75 and 76: eformele, odată implementate, vor
- Page 77 and 78: 3. Dimensiunea morală a tranziţie
- Page 79 and 80: munte a lui Iisus Hristos, în cadr
- Page 81 and 82: trebuie să fie încuviinţate de p
- Page 83 and 84: asupra mijloacelor de producţie a
- Page 85 and 86: parte, la sporirea iniţiativei pri
- Page 87 and 88: După cum declara Samuel Johnson,
- Page 89 and 90: popoarelor dominate de naţiuni car
- Page 91 and 92: marele nostru înaintaş A. Russo
- Page 93 and 94: naţiuni lipsite de stat, cum ar fi
- Page 95 and 96: Pentru a salvgarda situaţia care s
- Page 97 and 98: la Recomandarea 1201 constată că
- Page 99 and 100: Negre și Caspice, au un impact dir
- Page 101 and 102: RM revine UE (dintre care vreo 16-1
- Page 103 and 104: - cînd frontiera geopolitica se af
- Page 105 and 106:
separării unor grupuri religioase
- Page 107 and 108:
educaţie, de asistenţă medicală
- Page 109 and 110:
de a contracara acţiunile criminal
- Page 111 and 112:
Capitolul IV. Paradoxurile tranziţ
- Page 113 and 114:
condiţiile tranziţiei la noi în
- Page 115 and 116:
nemotivate logic şi temeinic, deci
- Page 117 and 118:
unde a dominat întîmplarea şi nu
- Page 119 and 120:
pensionarii, agricultorii şi perso
- Page 121 and 122:
acestea, la rîndul lor, produc dis
- Page 123 and 124:
calomniate, negate şi deformate î
- Page 125 and 126:
8. Paradoxul poziţionării noilor
- Page 127 and 128:
Capitolul V. Unele consecinţe ale
- Page 129 and 130:
Interesul faţă de problema confli
- Page 131 and 132:
destinului acestei generaţii atomi
- Page 133 and 134:
culturală, capacitate pentru organ
- Page 135 and 136:
sale. Sîntem de acord cu faptul c
- Page 137 and 138:
devin punţi de legătură între m
- Page 139 and 140:
Anume totalitatea valorilor, orient
- Page 141 and 142:
ezervat politicului. Singurul crite
- Page 143 and 144:
marja de decizie ce ne-a fost oferi
- Page 145 and 146:
despre locul pe care îl ocupă ţa
- Page 147 and 148:
comerciale, fapt care a dus la spor
- Page 149 and 150:
chestiunea identitară şi secesiun
- Page 151 and 152:
B I B L I O G R A F I E 1. Constitu
- Page 153 and 154:
tranziţie. În: Tezele Conferinţe
- Page 155 and 156:
73. Cimpoeşu, D. Republica Moldova
- Page 157 and 158:
116. Florian, A. Modele ale tranzi
- Page 159 and 160:
Ed. Ştiinţifică, 1972. 162. Karl
- Page 161 and 162:
1970. 200. Offe, C. The Varieties o
- Page 163 and 164:
236. Roşca, Al. Algoritmi ai tranz
- Page 165 and 166:
Ceauşescu. Bucureşti: Ed. Cartea
- Page 167 and 168:
315. Капустин, Б.Г. Ко
- Page 169 and 170:
R E S U M E Moldovan Transition: ph
- Page 171 and 172:
Р Е З Ю М Е Молдавск
- Page 173 and 174:
Valeriu Capcelea, doctor habilitat