fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...

frontierele administrative, trasate în mod arbitrar, cum s-a întîmplat în istoria poporului nostru în
1812, 1940 şi în 1944.
Aceste ţări, constituie zone cu coeziune morfopolitică fragile şi din această cauză pentru a
explica particularităţile tranziţiei ţărilor balcanice şi cele din arealul Marii Negre, inclusiv
particularităţile tranziţiei din Ucraina şi RM, T. Kuzio adaugă la cele trei elemente structurale
enumerate anterior, încă unul, cel naţional (identitar). El a formulat ipoteza conform căreia ,,cu
cît mai înaltă a fost pluralitatea culturală, lingvistică, religioasă în aceste state imature, cu atît
mai dificilă va fi tranziţia spre democraţie” 1 . Trebuie să constatăm, că ipoteza lui T. Kuzio
oglindeşte, în mod adecvat, situaţia creată în ţara noastră la care s-au referit un şir de cercetători 2 .
În opinia noastră, factorul identitar este foarte important pentru a înţelege dificultăţile şi
caracterul destul de lent al tranziţiei care se produce în RM, care încearcă, dar nu reuşeşte să se
debaraseze de rezidiurile societăţii totalitare ce marchează trecerea spre o consolidare
democratică ireversibilă.
În afară de elementele structurale ale tranziţiei expuse anterior, B. Voicu elucidează încă
un element structural - mentalitatea 3 , care, în opinia noastră, reprezintă pentru RM, un factor
foarte important. El utilizează noţiunea de „mentalitate” în sensul general de orientări de valoare,
predispoziţii şi alte patternuri culturale latente comune membrilor unei colectivităţi. Dicţionarele
şi enciclopediile caută să definească mentalitatea - atît în limba română, cît şi în engleză conform
cărora mentalitatea ar fi totalitatea capacităţilor sau înzestrărilor intelectuale ale unui om, o
anumită atitudine sau un anumit mod de gîndire, o atitudine sau un mod de gîndire care va
determina cum interpretează şi răspunde un individ (la) o anumită situaţie, o stare mentală
complexă care cuprinde credinţe şi sentimente şi valori, precum şi predispoziţia de a acţiona într-
un anumit fel. Prin urmare, mentalitatea apare ca ceva important şi bine definit, care ţine de
gîndire. Filosoful francez P. Bourdieu susţine, pe bună dreptate, că mentalităţile au un caracter
obiectiv, care sînt generatoare de modele de comportament şi de evaluare a lumii sociale, care se
formează în urma unor practice şi implicit în cadrul unui proces de învăţare socială, în vederea
atingerii unor scopuri. Însă, pe parcurs, scopurile iniţiale nu mai sînt conştientizate, rămînînd
1 Kuzio, T. Op. cit., p. 169.
2 A se vedea: Dubar, Cl. Criza identităţilor: Interpretarea unei mutaţii. Chişinău: Ed. Ştiinţa, 2003; Dungaciu D. Se
acumulează tensiuni etnice în R. Moldova? În: Timpul, ediţie on-line, Vineri, 30 octombrie 2009; Guzun, M.
Tranziţia şi criza de valori. Identitatea naţională: de la incertitudine la redefinire (cazul Republicii Moldova). În:
Societatea şi comunicarea în tranziţie / Inst. Mass Media, Univ. Liberă internaţională din Moldova; coord.: Victor
Moraru; col. red. : Victor Moraru (preş.), Alexandru Bohantov, Valentina Enachi [et al.]. Chişinău: ULIM, 2008, p.
224-235 ; Capcelea, V. Dimensiunea identitară a tranziţiei moldoveneşti. În: „Studii şi cercetări din domeniul
ştiinţelor socio-umane” / referenţi ştiinţifici: Monica Albu, Ionuţ Isac, Vasile Marian, Andrei Negru, Silviu G.
Totelecan. Academia Română – Filiala Cluj-Napoca. Institutul de istorie „George Bariţ”, Departamentul de cercetări
socio-umane. Vol. 20. Cluj-Napoca: Ed. Argonaut, 2011, p. 225-234 etc.
3 A se vedea: Voicu, B. Op. cit., p. 66-68.