fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...

întrebare - 60,5 % au pledat pentru Rusia în calitate de partener strategic, 23,2 % pentru UE, 4,0
% pentru România, 2,2 % pentru S.U.A., 1,3 % pentru Ucraina, 1,3 % altă ţară şi 7,5 % nu ştiu
sau nu au răspuns 1 . Aceste rezultate trebuie să îngrijoreze clasa politică, care trebuie să
conştientizare faptul că dacă nu vor înceta divergenţele politice din interiorul AIE – 2, atunci în
viitorul apropiat poate interveni o cu schimbare radicală a vectorului dezvoltării noastre.
În acelaşi timp, la întrebarea: Care ar fi cea mai bună soluţie pentru asigurarea
securităţii ţării noastre? Pentru neutralitate au pledat 58,6 %; pentru aderarea la NATO 12,0 %;
şi nu ştiu, sau nu au răspuns 28,2 % 2 . Un alt sondaj sociologic efectuat în ianuarie 2012 de
Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova ne denotă despre o creştere
neesenţială a opţiunilor pentru aderarea la NATO. Fiind întrebaţi dacă duminica următoare ar
avea loc un referendum privind aderarea RM la NATO, doar 17 % din respondenţi s-ar pronunţa
pozitiv în acest sens, 47 % – împotrivă. Este mare şi numărul celora care nu conștientizează,
dacă este necesar ca Moldova să adere la NATO (28 %). Există, de asemenea, un grup mare de
persoane care, în general, nu ştiu ce reprezintă NATO (8 %) 3 . Prin urmare, este necesar de a
aduce la cunoştinţa populaţiei argumentele în favoarea parteneriatelor cu UE, S.U.A. şi NATO
pe motiv că opinia publică se bazează, de cele mai multe ori, pe neînţelegere a unor fapte, ori
este dezinformată în mod tendenţios de către unii actori politici. Opinia publică se poate baza pe
o informaţie manipulată şi incompletă pe percepţiile formate în perioada sovietică care au
generat o serie de atitudini rezervate vizavi de NATO atît în rîndul populaţiei, cît şi în rîndurile
elitelor politice din ţară. Trebuie să explicăm că, acceptarea statutului de ţară neutră în
Constituţia RM a avut ca scop principal facilitarea evacuării armamentului și a forţelor militare
ruse din regiunea de Est a Moldovei. Cu toate acestea, refuzul Rusiei de a-și îndeplini
angajamentele sale de la Istanbul a scos la iveală inconsistenţa politicii de neutralitate a
Moldovei datorită incapacităţii sale de a-și asigura securitatea naţională. Din această perspectivă,
neutralitatea constituţională a statului nostru reprezintă, mai curînd, un obstacol în asigurarea
intereselor sale naţionale în contextul geopolitic actual. Din această cauză, cu cît mai repede elita
politică de la Chișinău va conștientiza consecinţele negative ce derivă din menţinerea statutului
său de neutralitate, va deveni mai clar imperativul aderării Moldovei la NATO ca o soluţie a
reglementării conflictului transnistrean, asigurării securităţii sale și a integrării ulterioare în UE 4 .
Prin urmare, trebuie să luăm în calcul nu numai de rezultatele Barometrelor opiniei
publice, ci să se creeze toate condiţiile pentru informarea mai justă a populaţiei cu privire la
1 Idem.
2 Barometrul de opinie public efectuat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău la comanda
Institutului de Politici Publice. Accesibil pe Internet: http. //www.ip.md.p.
3 A se vedea: Vox Populi – ianuarie 2012. Stratificarea socială în Republica Moldova: analiză sociologică. Op. cit.
4 Munteanu, I.; Chifu, I.; Fruntaşu, I. şi al. Moldova pe calea democraţiei şi stabilităţii: din spaţiul postsovietic în
lumea valorilor democratice. Chişinău: Ed. Cartier, 2005, p. 232-233.