fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...

integrarea aprofundată în CSI şi integrarea în UE au pledat 25,1 %; pentru păstrarea unei
distanţe faţă de CSI şi UE 7,2 %; şi nu ştiu, sau nu au răspuns 16,9 % . Totodată, sondajul
efectuat de către Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing („CBS-AXA”) în noiembrie
2011 ne demonstrează o scădere dramatică a opţiunilor cetăţenilor spre vectorul proeuropean. La
întrebarea: Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum cu privire la aderarea Republicii
Moldova la UE, Dvs. aţi vota pentru sau contra? – 47, 0 % ar vota pentru, 25,4 % ar vota contra,
7,7 % nu ar participa, 17,6 % nu ştiu sau ni sau decis şi 2,3 % nu au răspuns 1 . Acelaşi lucru îl
demonstrează, cu lux de amănunte, răspunsul la o altă întrebare din acest sondaj: Dacă ar trebui
de ales în cadrul unui referendum între aderarea RM în UE sau Uniunea vamală Rusia-
Bielorusi-Kazahstan, pentru care din acestea aţi opta? – 45,6 % au optat pentru Uniunea vamală
Rusia-Bielorusi-Kazahstan, 33,8 % pentru UE, 11,8 nu ştiu sau nu au răspuns şi 8,7 % pentru
niciuna 2 .
Acelaşi dispoziţii ale populaţiei au fost scoase la iveală de un alt sondaj efectuat în
ianuarie 2012 de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova. În cazul în care
duminica următoare respondenţii ar fi puşi în situaţia de a se pronunţa pe marginea problemei
privind aderarea RM la UE, 44 % ar vota pro (cu 17 % mai puțin față de ianuarie 2011), fiecare
al treilea (32 %) ar vota împotrivă şi doar 7 % dintre intervievaţi n-ar participa la vot. Totodată,
17 % din respondenţi n-au fost în stare să se exprime limpede pentru ce ar opta ei la acest
referendum. Referitor la opțiunile pentru UE și Uniunea Vamală Rusia – Bielorusi – Kazahstan,
prevalează cele pentru Uniunea Vamală. Astfel, 40 % dintre respondenți optează pentru aceasta,
iar 31 % – pentru Uniunea Europeană 3 .
Aceste rezultate ne denotă despre faptul că pentru RM integrarea europeană trebuie să fie
acceptată nu numai la nivelul politicului, dar şi la nivelul populaţiei, ceea ce pentru noi constituie
o mare problemă. În această ordine de idei, trebuie să conştientizăm faptul că ulterior, după
integrarea Croaţiei, intrarea în UE se va face prin promovarea unor referendumuri naţionale şi
din această cauză trebuie să pregătim opinia publică pentru un astfel de referendum.
Totodată, dacă la sondajul din octombrie 2010 fiind întrebaţi: Care ar trebui să fie
principalul partener strategic al Republicii Moldova? - pentru Rusia în calitate de partener
strategic au pledat 46, 4 %; pentru UE 35,4 %; pentru România 4,2 %; pentru S.U.A. 1,3 %;
pentru Ucraina 0,6 %; şi nu ştiu, sau nu au răspuns 11,7 %, apoi, Barometrul Opiniei Publice
realizat în noiembrie 2011 ne denotă o schimbare radicală în acest sens. Răspunzînd la aceeaşi
1 A se vedea: Barometrul Opiniei Publice realizat în noiembrie 2011. Op. cit.
2 Idem.
3 A se vedea: Vox Populi – ianuarie 2012. Stratificarea socială în Republica Moldova: analiză sociologică.
Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Republica Moldova. Accesibil pe Internet: md/news/item/vox-populiianuarie-2012-stratificarea-sociala-in-republica-moldova-analiza-soci-.