fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...
fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ... fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...
care aveau un PIB pe cap de locuitor mai mic decît în anul 1990 1 . Totodată, s-a produs o puternică diferenţiere a societăţilor. În ţările CSI după 10 ani de tranziţie sub nivelul sărăciei absolute se aflau de la 20 % pană la 40 % din populaţie. În Rusia ponderea populaţiei sărace a atins in anul 2000 maximumul de 41.2%, acelaşi indicator similar in Belarus constituie 44.4 %, în Kazahstan – 36.4 %, iar in Moldova – 65 %. Polarizarea veniturilor a 10 % dintre cei mai săraci şi cei mai asiguraţi cetăţeni a atins în Belarus 7,6 ori, Kazahstan – 11 ori, Moldova – 14,4 ori, Rusia – 14,1 ori 2 . În opinia noastră, Moldova poate fi plasată în această grupă, în pofida faptului că a reuşit să se debaraseze de regimul autoritar al lui Voronin şi a purces în ultimii 3 ani pe calea reformelor democratice. Însă, RM a constituit poate unul din cele mai mari interese geopolitice a Rusiei, care a încurajat rebeliunea antistatală din raioanele de est, a organizat intervenţia militară pe teritoriul naţional, sprijină pînă în prezent regimul separatist care controlează aproape jumătate din potenţialul economic al ţării. Mai puţin transparente, dar de loc mai puţin insistente, au fost acţiunile fostei metropole în promovarea intereselor sale prin mijloace politice, economice, religioase, spionaj, şantaj, mituire, corupere. Criza din august-septembrie 1998 a lovit crunt economia din ţara noastră deoarece ea era cuplată la cea rusă, era angrenată şi încurajată de piaţa imensă din răsărit lipsită de exigenţe şi pretenţii la calitatea producţiei şi era sedusă de preţurile relativ mai joase la resursele energetice. Evoluţiile din ultimii ani, mai ales începînd cu criza vinului din 2006, au condus în final la necesitatea de a diversifica şi a identifica noi pieţe de desfacere a mărfurilor moldoveneşti, reorientarea lor spre piaţa UE, care ne acordă destule facilităţi în această privinţă. Timp de 20 de ani a crescut şi mai mult decalajul economic dintre Moldova şi ţările vecine din sud-estul Europei. În 2009, PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei era deja de 6 ori, al României – de 4,7 ori, iar al Bulgariei – de 4 ori mai mare decît al Moldovei. Între timp Albania, cu un PIB de 8.170 $ în 2009, depăşeşte la acest indicator Moldova de aproape 2,7 ori 3 . În 1990 Moldova încă avea un PIB de aproape 1,2 ori mai mare decît al Albaniei. Astfel, conform indicelui dezvoltării umane, în conformitate cu clasamentul ONU, RM pe parcursul anilor s-a deplasat de pe locul 75 în 1994, (locul 81 în 1995, locul 110 în 1997, locul 104 în 1999, locul 102 în 2000) spre locul 114 în 2006 în lista celor 177 de state din lume incluse în clasament. Raportul Global pentru anul 2006, poziţiona Moldova cu un Indice al Dezvoltării Umane (IDU) egal cu 0.694, situînd-o între Uzbekistan (locul 113) şi Bolivia (115) 4 . Sărăcia, după estimările 1 Idem. 2 Danii, T. Calitatea vieţii populaţiei Republicii Moldova în perioada de tranziţie: probleme şi tendinţe sociale (analiză şi evaluare sociologică). Teză de doctor habilitat. Chişinău: AŞM, 2004, p. 84. 3 A se vedea: http://data.worldbank.org/indicator/NY.GNP.PCAP.PP.CD/countries. Op. cit. 4 Calitatea creşterii economice şi impactul ei asupra dezvoltării umane / Raport naţional de dezvoltare umană 2006, PNUD, p. 8
sociologilor autohtoni, a atins proporţii îngrozitoare, estimîndu-se că mai bine de 75 % din populaţie trăieşte din mai puţin de doi dolari pe zi şi peste 50 % - din mai puţin de un dolar. În linii mari s-a produs o tranziţie spre sărăcie, degradare economică şi socială care s-a răsfrînt asupra evoluţiei principalilor indicatori sociali 1 . Prin urmare, aceste ţări care formează cea mai numeroasă grupă sînt acele care balansează între succes şi eşec. Unele din ele s-u împotmolit undeva la mijloc între dictatură şi democraţie, stagnare şi economia de piaţă, altele sînt purtate de vîntul nemulţumirii populare cu încetul, dar sigur progresează în ultimul deceniu. Totodată, foarte puţine dintre ele, depun eforturi să meargă înainte. În această ordine de idei, se adeveresc prognozele lui A. Prezeworski care scria că „dacă reformele nu sînt implementate în condiţii democratice, atunci se pot instituţionaliza conflicte legate de procesul de distribuţie, fapt ce complică tranziţia democratică” 2 . În concluzie, o parte considerabilă de ţări, inclusiv şi RM, care au purces pe calea tranziţiei postcomuniste se află fie într-o zona cenuşie, fie că se află „atîrnate” undeva între cer şi pămînt. Pentru o parte covîrşitoare din populaţia acestor state condiţiile de bază ale existenţei lor sociale s-au înrăutăţit în ultimii două decenii. Această stare de lucruri se explică, în mare măsură, prin faptul ca pînă în prezent noi încă nu ne-am decis încotro vom merge şi ce obiective avem de realizat. Din această cauză, cît nu ar fi de trist, dar trebuie să constatăm faptul, că noi ne-am pomenit astăzi în postura măgarului lui Buridan, care nu a putut lua o decizie stînd între două grămezi de fîn dezirabile şi moare de foame, deoarece nu existau motive de a prefera o grămadă celeilalte. 1 Tranziţia - retrospective şi perspective. Chişinău: Ed. Gunivas, 2002, p. 38. 2 Prezeworski A. Op. cit., p. 199.
- Page 1 and 2: Valeriu Capcelea Tranziţia moldove
- Page 3 and 4: În monografie sînt abordate probl
- Page 5 and 6: Capitolul V. Unele consecinţe ale
- Page 7 and 8: trebuie să constatăm că prăbuş
- Page 9 and 10: întreg de aspecte negative: a) sc
- Page 11 and 12: În acelaşi timp, dacă guvernarea
- Page 13 and 14: Tunisia, Egipt, Libia, Yemen, Oman,
- Page 15 and 16: investighează modelul perioadei de
- Page 17 and 18: critici se referă în mod explicit
- Page 19 and 20: sociale); stabilirea scopurilor, in
- Page 21 and 22: în spaţiu şi timp. În literatur
- Page 23 and 24: În această ordine de idei, ne ral
- Page 25 and 26: lumea contemporană. În acelaşi t
- Page 27 and 28: cel al precedentelor democraţii de
- Page 29: Statistică atestă că în anul 19
- Page 33 and 34: neutră este amplă şi deosebit de
- Page 35 and 36: ezistenţa la schimbare 1 . Absenţ
- Page 37 and 38: inovative, debarasarea de mentalita
- Page 39 and 40: În continuare, vom încerca să el
- Page 41 and 42: întrebare - 60,5 % au pledat pentr
- Page 43 and 44: mici, recent apărute pe harta poli
- Page 45 and 46: frontierele administrative, trasate
- Page 47 and 48: parte a opiniei publice la nivelul
- Page 49 and 50: interpretărilor axiologice societa
- Page 51 and 52: limbă, vreun obicei sau tradiţie
- Page 53 and 54: normativitate în favoarea unei ac
- Page 55 and 56: Capitolul III. Dimensiunile tranzi
- Page 57 and 58: Însă, un rol destul de important
- Page 59 and 60: contribuie la conversia sistemului
- Page 61 and 62: pentru a putea înţelege mai depar
- Page 63 and 64: aceste cerinţe 1 . Mai mult, el co
- Page 65 and 66: asigurare a protecţiei sociale a
- Page 67 and 68: adevăratul forum politic de guvern
- Page 69 and 70: În anumite cazuri, adoptarea unor
- Page 71 and 72: modificată. Discuţia prin care se
- Page 73 and 74: Europei, pe lista priorităților-c
- Page 75 and 76: eformele, odată implementate, vor
- Page 77 and 78: 3. Dimensiunea morală a tranziţie
- Page 79 and 80: munte a lui Iisus Hristos, în cadr
sociologilor autohtoni, a atins proporţii îngrozitoare, estimîndu-se că mai bine de 75 % din<br />
populaţie trăieşte din mai puţin de doi dolari pe zi şi peste 50 % - din mai puţin de un dolar. În<br />
linii mari s-a produs o tranziţie spre sărăcie, degradare economică şi socială care s-a răsfrînt<br />
asupra evoluţiei principalilor indicatori sociali 1 .<br />
Prin urmare, aceste ţări care formează cea mai numeroasă grupă sînt acele care<br />
balansează între succes şi eşec. Unele din ele s-u împotmolit undeva la mijloc între dictatură şi<br />
democraţie, stagnare şi economia de piaţă, altele sînt purtate de vîntul nemulţumirii populare cu<br />
încetul, dar sigur progresează în ultimul deceniu. Totodată, foarte puţine dintre ele, depun<br />
eforturi să meargă înainte. În această ordine de idei, se adeveresc prognozele lui A. Prezeworski<br />
care scria că „dacă reformele nu sînt implementate în condiţii democratice, atunci se pot<br />
instituţionaliza conflicte legate de procesul de distribuţie, fapt ce complică tranziţia<br />
democratică” 2 .<br />
În concluzie, o parte considerabilă de ţări, inclusiv şi RM, care au purces pe calea<br />
tranziţiei postcomuniste se află fie într-o zona cenuşie, fie că se află „atîrnate” undeva între cer şi<br />
pămînt. Pentru o parte covîrşitoare din populaţia acestor state condiţiile de bază ale existenţei lor<br />
sociale s-au înrăutăţit în ultimii două decenii. Această stare de lucruri se explică, în mare măsură,<br />
prin faptul ca pînă în prezent noi încă nu ne-am decis încotro vom merge şi ce obiective avem de<br />
realizat. Din această cauză, cît nu ar fi de trist, dar trebuie să constatăm faptul, că noi ne-am<br />
pomenit astăzi în postura măgarului lui Buridan, care nu a putut lua o decizie stînd între două<br />
grămezi de fîn dezirabile şi moare de foame, deoarece nu existau motive de a prefera o grămadă<br />
celeilalte.<br />
1 Tranziţia - retrospective şi perspective. Chişinău: Ed. Gunivas, 2002, p. 38.<br />
2 Prezeworski A. Op. cit., p. 199.
Change language