fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...

care aveau un PIB pe cap de locuitor mai mic decît în anul 1990 1 . Totodată, s-a produs o
puternică diferenţiere a societăţilor. În ţările CSI după 10 ani de tranziţie sub nivelul sărăciei
absolute se aflau de la 20 % pană la 40 % din populaţie. În Rusia ponderea populaţiei sărace a
atins in anul 2000 maximumul de 41.2%, acelaşi indicator similar in Belarus constituie 44.4 %,
în Kazahstan – 36.4 %, iar in Moldova – 65 %. Polarizarea veniturilor a 10 % dintre cei mai
săraci şi cei mai asiguraţi cetăţeni a atins în Belarus 7,6 ori, Kazahstan – 11 ori, Moldova – 14,4
ori, Rusia – 14,1 ori 2 .
În opinia noastră, Moldova poate fi plasată în această grupă, în pofida faptului că a reuşit
să se debaraseze de regimul autoritar al lui Voronin şi a purces în ultimii 3 ani pe calea
reformelor democratice. Însă, RM a constituit poate unul din cele mai mari interese geopolitice a
Rusiei, care a încurajat rebeliunea antistatală din raioanele de est, a organizat intervenţia militară
pe teritoriul naţional, sprijină pînă în prezent regimul separatist care controlează aproape
jumătate din potenţialul economic al ţării. Mai puţin transparente, dar de loc mai puţin insistente,
au fost acţiunile fostei metropole în promovarea intereselor sale prin mijloace politice,
economice, religioase, spionaj, şantaj, mituire, corupere. Criza din august-septembrie 1998 a
lovit crunt economia din ţara noastră deoarece ea era cuplată la cea rusă, era angrenată şi
încurajată de piaţa imensă din răsărit lipsită de exigenţe şi pretenţii la calitatea producţiei şi era
sedusă de preţurile relativ mai joase la resursele energetice. Evoluţiile din ultimii ani, mai ales
începînd cu criza vinului din 2006, au condus în final la necesitatea de a diversifica şi a identifica
noi pieţe de desfacere a mărfurilor moldoveneşti, reorientarea lor spre piaţa UE, care ne acordă
destule facilităţi în această privinţă.
Timp de 20 de ani a crescut şi mai mult decalajul economic dintre Moldova şi ţările
vecine din sud-estul Europei. În 2009, PIB-ul pe cap de locuitor al Poloniei era deja de 6 ori, al
României – de 4,7 ori, iar al Bulgariei – de 4 ori mai mare decît al Moldovei. Între timp Albania,
cu un PIB de 8.170 $ în 2009, depăşeşte la acest indicator Moldova de aproape 2,7 ori 3 . În 1990
Moldova încă avea un PIB de aproape 1,2 ori mai mare decît al Albaniei. Astfel, conform
indicelui dezvoltării umane, în conformitate cu clasamentul ONU, RM pe parcursul anilor s-a
deplasat de pe locul 75 în 1994, (locul 81 în 1995, locul 110 în 1997, locul 104 în 1999, locul
102 în 2000) spre locul 114 în 2006 în lista celor 177 de state din lume incluse în clasament.
Raportul Global pentru anul 2006, poziţiona Moldova cu un Indice al Dezvoltării Umane (IDU)
egal cu 0.694, situînd-o între Uzbekistan (locul 113) şi Bolivia (115) 4 . Sărăcia, după estimările
1 Idem.
2 Danii, T. Calitatea vieţii populaţiei Republicii Moldova în perioada de tranziţie: probleme şi tendinţe sociale
(analiză şi evaluare sociologică). Teză de doctor habilitat. Chişinău: AŞM, 2004, p. 84.
3 A se vedea: http://data.worldbank.org/indicator/NY.GNP.PCAP.PP.CD/countries. Op. cit.
4 Calitatea creşterii economice şi impactul ei asupra dezvoltării umane / Raport naţional de dezvoltare umană 2006,
PNUD, p. 8