fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...
fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ... fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...
cauză există şomaj, nesiguranţa zilei de mîine etc.). Pentru alţii, însă, libertatea a însemnat un succes. Avem în vedere pe cei care au perceput drepturile omului ca garanţia unei societăţi democratice şi la cei pentru care libertatea se confundă cu însăşi şansa iniţiativei, a prosperităţii 1 . În loc de încheiere Tranziţia moldovenească: retrospectivele şi perspectivele ei Abordarea problemelor ce ţin de tranziţia autohtonă reprezintă o încercare de a vorbi 1 Capcelea, V. Filosofia socială. Introducere în istoria filozofiei sociale şi în studiul problemelor ei fundamentale: man. pentru facultăţile socio-umanistice. Chişinău: Ed. ARC, 2009, p. 302.
despre locul pe care îl ocupă ţara noastră în această lume, despre modernitatea noastră, despre faptul că trebuie să înţelegem în mod cert unde sîntem şi încotro mergem. Din 1991 încoace toată lumea vorbeşte despre tranziţie sau utilizează frecvent acest termen fără să-şi pună cu adevărat întrebările corecte cu privire la esenţa, conţinutul şi perspectivele procesului de tranziţie. Imediat după 1991, în ţara noastră a început tranziţia, care a avut efecte destul de contradictorii. Totodată, mulţi oameni sînt convinşi că în aceşti 20 de ani am ajuns în mijlocul tranziţiei de la totalitarismul comunist spre democraţia liberală, de la economia centralizată înspre economia de piaţă. În această ordine de idei, există în textele budismului tradiţional o metaforă a traversării apei în care se vorbeşte despre criza care apare, în mod iminent, la cei care ajung la mijlocul rîului. Traversînd rîul, ei ajung la mijlocul lui şi apare momentul cînd totul intră în vag pe motiv că nu se mai vede malul de unde au pornit, nu se vede nici malul spre care se îndreaptă şi criza aceasta se manifesta în funcţie de cei care o traversează în felurite moduri. Astăzi noi ne-am pomenit exact în această situaţie, deoarece cunoaştem cu certitudine de unde am plecat, însă nu vedem lumina de la capătul tunelului şi una din reacţiile posibile de salvare o reprezintă nostalgia şi privitul înapoi în general. În acelaşi timp, nu există o intuiţie certă a beneficiilor spre care ne îndreptăm şi aceasta a creat un sentiment de demobilizare, disperare. În rezultat, oamenii au început să caute formule echivoce de combinaţie mentală a celor două direcţii posibile, inventînd o a treia cale, căutînd soluţii de supravieţuire care nu sînt cu adevărat consistente. Majoritatea covîrşitoare a savanţilor ce investighează fenomenul tranziţiei autohtone sînt realişti în a aprecia că „paradigma tranziţiei” perpetuează o stare de lucruri nu doar conservatoare, ci şi anacronică, iar adevăratele şi profundele schimbări sociale în statul nostru încă nu s-au produs la dimensiunea istorică a actualităţii. În rezultat, apare senzaţia acută de rămînere în urmă, de resimţire dramatică a decalajelor existente şi nevoia de ardere a etapelor, în sensul de a recupera întîrzierile acumulate de o evoluţie atipică a societăţii moldoveneşti, inclusiv în contextul inevitabilei extinderi a fenomenului globalizării, care impune standarde oricum uniformizante, în ciuda promovării idealului de multiculturalitate. În opinia noastră, este necesar să concepem tranziţia autohtonă ca un proces istoric recuperatoriu, o refacere a circuitului greşit la care am fost ataşaţi în mod forţat odată cu ocupaţia ţaristă din 1812 şi ocupaţia sovietică din 1940 şi 1944. Totodată, trebuie să înţelegem faptul că procesele sociale nu au o consistenţă mecanică, ele nu conţin reacţii între elemente pure şi din această cauză dezvoltarea socială reprezintă un amestec al unor reziduuri de sisteme. Tranziţia noastră a plecat de la sistemul totalitar comunist, care nu poate fi anulat imediat şi în totalitate în toate detaliile sale şi scopul constă în a edifica o societate democratică constituită pe valorile liberalismului: proprietate privată, economie de piaţă, libertăţi democratice, stat de drept
- Page 93 and 94: naţiuni lipsite de stat, cum ar fi
- Page 95 and 96: Pentru a salvgarda situaţia care s
- Page 97 and 98: la Recomandarea 1201 constată că
- Page 99 and 100: Negre și Caspice, au un impact dir
- Page 101 and 102: RM revine UE (dintre care vreo 16-1
- Page 103 and 104: - cînd frontiera geopolitica se af
- Page 105 and 106: separării unor grupuri religioase
- Page 107 and 108: educaţie, de asistenţă medicală
- Page 109 and 110: de a contracara acţiunile criminal
- Page 111 and 112: Capitolul IV. Paradoxurile tranziţ
- Page 113 and 114: condiţiile tranziţiei la noi în
- Page 115 and 116: nemotivate logic şi temeinic, deci
- Page 117 and 118: unde a dominat întîmplarea şi nu
- Page 119 and 120: pensionarii, agricultorii şi perso
- Page 121 and 122: acestea, la rîndul lor, produc dis
- Page 123 and 124: calomniate, negate şi deformate î
- Page 125 and 126: 8. Paradoxul poziţionării noilor
- Page 127 and 128: Capitolul V. Unele consecinţe ale
- Page 129 and 130: Interesul faţă de problema confli
- Page 131 and 132: destinului acestei generaţii atomi
- Page 133 and 134: culturală, capacitate pentru organ
- Page 135 and 136: sale. Sîntem de acord cu faptul c
- Page 137 and 138: devin punţi de legătură între m
- Page 139 and 140: Anume totalitatea valorilor, orient
- Page 141 and 142: ezervat politicului. Singurul crite
- Page 143: marja de decizie ce ne-a fost oferi
- Page 147 and 148: comerciale, fapt care a dus la spor
- Page 149 and 150: chestiunea identitară şi secesiun
- Page 151 and 152: B I B L I O G R A F I E 1. Constitu
- Page 153 and 154: tranziţie. În: Tezele Conferinţe
- Page 155 and 156: 73. Cimpoeşu, D. Republica Moldova
- Page 157 and 158: 116. Florian, A. Modele ale tranzi
- Page 159 and 160: Ed. Ştiinţifică, 1972. 162. Karl
- Page 161 and 162: 1970. 200. Offe, C. The Varieties o
- Page 163 and 164: 236. Roşca, Al. Algoritmi ai tranz
- Page 165 and 166: Ceauşescu. Bucureşti: Ed. Cartea
- Page 167 and 168: 315. Капустин, Б.Г. Ко
- Page 169 and 170: R E S U M E Moldovan Transition: ph
- Page 171 and 172: Р Е З Ю М Е Молдавск
- Page 173 and 174: Valeriu Capcelea, doctor habilitat
cauză există şomaj, nesiguranţa zilei de mîine etc.). Pentru alţii, însă, libertatea a însemnat un<br />
succes. Avem în vedere pe cei care au perceput drepturile omului ca garanţia unei societăţi<br />
democratice şi la cei pentru care libertatea se confundă cu însăşi şansa iniţiativei, a prosperităţii 1 .<br />
În loc de încheiere<br />
Tranziţia moldovenească: retrospectivele şi perspectivele ei<br />
Abordarea problemelor ce ţin de tranziţia autohtonă reprezintă o încercare de a vorbi<br />
1 Capcelea, V. Filosofia socială. Introducere în istoria filozofiei sociale şi în studiul problemelor ei fundamentale:<br />
man. pentru facultăţile socio-umanistice. Chişinău: Ed. ARC, 2009, p. 302.
Change language