fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...

nemotivate logic şi temeinic, decizii infirmate de organisme internaţionale (mai ales de Curtea
Europeană a Drepturilor Omului), despăgubiri plătite din banii contribuabilului nu ai
judecătorului etc.
Datorită situaţiei paradoxale evocate, în opinia teoreticienilor, statul de drept, dar mai
ales, statul nostru este ameninţat de reale pericole: instrumentalizarea dreptului (transformarea
dreptului în instrument al politicii), inflaţia legislativă (exces de normativism juridic), explozia
judiciară (creşterea spectaculoasă a proceselor), juristocraţia (abuzul de independenţă a
judecătorului) care se manifestă începînd de la instanţele judecătoreşti inferioare şi pînă la
Curtea Constituţională (ca exemplu elocvent în această privinţă pot fi numite atacurile de tip
raider efectuate în vara lui 2011 prin complicitatea judecătorilor şi executorilor judecătoreşti şi
hotărîrea Curţii Constituţionale care a declarat neconstituţională legea care prevedea lichidarea
instanţelor speciale, inclusiv Judecătoriile Economice şi Curţile de Apel Economice),
multiplicarea şi instituţionalizarea unor noi drepturi ale omului, fenomene care sînt într-o stare
de înflorire în satul nostru.
Birocraţia, descrisă şi concepută de M. Weber ca un instrument necesar organizării
raţionale şi funcţionării eficiente a societăţii moderne, s-a transformat într-un factor
disfuncţional, perturbator al mecanismului social. Chiar şi scopurile generoase pot conduce la
birocraţie, pe motiv că ea îşi afirmă caracterul său alienant. Fiind o creaţie umană, determinată
obiectiv de idealul organizării sociale, birocraţia îşi domină toţi membrii, inclusiv liderii, ea este
atotcuprinzătoare, deoarece a invadat societatea. Ea se poate dezvolta în orice tip de regim politic
şi formă de guvernămînt şi se manifestă, fără excepţie, în toate domeniile societăţii: în politică,
în viaţa economică etc.
Totodată, ea se manifestă mai grav în unele ţări din Europa de Est, inclusiv şi în ţara
noastră, care după 50 de ani în care sistemul comunist a alimentat neîncrederea cetăţenilor la
adresa funcţionarilor şi a deformat conştiinţa civică a celor care au trăit şi s-au format în acea
perioadă. Birocraţia şi corupţia reprezintă o ameninţare majoră la adresa democraţiei şi
economiei de piaţă. Corupţia împiedică dezvoltarea economică şi socială, subminează încrederea
cetăţenilor în democraţie, erodează regula legii, constituind o negare a drepturilor omului şi a
principiilor democratice. Astfel corupţia destructurează principiile fundamentale ale statului de
drept, demolează încrederea în mecanismele democraţiei, slăbeşte ordinea constituţională.
În această ordine de idei, ţara noastră ocupa, în 2011, locul 93 în topul competitivității
globale din cauza birocraţiei şi corupţiei, elaborat de către Forumul Economic Mondial (WEF),
din 142 state analizate, loc ce este cu un punct mai jos decît poziția ocupată în perioada 2010-
2011, Moldova a primit un scor general de 3,9 puncte, pe o scală de la 1 la 7, păstrîndu-și poziția
din anii precedenți.