fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...
fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ... fazele, elementele structurale, dimensiunile, paradoxurile, eşecurile ...
Rusiei în interior și imperiale în exterior. Este cert că statul nostru, trebuie să-și asume anumite responsabilităţi în materie de orientare strategică de lungă durată, iar această orientare cuprinde ţările Europei Centrale și de Est precum și Washingtonul, inclusiv prin includerea Londrei, mai ales cînd Marea Britanie se manifestă prin susţinerea statelor ex-socialiste și ex-sovietice 1 . Este evident că vulnerabilitatea statului nostru ca stat în tranziţie, pe de o parte și sindromul post-imperial al politicii Rusiei în așa-numita „vecinătate apropiată” pe de altă parte, creează un mediu generator a unei situaţii de creștere permanentă a instabilităţii și riscului. Pe parcursul ultimilor ani, situaţia din regiunea Transnistreană, controlată de forţele separatiste pro- ruse, a devenit o provocare la adresa intereselor de securitate și valorilor democratice a comunităţii Euro-atlantice lărgite 2 . Drept consecinţă a procesului de extindere spre est a UE și NATO, frontiera vestică a RM a devenit frontiera de est a comunităţii statelor NATO. Moldova reprezintă un sector de aproape 500 kilometri al frontierei NATO în Europa de Est. Faptul aderării României, stat vecin, ca membru cu drepturi depline în NATO, au schimbat formatul geopoliticii regionale, ca fostă regiune ex-sovietică în proces de transformare a sa într-o nouă Europă. Astfel, o cooperare mai activă cu NATO devine o necesitate obiectivă și iminentă pentru asigurarea judicioasă a securității naționale a statului nostru. Sub influenţa statelor apusene, Rusia poate să nu insiste în mod neapărat asupra unei soluţii care să determine federalizarea RM ca în 2003. Posibil că ea şi-a venit în fire după trauma pierderii U.R.S.S.-ului şi a ajuns la înţelegerea faptului că orice soluţie în problema transnistreană îi va aduce un cîştig mai mare (în afara cîştigului pe care îl obţine prin parteneriatul ruso-german şi ruso-european), decît dacă ar păstra în viaţă acest stat creat de ei şi nerecunoscut de nimeni. Este clar, că Rusia nu va pierde nimic nici chiar dacă Transnistriei i se acordă doar statutul de care dispune Autonomia Găgăuză pe motiv că peste 400 de mii de alegători transnistreni adăugaţi în listele electorale ar putea înclina balanţa în folosul partidelor proruseşti, românofobe, obţinîndu-se o influenţă mult mai mare asupra politicii interne şi externe şi chiar legiferarea unei baze ruseşti pe teritoriul RM. În opinia lui N. Popescu, cercetător la European Council on Foreign Relations, influenţa Rusiei în Moldova rămîne destul de mare - politică, economică sau energetică şi din această cauză Moldova rămîne destul de vulnerabilă faţă de Rusia. Totodată, comparativ cu majoritatea celorlalte state CSI - Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia etc. - Moldova are un grad mult mai înalt de autonomie strategică faţă de Rusia. În plan comercial circa 50 % din comerţul extern al 1 Munteanu, I.; Chifu, I.; Fruntaşu, I. şi al. Op. cit., p. 121. 2 Ibidem, p. 52.
RM revine UE (dintre care vreo 16-17 % României) şi cam 18-19 % revine Rusiei. În cazul Ucrainei de exemplu balanţa este 30 % cu Rusia şi 30 % cu UE” 1 . Trebuie să conştientizăm şi faptul că reintrînd pe uşa transnistreană în RM, Rusia îşi poate desfăşura mai eficient şi proiectele sale din Ucraina. În orice caz, ea profită de criza UE şi, dispunînd de bani, este pornită să lupte pentru statele postsovietice, să le scoată de sub influenţa Occidentului, elaborînd, în acest scop, nu numai proiecte economice şi politice, dar şi ideologice cu destinaţie locală, regională şi generală. Printre cele regionale se numără şi proiectul „Ruskii mir”, încredinţat Bisericii Ortodoxe Ruse. În această ordine de idei, a răsunat viziunea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse Kiril, care salutîndu-l pe ÎPS Vladimir Mitropolitul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, a declarat că în pofida faptului că moldovenii nu vorbesc o limbă slavă, RM este considerată de Patriarhia Rusă partea componentă a Sfintei Rusii, care nu este un concept etnic, sau politic, ci unul spiritual. Sîntem de acord cu opinia experţilor în domeniu, care susţin că amplasarea geografică este foarte importantă pentru securitatea naţională a statului nostru. Ţara se afla la intersecţia a trei zone geopolitice: Sud-Est-europeană, Central-europeană și Eurasiatică 2 . După destrămarea U.R.S.S.-ului, Moldova nu a întrerupt relaţiile cu fostele republici sovietice din motive economice și pentru a păstra pieţele externe de desfacere și asigurarea cu resurselor energetice și materie primă. Însă, calitatea de membru al CSI nu a permis RM soluţionarea problemelor stringente ale securităţii naţionale. Dacă ne referim la implicaţiile geoeconomice ale amplasării geografice şi ale situaţiei geopolitice din regiunea în care este situată ţara noastră, putem afirma că atît sub aspect geografic, cît şi sub aspect politic, RM este un stat mic, ale cărui interese externe se vor extinde în viitor pînă la nivel regional şi supraregional. Cea mai apropiată mare putere este Rusia şi, datorita proximităţii geografice, analiza posibilităţilor RM de a-şi realiza interesele externe, trebuie să fie efectuată luîndu-se în calcul scopurile geoeconomice şi geopolitice ruseşti. În realizarea lor, după cum remarca celebrul politolog american Zbigniev Brzezinski, politica Rusiei faţă de vecinii din CSI a urmărit două obiective principale: deposedarea treptată a noilor state independente de autonomia lor economică şi împiedicarea constituirii forţelor armate proprii 3 , la care adăugăm şi împiedicarea aderării la UE sau la NATO. Manifestări ale acestui curs pot fi urmărite şi în actuala politică rusească faţă de statul nostru. 1 A se vedea: Adevărul.ro, 2012, 8 martie. 2 Munteanu, I.; Chifu, I.; Fruntaşu, I. şi al. Op. cit., p. 51. 3 Brzezinski, Zb. Europa Centrală şi de Est în ciclonul tranziţiei. Bucureşti: Editura „Diogene”, 1995, p. 22.
- Page 49 and 50: interpretărilor axiologice societa
- Page 51 and 52: limbă, vreun obicei sau tradiţie
- Page 53 and 54: normativitate în favoarea unei ac
- Page 55 and 56: Capitolul III. Dimensiunile tranzi
- Page 57 and 58: Însă, un rol destul de important
- Page 59 and 60: contribuie la conversia sistemului
- Page 61 and 62: pentru a putea înţelege mai depar
- Page 63 and 64: aceste cerinţe 1 . Mai mult, el co
- Page 65 and 66: asigurare a protecţiei sociale a
- Page 67 and 68: adevăratul forum politic de guvern
- Page 69 and 70: În anumite cazuri, adoptarea unor
- Page 71 and 72: modificată. Discuţia prin care se
- Page 73 and 74: Europei, pe lista priorităților-c
- Page 75 and 76: eformele, odată implementate, vor
- Page 77 and 78: 3. Dimensiunea morală a tranziţie
- Page 79 and 80: munte a lui Iisus Hristos, în cadr
- Page 81 and 82: trebuie să fie încuviinţate de p
- Page 83 and 84: asupra mijloacelor de producţie a
- Page 85 and 86: parte, la sporirea iniţiativei pri
- Page 87 and 88: După cum declara Samuel Johnson,
- Page 89 and 90: popoarelor dominate de naţiuni car
- Page 91 and 92: marele nostru înaintaş A. Russo
- Page 93 and 94: naţiuni lipsite de stat, cum ar fi
- Page 95 and 96: Pentru a salvgarda situaţia care s
- Page 97 and 98: la Recomandarea 1201 constată că
- Page 99: Negre și Caspice, au un impact dir
- Page 103 and 104: - cînd frontiera geopolitica se af
- Page 105 and 106: separării unor grupuri religioase
- Page 107 and 108: educaţie, de asistenţă medicală
- Page 109 and 110: de a contracara acţiunile criminal
- Page 111 and 112: Capitolul IV. Paradoxurile tranziţ
- Page 113 and 114: condiţiile tranziţiei la noi în
- Page 115 and 116: nemotivate logic şi temeinic, deci
- Page 117 and 118: unde a dominat întîmplarea şi nu
- Page 119 and 120: pensionarii, agricultorii şi perso
- Page 121 and 122: acestea, la rîndul lor, produc dis
- Page 123 and 124: calomniate, negate şi deformate î
- Page 125 and 126: 8. Paradoxul poziţionării noilor
- Page 127 and 128: Capitolul V. Unele consecinţe ale
- Page 129 and 130: Interesul faţă de problema confli
- Page 131 and 132: destinului acestei generaţii atomi
- Page 133 and 134: culturală, capacitate pentru organ
- Page 135 and 136: sale. Sîntem de acord cu faptul c
- Page 137 and 138: devin punţi de legătură între m
- Page 139 and 140: Anume totalitatea valorilor, orient
- Page 141 and 142: ezervat politicului. Singurul crite
- Page 143 and 144: marja de decizie ce ne-a fost oferi
- Page 145 and 146: despre locul pe care îl ocupă ţa
- Page 147 and 148: comerciale, fapt care a dus la spor
- Page 149 and 150: chestiunea identitară şi secesiun
Rusiei în interior și imperiale în exterior. Este cert că statul nostru, trebuie să-și asume anumite<br />
responsabilităţi în materie de orientare strategică de lungă durată, iar această orientare cuprinde<br />
ţările Europei Centrale și de Est precum și Washingtonul, inclusiv prin includerea Londrei, mai<br />
ales cînd Marea Britanie se manifestă prin susţinerea statelor ex-socialiste și ex-sovietice 1 .<br />
Este evident că vulnerabilitatea statului nostru ca stat în tranziţie, pe de o parte și<br />
sindromul post-imperial al politicii Rusiei în așa-numita „vecinătate apropiată” pe de altă parte,<br />
creează un mediu generator a unei situaţii de creștere permanentă a instabilităţii și riscului. Pe<br />
parcursul ultimilor ani, situaţia din regiunea Transnistreană, controlată de forţele separatiste pro-<br />
ruse, a devenit o provocare la adresa intereselor de securitate și valorilor democratice a<br />
comunităţii Euro-atlantice lărgite 2 . Drept consecinţă a procesului de extindere spre est a UE și<br />
NATO, frontiera vestică a RM a devenit frontiera de est a comunităţii statelor NATO. Moldova<br />
reprezintă un sector de aproape 500 kilometri al frontierei NATO în Europa de Est. Faptul<br />
aderării României, stat vecin, ca membru cu drepturi depline în NATO, au schimbat formatul<br />
geopoliticii regionale, ca fostă regiune ex-sovietică în proces de transformare a sa într-o nouă<br />
Europă. Astfel, o cooperare mai activă cu NATO devine o necesitate obiectivă și iminentă pentru<br />
asigurarea judicioasă a securității naționale a statului nostru.<br />
Sub influenţa statelor apusene, Rusia poate să nu insiste în mod neapărat asupra unei<br />
soluţii care să determine federalizarea RM ca în 2003. Posibil că ea şi-a venit în fire după trauma<br />
pierderii U.R.S.S.-ului şi a ajuns la înţelegerea faptului că orice soluţie în problema<br />
transnistreană îi va aduce un cîştig mai mare (în afara cîştigului pe care îl obţine prin<br />
parteneriatul ruso-german şi ruso-european), decît dacă ar păstra în viaţă acest stat creat de ei şi<br />
nerecunoscut de nimeni. Este clar, că Rusia nu va pierde nimic nici chiar dacă Transnistriei i se<br />
acordă doar statutul de care dispune Autonomia Găgăuză pe motiv că peste 400 de mii de<br />
alegători transnistreni adăugaţi în listele electorale ar putea înclina balanţa în folosul partidelor<br />
proruseşti, românofobe, obţinîndu-se o influenţă mult mai mare asupra politicii interne şi externe<br />
şi chiar legiferarea unei baze ruseşti pe teritoriul RM.<br />
În opinia lui N. Popescu, cercetător la European Council on Foreign Relations, influenţa<br />
Rusiei în Moldova rămîne destul de mare - politică, economică sau energetică şi din această<br />
cauză Moldova rămîne destul de vulnerabilă faţă de Rusia. Totodată, comparativ cu majoritatea<br />
celorlalte state CSI - Ucraina, Georgia, Belarus, Armenia etc. - Moldova are un grad mult mai<br />
înalt de autonomie strategică faţă de Rusia. În plan comercial circa 50 % din comerţul extern al<br />
1 Munteanu, I.; Chifu, I.; Fruntaşu, I. şi al. Op. cit., p. 121.<br />
2 Ibidem, p. 52.
Change language