poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica
poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica
poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 103<br />
Testarea p<strong>si</strong>hologică Eisenck a permis<br />
atribuirea adolescenţilor tipuri<br />
caracterologice (în total 32 tipuri). Printre<br />
adolescenţi cercetaţi, predomină tipurile 17,<br />
21, 22, 29, 30, 31, 32. Fiecare tip are<br />
caracteristica sa şi recomandările <strong>de</strong> corecţie<br />
a <strong>de</strong>vierilor.<br />
Testarea Lusher a permis <strong>de</strong>terminarea stării<br />
p<strong>si</strong>ho-emoţionale la nivelul inconştientului.<br />
Cercetările au stabilit, că <strong>de</strong> la 65,7% până<br />
la 69,6% adolescenţi au fond emoţional<br />
pozitiv. De la 9,8% până la 23,8%<br />
adolescenţi au stare emoţională relaxantă,<br />
iar <strong>de</strong> la 10,5% până la 20,6% adolescenţi au<br />
încordare emoţională, ceea ce indică<br />
prezenţa la aceştia a unor probleme, retrăiri,<br />
nelinişte. Repartizarea adolescenţilor pe<br />
nivele <strong>de</strong> stres emoţional, încordare şi<br />
extenuare p<strong>si</strong>hică şi stare <strong>de</strong> alertă, a relevat,<br />
o cotă a adolescenţilor <strong>de</strong> vârstă premilitară<br />
şi recrutare <strong>cu</strong> încordare p<strong>si</strong>ho-emoţională<br />
<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare (stres emoţional au 58,1-<br />
73,0%, încordare p<strong>si</strong>hică – 30,2-40,0%,<br />
extenuare p<strong>si</strong>hică – 29,8-41,2% şi stare <strong>de</strong><br />
alertă au 45,9-56,9% adolescenţi <strong>de</strong> 15-18<br />
ani).<br />
Determinarea coeficientului vegetativ<br />
Shiposh la adolescenţii <strong>de</strong> 15-18, ani a<br />
relevat că 54,7% sunt în zona optimală a<br />
echilibrului energetic, care se caracterizează<br />
prin capacitate <strong>de</strong> muncă intelectuală înaltă,<br />
activism etc., solicitările pe care le suportă<br />
corespund po<strong>si</strong>bilităţilor lor funcţionale,<br />
cota cea mai mare fiind la adolescenţii <strong>de</strong> 15<br />
ani – 64,0%. Zona stării <strong>de</strong> oboseală<br />
compensată se atestă la 25,2% adolescenţi<br />
<strong>de</strong> 15-18 ani. Restabilirea echilibrului<br />
energetic are loc pe baza scă<strong>de</strong>rii<br />
activismului (tonusul trofotrop). Aceşti<br />
adolescenţi au nevoie <strong>de</strong> odihnă,<br />
optimizarea zilei <strong>de</strong> muncă, somn etc. În<br />
zona <strong>de</strong> supraexcitare sunt 10,4%<br />
adolescenţi <strong>de</strong> 15-18 ani, cea mai mare cotă<br />
fiind la adolescenţii <strong>de</strong> 17 ani. Ritmul <strong>de</strong><br />
activism al acestor adolescenţi nu<br />
corespun<strong>de</strong> po<strong>si</strong>bilităţilor lor, nu le ajunge<br />
energia, însă ei îşi impun acest ritm, fac mai<br />
mult <strong>de</strong>cât pot (tonus ergotrop). În zona <strong>de</strong><br />
istovire sunt 9,7% adolescenţi. Aceşti<br />
adolescenţi sunt permanent într-o stare <strong>de</strong><br />
surmenaj, ce indică la o rezistenţă scăzută la<br />
infecţii. Ei nece<strong>si</strong>tă un regim cruţător. După<br />
nivelul <strong>de</strong> capacitate <strong>de</strong> muncă intelectuală,<br />
majoritatea au nivel mediu. Cu nivel scăzut<br />
<strong>de</strong> capacitate <strong>de</strong> muncă intelectuală s-au<br />
<strong>de</strong>terminat printre adolescenţii <strong>de</strong> 17 ani<br />
19,0% şi <strong>de</strong> 18 ani 23,5%.<br />
Perceperea <strong>de</strong> <strong>si</strong>ne pozitivă s-a <strong>de</strong>terminat la<br />
77,3% adolescenţi <strong>de</strong> 15 ani, 87,2% – <strong>de</strong> 16<br />
ani, la 74,0% – <strong>de</strong> 17 ani şi la 77,4% – <strong>de</strong> 18<br />
ani. Perceperea <strong>de</strong> <strong>si</strong>ne negativă s-a stabilit,<br />
respectiv, la 16,9%, 9,9%, 23,0% şi 18,6%<br />
adolescenţi <strong>de</strong> vârstă premilitară şi <strong>de</strong><br />
recrutare. Infantilismul a fost <strong>de</strong>terminat la<br />
5,8% adolescenţi <strong>de</strong> 15 ani, la 2,9% – <strong>de</strong> 16<br />
ani, la 3,0% – <strong>de</strong> 17 ani şi la 3,9% – <strong>de</strong> 18<br />
ani.<br />
Aprecierea activităţii sau inactivităţii fizice<br />
a băieţilor din clasele a 9-12-a a fost<br />
efectuată prin metoda chestionării:<br />
participarea la orele <strong>de</strong> educaţie fizică,<br />
meciuri; activitatea motorie în ultimele 7<br />
zile.<br />
Marea parte a băieţilor din clasele a 9-12-a<br />
(74,1%) frecventează, conform planurilor <strong>de</strong><br />
învăţământ, 2 zile în săptămână orele <strong>de</strong><br />
educaţie fizică. În acelaşi timp, 15,2% băieţi<br />
frecventează o <strong>si</strong>ngură lecţie pe săptămână<br />
sau nu frecventează <strong>de</strong>loc orele <strong>de</strong> educaţia<br />
fizică (Figura2).