102 <strong>Revista</strong> <strong>de</strong> Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health restul tipurilor <strong>de</strong> reacţii (hipertonic, hipotonic, distonic) variază <strong>de</strong> la 8,8% până la 27,6%. Conform coeficientului Quaas (indicele rezistenţei), s-au <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> la 7,1% până la 16,7% adolescenţi <strong>de</strong> 15-18 ani <strong>cu</strong> reacţie negativă la efort fizic. Studierea reglării vegetative a <strong>si</strong>stemului cir<strong>cu</strong>lator (indicele Kerdo) a relevat o cotă mică <strong>de</strong> adolescenţi <strong>cu</strong> tip normotonic. La majoritatea adolescenţilor <strong>de</strong> 18 ani în reglarea ritmului cardiac predomină <strong>si</strong>stemul vegetativ para<strong>si</strong>mpatic, exprimându-se prin bradicardie. La celelalte grupe <strong>de</strong> vârstă predomină <strong>si</strong>stemul vegetativ <strong>si</strong>mpatic. Rezultatele studierii indicilor respiratori <strong>cu</strong> ajutorul probei Ştanghe <strong>de</strong>notă că la circa jumătate din adolescenţii cercetaţi, po<strong>si</strong>bilităţile funcţionale sunt sub normă (43,5% – la 15 ani, 69,8% – la 16 ani, 75,0% – la 17 ani, 50,5% – la 18 ani), respectiv rezistenţa organismului la hipoxie este joasă şi mobilizarea mecanismelor <strong>de</strong> protecţie este insuficientă (p
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 103 Testarea p<strong>si</strong>hologică Eisenck a permis atribuirea adolescenţilor tipuri caracterologice (în total 32 tipuri). Printre adolescenţi cercetaţi, predomină tipurile 17, 21, 22, 29, 30, 31, 32. Fiecare tip are caracteristica sa şi recomandările <strong>de</strong> corecţie a <strong>de</strong>vierilor. Testarea Lusher a permis <strong>de</strong>terminarea stării p<strong>si</strong>ho-emoţionale la nivelul inconştientului. Cercetările au stabilit, că <strong>de</strong> la 65,7% până la 69,6% adolescenţi au fond emoţional pozitiv. De la 9,8% până la 23,8% adolescenţi au stare emoţională relaxantă, iar <strong>de</strong> la 10,5% până la 20,6% adolescenţi au încordare emoţională, ceea ce indică prezenţa la aceştia a unor probleme, retrăiri, nelinişte. Repartizarea adolescenţilor pe nivele <strong>de</strong> stres emoţional, încordare şi extenuare p<strong>si</strong>hică şi stare <strong>de</strong> alertă, a relevat, o cotă a adolescenţilor <strong>de</strong> vârstă premilitară şi recrutare <strong>cu</strong> încordare p<strong>si</strong>ho-emoţională <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mare (stres emoţional au 58,1- 73,0%, încordare p<strong>si</strong>hică – 30,2-40,0%, extenuare p<strong>si</strong>hică – 29,8-41,2% şi stare <strong>de</strong> alertă au 45,9-56,9% adolescenţi <strong>de</strong> 15-18 ani). Determinarea coeficientului vegetativ Shiposh la adolescenţii <strong>de</strong> 15-18, ani a relevat că 54,7% sunt în zona optimală a echilibrului energetic, care se caracterizează prin capacitate <strong>de</strong> muncă intelectuală înaltă, activism etc., solicitările pe care le suportă corespund po<strong>si</strong>bilităţilor lor funcţionale, cota cea mai mare fiind la adolescenţii <strong>de</strong> 15 ani – 64,0%. Zona stării <strong>de</strong> oboseală compensată se atestă la 25,2% adolescenţi <strong>de</strong> 15-18 ani. Restabilirea echilibrului energetic are loc pe baza scă<strong>de</strong>rii activismului (tonusul trofotrop). Aceşti adolescenţi au nevoie <strong>de</strong> odihnă, optimizarea zilei <strong>de</strong> muncă, somn etc. În zona <strong>de</strong> supraexcitare sunt 10,4% adolescenţi <strong>de</strong> 15-18 ani, cea mai mare cotă fiind la adolescenţii <strong>de</strong> 17 ani. Ritmul <strong>de</strong> activism al acestor adolescenţi nu corespun<strong>de</strong> po<strong>si</strong>bilităţilor lor, nu le ajunge energia, însă ei îşi impun acest ritm, fac mai mult <strong>de</strong>cât pot (tonus ergotrop). În zona <strong>de</strong> istovire sunt 9,7% adolescenţi. Aceşti adolescenţi sunt permanent într-o stare <strong>de</strong> surmenaj, ce indică la o rezistenţă scăzută la infecţii. Ei nece<strong>si</strong>tă un regim cruţător. După nivelul <strong>de</strong> capacitate <strong>de</strong> muncă intelectuală, majoritatea au nivel mediu. Cu nivel scăzut <strong>de</strong> capacitate <strong>de</strong> muncă intelectuală s-au <strong>de</strong>terminat printre adolescenţii <strong>de</strong> 17 ani 19,0% şi <strong>de</strong> 18 ani 23,5%. Perceperea <strong>de</strong> <strong>si</strong>ne pozitivă s-a <strong>de</strong>terminat la 77,3% adolescenţi <strong>de</strong> 15 ani, 87,2% – <strong>de</strong> 16 ani, la 74,0% – <strong>de</strong> 17 ani şi la 77,4% – <strong>de</strong> 18 ani. Perceperea <strong>de</strong> <strong>si</strong>ne negativă s-a stabilit, respectiv, la 16,9%, 9,9%, 23,0% şi 18,6% adolescenţi <strong>de</strong> vârstă premilitară şi <strong>de</strong> recrutare. Infantilismul a fost <strong>de</strong>terminat la 5,8% adolescenţi <strong>de</strong> 15 ani, la 2,9% – <strong>de</strong> 16 ani, la 3,0% – <strong>de</strong> 17 ani şi la 3,9% – <strong>de</strong> 18 ani. Aprecierea activităţii sau inactivităţii fizice a băieţilor din clasele a 9-12-a a fost efectuată prin metoda chestionării: participarea la orele <strong>de</strong> educaţie fizică, meciuri; activitatea motorie în ultimele 7 zile. Marea parte a băieţilor din clasele a 9-12-a (74,1%) frecventează, conform planurilor <strong>de</strong> învăţământ, 2 zile în săptămână orele <strong>de</strong> educaţie fizică. În acelaşi timp, 15,2% băieţi frecventează o <strong>si</strong>ngură lecţie pe săptămână sau nu frecventează <strong>de</strong>loc orele <strong>de</strong> educaţia fizică (Figura2).
Change language