poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 99
INTRODUCERE
O sinteză a datelor examinărilor medicale
complexe, a evidenţei adresabilităţii după
ajutor medical calificat şi a studierii
profunde a morbidităţii adolescenţilor, va da
o informaţie mai amplă despre sănătatea lor.
Nivelul înalt al patologiei cronice duce la
dereglarea adaptării şi integrării sociale, nu
numai în perioada pubertară, dar şi în
perioadele ulterioare a vieţii omului [5].
Schimbările în sfera psihoemoţională la
vârsta dată sunt atât de esenţiale, încât unii
savanţi atrag atenţia asupra individualizării
prin comportamente specifice [8, 11].
Pentru a îmbunătăţi şi fortifica starea de
sănătate a adolescenţilor măsurile de
prevenţie trebuie aplicate în perioada
prepubertară, până la iniţierea şi stabilirea
patologiei cronice [1, 4, 9]. Cu acest scop,
trebuie de organizat un complex de măsuri
bine determinate, realizat nu numai de
specialiştii medicali, dar şi din alte structuri,
care se ocupă cu educaţia şi instruirea
adolescenţilor [2, 6, 7].
Iniţierea studiului dat a reieşit din
necesitatea aprecierii situaţiei la capitolul
stării de sănătate a adolescenţilor de vârstă
premilitară (15-18 ani) şi a recruţilor,
elaborării standardelor dezvoltării fizice
pentru acest contingent [10], deoarece
aprecierea dezvoltării fizice până acum s-a
efectuat conform standardelor pentru
militarii cu vârsta de 18-25 ani.
MATERIAL ŞI METODĂ
Ca subiect al studiului au servit adolescenţii
de vârstă premilitară (15-18 ani) şi recruţii,
un eşantion de 4209 persoane. Au fost
studiate datele dezvoltării fizice (indicii
antropometrici), rezultatele examenelor
medicale complexe efectuate în cadrul
comisiilor medico-militare, s-a determinat
nivelul sănătăţii fizice după metoda prof.
G.L. Apanasenco [3], apreciaţi indicii
funcţionali ai sistemului circulator (pulsul,
tensiunea arterială sistolică şi diastolică,
presiunea pulsatilă, indicele rezistenţei
Quaas, indicele Kerdo), ai sistemului
respirator (indicii capacităţii vitale
pulmonare, indicii probelor funcţionale
Ştanghe, Serkin, Rozental), ai sistemului
nervos (intensitatea, mobilitatea şi echilibrul
proceselor nervoase), aprecierea activităţii
sau inactivităţii fizice la adolescenţii de 15-
18 ani. În cercetări au fost utilizate metodele
clinice (tensometria), igienice
(antropometria, dinamometria, spirometria),
psihofiziologice (măsurarea consecutivităţii
reacţiilor proceselor de excitaţie şi de
inhibiţie), psihologice (testarea psihologică
Eisenck şi Lusher), socio-igienice
(anchetări), statistice (prelucrarea
matematică a rezultatelor acumulate).
REZULTATE
Evaluarea complexă a dezvoltării fizice
după standardele elaborate a relevat că
adolescenţii, atât de vârstă premilitară, cât şi
recruţii, au devieri ai indicilor
somatometrici. S-au depistat adolescenţi cu
dezvoltare fizică disarmonică cu surplus şi
deficit de masă corporală. Printre
adolescenţii de 15-18 ani, s-au determinat
13,5% cu deficit de masă corporală, 4,2% au
surplus de masă corporală şi 0,7% – retard
fizic (Figura 1).
La mulţi adolescenţi de 15-18 ani s-au
determinat indici scăzuţi ai forţei şi
rezistenţei musculare (de la 30,5% până la
39,5% adolescenţi de 15-18 ani), ai
capacităţii vitale pulmonare în toate grupele
de vârstă studiate (variază de la 16,3% până
la 20,7%). Aceasta indică la faptul, că
adolescenţii nu fac sport sau duc un mod
sedentar de viaţă.