poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

More documents

Recommendations

Info

94 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health cauză adolescenţii le trăiesc la maximum de dinamism în afara şcolii”. Ce este fericirea? Deşi este greu de răspuns, liceenii au considerat că aceasta poate fi influenţată nu numai de relaţiile cu familia, cadrele didactice, prietenii, colegii, atmosfera din clasă, starea sănătăţii, dar şi de starea materială: - “Gradul în care fericirea mea este influenţată de relaţiile cu familia” (mediu – 23%, mare – 37%, foarte mare – 23%) - “Gradul în care fericirea mea este influenţată de starea sănătăţii” (mediu – 28%, mare – 40%, foarte mare – 22%) Relaţia cu cadrele didactice nu influenţează starea de fericire, decât într-o foarte mică măsură (mediu – 28%, mare – 11%, foarte mare – 5%). Nici atmosfera din clasă nu evidenţiază o influenţă majoră asupra fericirii (mediu – 32%, mare – 18%, foarte mare – 6%). În schimb, relaţiile cu prietenii (mediu – 22%, mare – 42%, foarte mare – 24%) şi starea materială (mediu – 51%, mare – 17%, foarte mare – 14%) au o influenţă semnificativă asupra indicatorului fericire. Definiţia fericirii furnizată de dicţionarul de psihologie [31] arată că fericirea este o “stare deosebită de împlinire a ceva important, dorit sau a ceva ce s-a realizat şi a provocat un succes neaşteptat sau mult aşteptat sau aşteptat tensionat”, şi că fericirea “se manifestă ca o stare euforică încărcată de trăiri intense ce nu numai că provoacă un fel de trăire recuperatorie ci şi o energizare, o stare de receptivitate şi toleranţă, creşterea dorinţei de a face ca şi alţii să fie fericiţi”. În general, “oamenii leagă fericirea de noroc sau de întâmplări favorabile, iar freudismul a generat ideea latentă că oamenii tind mereu spre fericire prin ideea că în viaţă se tinde mereu spre evitarea durerii”. Firea omului este importantă în drumul spre fericire. În privinţa averii sau măririi, subiecţii consideră, în mare măsură, că acestea nu fac omul fericit: - “Dacă eşti nemulţumit din fire, nimic nu-ţi aduce fericirea” (acord parţial – 47%, acord 25%, acord total –9%) - “Nici aurul nici mărirea nu ne fac fericiţi” (acord parţial – 46%, acord 26%, acord total –8%). Aprecierea afirmaţiei ”Fericirea nu constă în bogăţie ci în înţelepciune” de către subiecţi, arată că adolescenţii intervievaţi dovedesc suficientă maturitate pentru a considera înţelepciunea ca o componentă a fericirii (acord parţial – 44%, acord – 28%, acord total – 18%), şi că “stapânirea lumii” doar pe puţini i-ar face fericiţi (acord parţial – 32%, acord – 35%, acord total – 20%). Lotul subiecţilor nu este omogen în privinţa acceptării/respingerii categorice a colegilor săraci. Faptul că peste 20% dintre subiecţi sunt de acord că “Dacă eşti sărac (familia ta are venituri mici) unii colegi te ocolesc”, iar 27% sunt parţial de acord, arată că sărăcia este o componentă ce influenţează indicatorul fericirii. Totuşi, cadrele didactice fac abstracţie de veniturile familiei subiecţilor în procedul educativ, în foarte mare măsură. Peste 65% dintre subiecţi nu consideră că “a fi sărac” duce la marginalizarea elevului de către cadrele didactice. În schimb, starea de boală combinată cu plăcerea de a lipsi de la şcoală îi face pe unii subiecţi (peste 48%) fericiţi. Pentru elevi, “şcoala reprezintă un factor de stres”, după cum se confirmă şi prin întrebarea directă: “Şcoala mă stresează”, pentru care rezultatele sunt următoarele: acord parţial – 36%, acord – 15%, acord total – 15%. Majoritatea subiecţilor este de acord că supunerea faţă de modă nu reprezintă o componentă esenţială a fericirii, a satisfacţiei vieţii, deşi pentru unii subiecţi (33%) moda reprezintă un important atribut al mulţumirii. Subiecţii consideră că mâncarea de fast-food le provoacă plăcere (aproximativ 60%), iar fără Internet, viaţa lor nu ar fi aşa frumoasă (62%). Totuşi subiecţii găsesc satisfacţie şi în alte produse decât cele de fast-food şi Coca/Pepsi Cola. Peste 60% consideră că
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 95 există şi altceva mai bun decât “Coca/Pepsi Cola etc.“. În ceea ce priveşte educaţia pentru sănătate, care ar creşte indicele global al calităţii vieţii, se constată că subiecţii se informează din reviste (acord parţial – 40%, acord – 21%, acord total – 4%), Internet (acord parţial – 35%, acord – 25%, acord total – 6%), iar peste 45% dintre subiecţi consideră ca nu sunt informaţi prin şcoală privind diferitele aspecte ale sănătăţii. Doar 3,3% dintre subiecţi sunt în clase unde se predă disciplina “Educaţie pentru sănătate”. Următorii itemi au fost gândiţi pentru a facilita captarea imaginii tânărului despre sănătate, prin ceea ce poate asigura sănătatea, dar şi ce înseamnă pentru el a fi sănătos. Sănătatea este “cea mai mare bogăţie” pentru cei mai mulţi intervievaţi (acord parţial – 36%, acord – 32%, acord total – 18%). Echilibrul fizic (acord – 53%, acord total – 25%), echilibrul psihic (acord parţial – 27%, acord – 48%, acord total – 21%) şi o viaţă de calitate (acord parţial – 30%, acord – 36%, acord total – 24%) nu pot fi asigurate fără sănătate. Analiza efectuată a arătat că subiecţii au o percepţie bună a ceea ce înseamnă să fii sănătos: o condiţie fizică bună (acord parţial – 23%, acord – 48%, acord total – 23%), o stare psihologică bună (acord parţial – 20%, acord – 45%, acord total – 29%), lipsa bolii (acord parţial – 16%, acord – 40%, acord total – 41%), lipsa infirmitaţii (acord parţial – 14%, acord – 37%, acord total – 33%) şi o stare mentală bună (acord parţial – 20%, acord – 40%, acord total – 36%). Cum era de aşteptat, în cadrul întrebărilor deschise, unii intervievaţi au considerat că BIBLIOGRAFIE 1. ***, 2004, MECT (Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului), Educaţie pentru sănătate, Programe şcolare, http://www.old.edu.ro/downlo ad/edsan112.pdf. 2. ***, 2003-2008, European Union, Programme of Community rezultatele la şcoală le sunt influenţate şi de vreme, chef, lene, noroc, stare sufletească. Unii au apreciat că fericirea le este influenţată de mediul social, distracţie, hobiuri, relaţii sentimentale şi că sănătatea le asigură reuşita în viaţă. CONCLUZII Pentru categoria de subiecţi ce au făcut obiectul prezentului studiu, pe baza analizei materialului bibliografic preliminar, au fost consideraţi ca factori subiectivi satisfacţia/insatisfacţia în legatură cu şcoala, familia, colegii şi starea de sănătate. Aceasta este o alegere corectă, deoarece natura vârstei şi a experienţei de viaţă face ca unele griji/preocupări ale adulţilor să nu fie percepute de către tineri. Astfel, nu au fost consideraţi următorii factori subiectivi ai calităţii vieţii: siguranţa zilei de mâine (eng. Sense of safety), viaţa sexuală (eng. Sex life), percepţia asupra justiţiei, apartenenţa la un club şi satisfacţia asupra “vieţii ca un tot” (ce arată gradul de satisfacţie referitor la o durată mai lungă). Rezultatele obţinute în urma studiului [32] (ce a stat la baza acestei lucrări) au confirmat ipotezele cercetării (chiar dacă investigaţia a fost realizată doar la nivelul oraşului Bucureşti), iar considerarea factorilor subiectivi ai calităţii vieţii [33] a prezentat interes intervievaţilor, aceştia apreciind calitatea întrebărilor “neplicitisitoare” aplicate. Cele mai multe rezultate se păstrează dacă extindem investigaţia la nivel naţional, prin includerea nu numai a marilor oraşe, dar şi a mediului rural. action in the field of public health, http://ec.europa. eu/health/ph_programme/ programme_en.htm 3. Bruchon-Schweitzer M., 2002, Psychologie de la santé, Dunod, Paris 4. Carricaburu D., Ménoret M., 2005, Sociologie de la santé, Armand Colin
Page 1 and 2:
Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 45 and 46: ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 87: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 109 and 110: ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 111 and 112: % Revista de Igienă şi Sănătate
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153:
show all

poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?