poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

94
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health
cauză adolescenţii le trăiesc la maximum de
dinamism în afara şcolii”.
Ce este fericirea? Deşi este greu de răspuns,
liceenii au considerat că aceasta poate fi
influenţată nu numai de relaţiile cu familia,
cadrele didactice, prietenii, colegii,
atmosfera din clasă, starea sănătăţii, dar şi
de starea materială:
- “Gradul în care fericirea mea este
influenţată de relaţiile cu familia” (mediu –
23%, mare – 37%, foarte mare – 23%)
- “Gradul în care fericirea mea este
influenţată de starea sănătăţii” (mediu –
28%, mare – 40%, foarte mare – 22%)
Relaţia cu cadrele didactice nu influenţează
starea de fericire, decât într-o foarte mică
măsură (mediu – 28%, mare – 11%, foarte
mare – 5%).
Nici atmosfera din clasă nu evidenţiază o
influenţă majoră asupra fericirii (mediu –
32%, mare – 18%, foarte mare – 6%).
În schimb, relaţiile cu prietenii (mediu –
22%, mare – 42%, foarte mare – 24%) şi
starea materială (mediu – 51%, mare – 17%,
foarte mare – 14%) au o influenţă
semnificativă asupra indicatorului fericire.
Definiţia fericirii furnizată de dicţionarul de
psihologie [31] arată că fericirea este o
“stare deosebită de împlinire a ceva
important, dorit sau a ceva ce s-a realizat şi
a provocat un succes neaşteptat sau mult
aşteptat sau aşteptat tensionat”, şi că
fericirea “se manifestă ca o stare euforică
încărcată de trăiri intense ce nu numai că
provoacă un fel de trăire recuperatorie ci şi o
energizare, o stare de receptivitate şi
toleranţă, creşterea dorinţei de a face ca şi
alţii să fie fericiţi”. În general, “oamenii
leagă fericirea de noroc sau de întâmplări
favorabile, iar freudismul a generat ideea
latentă că oamenii tind mereu spre fericire
prin ideea că în viaţă se tinde mereu spre
evitarea durerii”. Firea omului este
importantă în drumul spre fericire. În
privinţa averii sau măririi, subiecţii
consideră, în mare măsură, că acestea nu fac
omul fericit:
- “Dacă eşti nemulţumit din fire, nimic nu-ţi
aduce fericirea” (acord parţial – 47%, acord
25%, acord total –9%)
- “Nici aurul nici mărirea nu ne fac fericiţi”
(acord parţial – 46%, acord 26%, acord total
–8%).
Aprecierea afirmaţiei ”Fericirea nu constă în
bogăţie ci în înţelepciune” de către subiecţi,
arată că adolescenţii intervievaţi dovedesc
suficientă maturitate pentru a considera
înţelepciunea ca o componentă a fericirii
(acord parţial – 44%, acord – 28%, acord
total – 18%), şi că “stapânirea lumii” doar
pe puţini i-ar face fericiţi (acord parţial –
32%, acord – 35%, acord total – 20%).
Lotul subiecţilor nu este omogen în privinţa
acceptării/respingerii categorice a colegilor
săraci. Faptul că peste 20% dintre subiecţi
sunt de acord că “Dacă eşti sărac (familia ta
are venituri mici) unii colegi te ocolesc”, iar
27% sunt parţial de acord, arată că sărăcia
este o componentă ce influenţează
indicatorul fericirii. Totuşi, cadrele didactice
fac abstracţie de veniturile familiei
subiecţilor în procedul educativ, în foarte
mare măsură. Peste 65% dintre subiecţi nu
consideră că “a fi sărac” duce la
marginalizarea elevului de către cadrele
didactice. În schimb, starea de boală
combinată cu plăcerea de a lipsi de la şcoală
îi face pe unii subiecţi (peste 48%) fericiţi.
Pentru elevi, “şcoala reprezintă un factor de
stres”, după cum se confirmă şi prin
întrebarea directă: “Şcoala mă stresează”,
pentru care rezultatele sunt următoarele:
acord parţial – 36%, acord – 15%, acord
total – 15%.
Majoritatea subiecţilor este de acord că
supunerea faţă de modă nu reprezintă o
componentă esenţială a fericirii, a
satisfacţiei vieţii, deşi pentru unii subiecţi
(33%) moda reprezintă un important atribut
al mulţumirii.
Subiecţii consideră că mâncarea de fast-food
le provoacă plăcere (aproximativ 60%), iar
fără Internet, viaţa lor nu ar fi aşa frumoasă
(62%). Totuşi subiecţii găsesc satisfacţie şi
în alte produse decât cele de fast-food şi
Coca/Pepsi Cola. Peste 60% consideră că