poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 93
acopere toate specializările puse la
dispoziţie de către Ministerul Educaţiei şi
Cercetării. Deşi distribuţia obţinută nu a fost
suficient de apropiată de cea reală la nivelul
itemului Sex (ar fi fost necesare resurse
financiare suplimentare pentru o acoperire
mai mare în vederea colectării datelor), la
nivel global aceasta a fost concordantă cu
repartizarea elevilor de către Sistemul
Educaţional Informatizat.
După cum s-a arătat deja, distribuţia elevilor
Bucureşteni, la nivel de sector, a avut
împrăştierea cerută de un astfel de studiu. În
ceea ce priveşte nivelul de trai al subiecţilor
intervievaţi, aceştia aparţin atât celor
înstăriţi (aproximativ 55 %), dar şi celor cu
venituri mai mici (45%).
Percepţia calităţii vieţii de către
eşantionul de elevi bucureşteni
Prin metode ale statisticii descriptive, s-au
obţinut următoarele rezultate, pe care le
prezentăm fără a detalia toţi itemii
chestionarului proiectat şi aplicat (aceştia
vor rezulta din context).
Deşi aparent, pe adolescenţi nu-i interesează
viaţa materială, studiul întreprins, arată că
subiecţii sunt suficient de sensibili la
implicaţiile nivelului de trai şi al posesiei de
bunuri, în special bani. De exemplu,
cunoscutul proverb: “Banii nu mă fac
fericit”, beneficiază în rândul subiecţilor de
un substanţial “Acord parţial”, dar peste
30% dintre elevi consideră reversul.
Peste 58% dintre subiecţi conştientizează
faptul că modul în care averea (oricât de
mică) se foloseşte, este important. Doar 40%
dintre subiecţi sunt în dezacord privind
afirmaţia: “Nu contează averea familiei ci
felul în care o foloseşte”.
În ceea ce priveşte afirmaţia: “Oricât ai fi de
bogat tot aşa trăieşti”, pe eşantionul
considerat problema este nedecidabilă. Nu
se poate afirma cert că această idee este
îmbrăţişată. Totuşi, studiul a arătat o
evaluare diferită a băieţilor în raport cu
fetele.
Hobiurile par mai importante decât
obligaţiile şi chiar sănătatea. Întrebarea pusă
subiecţilor a fost: “Există pe lume ceva ce
valorează mai mult decât plăcerile materiale,
averea şi chiar sănătatea, de exemplu
hobiurile?”. Deoarece ei nu consideră
sănătatea ca fiind importantă pentru
atingerea altor ţeluri, rezultă că educaţia lor
pentru sănătate este deficitară. Peste 52%
dintre intervievaţi au considerat că poţi
obţine note mari la şcoală, prin învăţătura,
dar peste 22% dintre elevi sunt siguri că
notele mari se pot lua cu ajutorul banilor. În
ceea ce priveşte “Tinereţea fără bătrâneţe şi
viaţa fără de moarte”, peste 70% dintre
subiecţi sunt de acord că “banul nu poate
chiar orice”. Totuşi, surprinzător (deoarece
majoritatea subiecţillor sunt de la profilul
real), 18% cred ca poţi obţine viaţă veşnică
dacă ai bani.
Din cele de mai sus rezultă că averea
(componenta materială) joacă un rol
important, chiar pentru adolescenţi.
Dacă pentru adulţi, locul de muncă
reprezintă un permanent pivot, pentru elevi,
acest pivot ar trebui reprezentat de şcoală.
Detaliem, mai jos, modul în care rezultatele
şcolare sunt influenţate de mediu şi sănătate.
Se analizează relaţia cu familia, profesorii,
prietenii, dar şi influenţa stării sănătăţii, a
atmosferei din clasă (disciplina, liniştea,
etc.), voinţa personală, cât şi starea
materială. Rezultatele de la şcoală pot fi
influenţate de către relaţiile din familie
(potrivit – 30,1%, mult – 19,2%, foarte mult
– 8%), relaţiile cu cadrele didactice (potrivit
– 32%, mult – 21%, foarte mult – 14 %),
atmosfera din clasă (potrivit – 31%, mult –
14%, foarte mult – 7%), de relaţiile cu
prietenii (potrivit – 33%, mult – 19%, foarte
mult – 8%), dar şi de starea sănătăţii
(potrivit – 34%, mult – 31%, foarte mult –
13%), voinţa personală (potrivit – 10%, mult
– 39%, foarte mult – 44%) şi starea
materială (potrivit – 40%, mult – 9%, foarte
mult – 5%). Aceste rezultate sunt
concordante cu părerea lui N. C. Matei [30]:
“Este foarte adevărat că în cadrul grupului
pedagogic (clasa) apar ramificaţii foarte
diverse care se pot grupa în microgrupuri
omogene şi mixte, dar virulenţa lor este
estompată de regulile vieţii şcolare, din care