poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

More documents

Recommendations

Info

92 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health sau a procentajelor. Aceste distribuţii pot fi unimodale sau multimodale. Pentru date statistice colectate prin ancheta sau interviu pe baza unui chestionar, rezumatele statistice (cu rol de concentrare a informaţiei) se divid în două categorii: statistici privind tendinţa centrală şi statistici privind împrăştierea datelor. Valoarea mod (cea mai frecventă observaţie dintr-o distribuţie) este singura statistică de tendinţă centrală suportată de scalele nominale. Pentru rezumarea gradului de împrăştiere a datelor scalelor nominale se poate utiliza indicele de variaţie calitativă, care compară variaţia observată calculată pe datele distribuţiei, cu variaţia aşteptată, calculată pentru distribuţia cu valoare extremă: variatia observata IVC = × 100% , variaia asteptata unde atât variaţia observată, cât şi variaţia aşteptată sunt definite ca fiind suma tuturor produselor posibile de câte două frecvenţe, fiecare pereche de frecvenţe fiind luată o singură dată. De exemplu, în ceea ce priveşte repartizarea celor 485 de subiecţi pe sectoare s-a obţinut distribuţia din Tabelul 1 (F# - numărul subiecţilor de sex feminin, M# - numărul subiecţiilor de sex masculin, iar T# este numărul total de subiecţi)(Tabelul 1). Tabelul 1. Distribuţia subiecţilor la nivel de sector Considerând distribuţia subiecţilor independent de sex şi distribuţia extremă, vom obţine: VAR_T = 166 x (59 +29 +147 + 34 + 50) + 59 x (29 + 147 + 34 + 50) + 29 x (147 +34 + 50) + 147 x (34 + 50) + 34 x 50 = 89041. Distribuţia cu imprăştiere maximă este cea în care cele 485 de cazuri sunt repartizate cât mai uniform: 81, 81, 81, 81, 81, 80. Variaţia aşteptată este VAR_A = 81 x 404 + 81 x 323 + 81 x 242 + 81 x 161 + 81 x 80 = 98010. Astfel, rezultă că IVC = 90,85, ceea ce arată, că per global, împrăştierea datelor este apropiată de variaţia maximă, adică Sectorul F# M# T# 1 97 69 166 2 45 14 59 3 18 11 29 4 78 69 147 5 18 16 34 6 23 27 50 repartizarea subiecţilor este suficient de echilibrată. Pentru procesarea datelor obţinute prin metoda chestionarului au fost folosite metode specifice cercetarii sociopsihologice [10,27-29]. Pentru punerea în practică a rezultatelor studiului asupra factorilor subiectivi ai calităţii vieţii adolescenţilor, chestionarul proiectat şi validat în fazele anterioare ale proiectului, a fost aplicat asupra unui eşantion de 485 de adolescenţi Bucureşteni, cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani. Proporţia subiecţiilor, relativ la sex, a fost apropiată de percepţia unanimă, că numărul fetelor de la şcoală este “un pic mai mare” decât numărul băieţilor. În mod evident, orice studiu referitor la liceeni, trebuie să
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 93 acopere toate specializările puse la dispoziţie de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Deşi distribuţia obţinută nu a fost suficient de apropiată de cea reală la nivelul itemului Sex (ar fi fost necesare resurse financiare suplimentare pentru o acoperire mai mare în vederea colectării datelor), la nivel global aceasta a fost concordantă cu repartizarea elevilor de către Sistemul Educaţional Informatizat. După cum s-a arătat deja, distribuţia elevilor Bucureşteni, la nivel de sector, a avut împrăştierea cerută de un astfel de studiu. În ceea ce priveşte nivelul de trai al subiecţilor intervievaţi, aceştia aparţin atât celor înstăriţi (aproximativ 55 %), dar şi celor cu venituri mai mici (45%). Percepţia calităţii vieţii de către eşantionul de elevi bucureşteni Prin metode ale statisticii descriptive, s-au obţinut următoarele rezultate, pe care le prezentăm fără a detalia toţi itemii chestionarului proiectat şi aplicat (aceştia vor rezulta din context). Deşi aparent, pe adolescenţi nu-i interesează viaţa materială, studiul întreprins, arată că subiecţii sunt suficient de sensibili la implicaţiile nivelului de trai şi al posesiei de bunuri, în special bani. De exemplu, cunoscutul proverb: “Banii nu mă fac fericit”, beneficiază în rândul subiecţilor de un substanţial “Acord parţial”, dar peste 30% dintre elevi consideră reversul. Peste 58% dintre subiecţi conştientizează faptul că modul în care averea (oricât de mică) se foloseşte, este important. Doar 40% dintre subiecţi sunt în dezacord privind afirmaţia: “Nu contează averea familiei ci felul în care o foloseşte”. În ceea ce priveşte afirmaţia: “Oricât ai fi de bogat tot aşa trăieşti”, pe eşantionul considerat problema este nedecidabilă. Nu se poate afirma cert că această idee este îmbrăţişată. Totuşi, studiul a arătat o evaluare diferită a băieţilor în raport cu fetele. Hobiurile par mai importante decât obligaţiile şi chiar sănătatea. Întrebarea pusă subiecţilor a fost: “Există pe lume ceva ce valorează mai mult decât plăcerile materiale, averea şi chiar sănătatea, de exemplu hobiurile?”. Deoarece ei nu consideră sănătatea ca fiind importantă pentru atingerea altor ţeluri, rezultă că educaţia lor pentru sănătate este deficitară. Peste 52% dintre intervievaţi au considerat că poţi obţine note mari la şcoală, prin învăţătura, dar peste 22% dintre elevi sunt siguri că notele mari se pot lua cu ajutorul banilor. În ceea ce priveşte “Tinereţea fără bătrâneţe şi viaţa fără de moarte”, peste 70% dintre subiecţi sunt de acord că “banul nu poate chiar orice”. Totuşi, surprinzător (deoarece majoritatea subiecţillor sunt de la profilul real), 18% cred ca poţi obţine viaţă veşnică dacă ai bani. Din cele de mai sus rezultă că averea (componenta materială) joacă un rol important, chiar pentru adolescenţi. Dacă pentru adulţi, locul de muncă reprezintă un permanent pivot, pentru elevi, acest pivot ar trebui reprezentat de şcoală. Detaliem, mai jos, modul în care rezultatele şcolare sunt influenţate de mediu şi sănătate. Se analizează relaţia cu familia, profesorii, prietenii, dar şi influenţa stării sănătăţii, a atmosferei din clasă (disciplina, liniştea, etc.), voinţa personală, cât şi starea materială. Rezultatele de la şcoală pot fi influenţate de către relaţiile din familie (potrivit – 30,1%, mult – 19,2%, foarte mult – 8%), relaţiile cu cadrele didactice (potrivit – 32%, mult – 21%, foarte mult – 14 %), atmosfera din clasă (potrivit – 31%, mult – 14%, foarte mult – 7%), de relaţiile cu prietenii (potrivit – 33%, mult – 19%, foarte mult – 8%), dar şi de starea sănătăţii (potrivit – 34%, mult – 31%, foarte mult – 13%), voinţa personală (potrivit – 10%, mult – 39%, foarte mult – 44%) şi starea materială (potrivit – 40%, mult – 9%, foarte mult – 5%). Aceste rezultate sunt concordante cu părerea lui N. C. Matei [30]: “Este foarte adevărat că în cadrul grupului pedagogic (clasa) apar ramificaţii foarte diverse care se pot grupa în microgrupuri omogene şi mixte, dar virulenţa lor este estompată de regulile vieţii şcolare, din care
Page 1 and 2:
Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 45 and 46: ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 85: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 109 and 110: ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 111 and 112: % Revista de Igienă şi Sănătate
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153:
show all

poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?