poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

88
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health
Internet (Web, Messenger, Chat), but over 45% of them are not informed by school about
different aspects of the health. Only 3,3% of them took courses on “Education for health”.
However, we found a good perception of being healthy. The present study identifies the
request for usage information and communication technologies (multimedia, internet,
educational games, educational software, etc.) to promote the “Education for health”
program
Keywords: Education for health, the new information technologies
INTRODUCERE
Pornind de la Programul Naţional „Educaţia
pentru sănătate în şcoala românească” [1] şi
de la obiectivele „Programului comunitar de
sănătate publică” [2], în această lucrare se
propune o modalitate de evaluare a modului
în care elevul percepe starea de sănătate [3],
[4], [5] pornind de la factori precum:
a) starea sănătăţii şi influenţa acesteia asupra
rezultatelor şcolare; b) gradul de
satisfacţie/insatisfacţie a elevului în raport
cu modul în care are loc promovarea
sănătăţii şi a stării de bine a elevilor în
mediul şcolar; c) gradul de
fericire/nefericire, bucurie, exaltare etc.
rezultat prin intermediul promovării
(auto)cunoaşterii de sine, dezvoltării
relaţiilor interpersonale (elev-elev-grup de
elevi, elev-profesor, elev-familie etc.),
controlul stresului şi dezvoltarea carierei
personale; d) gradul de alienare generat de
izolarea provocată de sărăcie [6], respectiv
de izolarea socială sau anxietatea [7]
generată de comunicaţia digitală
(INTERNET, SMS, Messenger, Chat etc.).
Studiul realizat se înscrie pe linia celor
promovate la nivel european [8] şi [9].
Se propune, de asemenea, utilizarea
modelelor matematice adecvate studiului
factorilor subiectivi şi stabilirea unei
metodologii de cuantificare. Odată stabiliţi
astfel de indicatori, precum şi metode de
estimare a acestora, studiul poate fi extins la
comunităţi largi care să cuprindă şi elevii
din mediul rural, pentru a se putea realiza un
studiu comparativ şi a se propune măsuri de
îmbunăţăţire.
Rezultatele studiului teoretic privind factorii
subiectivi ai calităţii vieţii sunt prezentate în
secţiunea a doua. Metodologia cercetării
utilizate şi rezultatele cercetării întreprinse,
sunt descrise în secţiunea a treia. Ultima
secţiune este dedicată concluziilor.
Indicatori subiectivi ai calităţii vieţii
Deşi constituie obiectul de studiu al mai
multor ştiinţe (sociologie, psihologie, ştiinţe
economice, politici sociale), nu s-a ajuns
încă la o definiţie comună asupra calităţii
vieţii, ceea ce face dificilă cercetarea în
acest domeniu [10].
Din punct de vedere semantic, viaţa se
referă la totalitatea proceselor fiziologice
existente între naştere şi moarte, iar calitatea
reprezintă o caracteristică care poate fi
percepută cu simţurile noastre. Combinând
cele două cuvinte, sociologii au ajuns la
termenul de „existenţă fericită”, înţelegând
prin calitatea vieţii gradul de satisfacere a
nevoilor materiale şi imateriale ale
oamenilor, a legăturilor lor cu alţi oameni,
cu societatea şi cu natura. Economiştii
consideră calitatea vieţii o „existenţă
bogată”, măsurând-o prin produsul intern
brut pe cap de locuitor şi nivelul de trai. Din
punct de vedere medical, calitatea vieţii este
reprezentată prin „menţinerea normalului pe
axa de sănătate - boală”.
Luând în considerare conceptele diverselor
discipline cu privire la calitatea vieţii, s-ar
putea susţine o definiţie cuprinzătoare care
ar avea în vedere resursele esenţiale
economice şi sociale, precum şi
dimensiunile fizice, mentale şi spirituale ale
sănătăţii unui individ, grup sau chiar a
întregii societăţi.
Conceptului de calitatea vieţii i se poate
adăuga şi o dimensiune dinamică prin
studiul factorilor care îmbunătăţesc
condiţiile generale ale vieţii. Se poate vorbi
şi de calitatea vieţii personale, şi se pot
identifica modalităţi prin care calitatea vieţii
personale să se îmbunătăţească continuu. O