82 <strong>Revista</strong> <strong>de</strong> Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health animală cât şi <strong>de</strong> origine vegetală. Prelucrarea tehnologică sau <strong>cu</strong>linară a alimentelor poate duce la scă<strong>de</strong>rea concentraţiei, dar nu are loc în<strong>de</strong>părtarea totală. Tratamentul termic în timpul procesului <strong>cu</strong>linar grăbeşte procesul <strong>de</strong> transformare a DDT-ului în DDE şi DDA, compuşi mai puţin toxici. Conservarea legumelor şi fructelor în <strong>cu</strong>tii metalice favorizează <strong>de</strong> asemenea transformarea DDT în DDE şi DDA, ca urmare a acţiunii catalitice a ionilor metalici cedaţi din ambalaj [11]. Utilizarea pestici<strong>de</strong>lor organoclorurate a fost interzisă, acestea fiind înlo<strong>cu</strong>ite <strong>cu</strong> compuşi organofosforici. Pestici<strong>de</strong>le organofosforice, <strong>de</strong>şi foarte peri<strong>cu</strong>loase din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al toxicităţii a<strong>cu</strong>te, nu se a<strong>cu</strong>mulează când sunt ingerate în cantităţi mici (reziduale), sau sunt rapid <strong>de</strong>gradate în organism. De asemenea, fiind mult mai instabile, remanenţa lor este con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil scăzută (câteva zile)[1-4]. Folo<strong>si</strong>rea pestici<strong>de</strong>lor trebuie să fie strict reglementată. Pentru a trage o concluzie asupra acceptabilităţii unei limite maxime <strong>de</strong> reziduuri, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al sănătăţii publice, trebuie să fie cal<strong>cu</strong>lată cantitatea <strong>de</strong> reziduuri <strong>de</strong> pestici<strong>de</strong> adusă prin alimentaţie, dacă această limită este respectată şi dacă rezultatul obţinut se compară <strong>cu</strong> concentraţia zilnică admisă. Prezenţa reziduurilor în produsele alimentare proaspete este controlată riguros în laboratoare specializate. Rezultatele analizelor sunt publicate periodic. MATERIAL ŞI METODE Lucrarea are la bază <strong>de</strong>terminarea pestici<strong>de</strong>lor fă<strong>cu</strong>tă în laboratoarele DSP Suceava conform programului GEMS/FOOD. Începând <strong>cu</strong> 1976, OMS a implementat programul GEMS/FOOD (Global Environment Monitoring System/ Food contamination Monitoring and Assessment Program) pentru evaluarea contaminanţilor chimici în alimente, în ve<strong>de</strong>rea <strong>cu</strong>noaşterii expunerii populaţiei. Acest program se încadrează în cel <strong>de</strong> <strong>si</strong>guranţa alimentului, permiţând monitorizarea în ve<strong>de</strong>rea constituirii unei importante baze <strong>de</strong> date şi dă po<strong>si</strong>bilitatea managementului ris<strong>cu</strong>rilor la nivel internaţional [12]. S-a <strong>de</strong>terminat DDT total şi metaboliţii: (c + p) DDE, (o + p) DDD, (o + p) DDT; HCH total şi izomerii: alfa, beta, gama, <strong>de</strong>lta în 130 <strong>de</strong> probe <strong>de</strong> alimente (preparate carne, <strong>de</strong>rivate lapte, vegetale, produse <strong>de</strong> panificaţie), iar în 30 <strong>de</strong> probe <strong>de</strong> alimente <strong>cu</strong> <strong>de</strong>stinaţie nutriţională specială „ baby food”, pe lângă pestici<strong>de</strong>le menţionate anterior, s-a <strong>de</strong>terminat heptaclorul, heptaclorepoxid, aldrin, endrin. Reziduurile <strong>de</strong> pestici<strong>de</strong> organoclorurate sau <strong>de</strong>terminat prin metoda gazcromatografică (gazcromatograf HP 4890, <strong>cu</strong> ECD) conform standar<strong>de</strong>lor în vigoare. Etapele principale ale <strong>de</strong>terminării prin această metodă sunt: • extracţia în solvenţi organici (eter <strong>de</strong> petrol, Merck) • purificarea extractului (<strong>cu</strong> Flori<strong>si</strong>l sau/ şi acid sulfuric concentrat) • evaporarea la sec • <strong>de</strong>terminarea – măsurarea la gazcromatograf a reziduurilor <strong>de</strong> pestici<strong>de</strong> [13]. Prelucrarea probelor <strong>de</strong> produse alimentare (extracţie, purificare) şi măsurarea la gazcromatograf s-a efectuat conform standar<strong>de</strong>lor în vigoare: produse vegetale - STAS 1249/86 produse carne - STAS 12588/87 produse lactate - STAS 125787/87 produse peşte - STAS 12636/88. REZULTATE ŞI DISCUŢII În valoare medie, concentraţia pestici<strong>de</strong>lor organo-clorurate în cele patru categorii <strong>de</strong> alimente analizate a fost cea mai mare în preparatele <strong>de</strong> carne 949,8 mg/kg, urmând în ordine , 761,9 mg/kg în produse din lapte, 163,6 mg/kg, în produse vegetale şi 146,35 în produse <strong>de</strong> panificaţie. Cea mai mare pon<strong>de</strong>re a pestici<strong>de</strong>lor DDT a fost <strong>de</strong>terminată în vegetale, fiind 80,92%, în produse <strong>de</strong> panificaţie (făină albă)
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 83 64,98%, produse lactate 54,29 % şi preparate <strong>de</strong> carne 52,88 %. În cele 186 probe <strong>de</strong> alimente concentraţia medie <strong>de</strong> pestici<strong>de</strong> organoclorurate a fost <strong>de</strong> 505,31 mg/kg, din care HCH total 219,44 mg/kg, reprezentând 43,42% iar DDT total 56,57% (285,87 mg/kg) (Tabelul 1). Tabelul 1. Conţinutul total mediu, valoarea minimă şi maximă a concentraţiei pestici<strong>de</strong>lor organoclorurate (mg/Kg) în alimentele din cele 5 grupe analizate Produs Nr. Preparate carne Produse lactate Produse vegetale Produse panificaţie probe 38 447,5 31-955 80 348,2 7 – 1050 60 31,22 2 – 323 8 51,25 14 – 129 HCH total DDT total POC 47,11% 502,3 nd – 1221 45,70% 413,7 nd – 1963 19,08% 132,4 3 – 668 35,01% 95,1 12 – 261 Total 52,88% 949,8 nd – 1221 54,29% 761,9 nd – 1968 80,92% 163,6 2 – 668 64,98% 146,35 12 – 261 Total 186 219,44 43,42% 285,87 56,57% 505,41 În preparatele <strong>de</strong> carne analizate, salam <strong>de</strong> vară, parizer, cârnaţi, cea mai mare concentraţie medie <strong>de</strong> pestici<strong>de</strong> 1200 1100 1000 900 800 700 600 500 400 300 200 100 414,1 387,4 801,5 salam vară 677,7 468,1 1145,8 460,2 organoclorurate (POC) a fost în medie în parizer, urmând concentraţia medie din cârnaţi şi salam <strong>de</strong> vară (Figura 1). 441,8 909,9 447,5 502,3 949,8 parizer cârnaţi mediu Figura 1. Conţinutul mediu <strong>de</strong> pestici<strong>de</strong> organoclorurate, HCH şi DDT din preparate <strong>de</strong> carne (mg/Kg)