poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

82
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health
animală cât şi de origine vegetală.
Prelucrarea tehnologică sau culinară a
alimentelor poate duce la scăderea
concentraţiei, dar nu are loc îndepărtarea
totală. Tratamentul termic în timpul
procesului culinar grăbeşte procesul de
transformare a DDT-ului în DDE şi DDA,
compuşi mai puţin toxici. Conservarea
legumelor şi fructelor în cutii metalice
favorizează de asemenea transformarea
DDT în DDE şi DDA, ca urmare a acţiunii
catalitice a ionilor metalici cedaţi din
ambalaj [11].
Utilizarea pesticidelor organoclorurate a fost
interzisă, acestea fiind înlocuite cu compuşi
organofosforici. Pesticidele organofosforice,
deşi foarte periculoase din punct de vedere
al toxicităţii acute, nu se acumulează când
sunt ingerate în cantităţi mici (reziduale),
sau sunt rapid degradate în organism. De
asemenea, fiind mult mai instabile,
remanenţa lor este considerabil scăzută
(câteva zile)[1-4].
Folosirea pesticidelor trebuie să fie strict
reglementată. Pentru a trage o concluzie
asupra acceptabilităţii unei limite maxime
de reziduuri, din punct de vedere al sănătăţii
publice, trebuie să fie calculată cantitatea de
reziduuri de pesticide adusă prin alimentaţie,
dacă această limită este respectată şi dacă
rezultatul obţinut se compară cu
concentraţia zilnică admisă.
Prezenţa reziduurilor în produsele
alimentare proaspete este controlată riguros
în laboratoare specializate. Rezultatele
analizelor sunt publicate periodic.
MATERIAL ŞI METODE
Lucrarea are la bază determinarea
pesticidelor făcută în laboratoarele DSP
Suceava conform programului
GEMS/FOOD. Începând cu 1976, OMS a
implementat programul GEMS/FOOD
(Global Environment Monitoring System/
Food contamination Monitoring and
Assessment Program) pentru evaluarea
contaminanţilor chimici în alimente, în
vederea cunoaşterii expunerii populaţiei.
Acest program se încadrează în cel de
siguranţa alimentului, permiţând
monitorizarea în vederea constituirii unei
importante baze de date şi dă posibilitatea
managementului riscurilor la nivel
internaţional [12].
S-a determinat DDT total şi metaboliţii: (c +
p) DDE, (o + p) DDD, (o + p) DDT; HCH
total şi izomerii: alfa, beta, gama, delta în
130 de probe de alimente (preparate carne,
derivate lapte, vegetale, produse de
panificaţie), iar în 30 de probe de alimente
cu destinaţie nutriţională specială „ baby
food”, pe lângă pesticidele menţionate
anterior, s-a determinat heptaclorul,
heptaclorepoxid, aldrin, endrin.
Reziduurile de pesticide organoclorurate sau
determinat prin metoda
gazcromatografică (gazcromatograf HP
4890, cu ECD) conform standardelor în
vigoare.
Etapele principale ale determinării prin
această metodă sunt:
• extracţia în solvenţi organici (eter de
petrol, Merck)
• purificarea extractului (cu Florisil
sau/ şi acid sulfuric concentrat)
• evaporarea la sec
• determinarea – măsurarea la
gazcromatograf a reziduurilor de
pesticide [13].
Prelucrarea probelor de produse alimentare
(extracţie, purificare) şi măsurarea la
gazcromatograf s-a efectuat conform
standardelor în vigoare:
produse vegetale - STAS 1249/86
produse carne - STAS 12588/87
produse lactate - STAS 125787/87
produse peşte - STAS 12636/88.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
În valoare medie, concentraţia pesticidelor
organo-clorurate în cele patru categorii de
alimente analizate a fost cea mai mare în
preparatele de carne 949,8 mg/kg, urmând în
ordine , 761,9 mg/kg în produse din lapte,
163,6 mg/kg, în produse vegetale şi 146,35
în produse de panificaţie.
Cea mai mare pondere a pesticidelor DDT a
fost determinată în vegetale, fiind 80,92%,
în produse de panificaţie (făină albă)