poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 65
INTRODUCERE
Lucrarea face parte dintr-un studiu mai larg,
cuprins in Programul naţional
“Monitorizarea şi inspecţia alimentelor
pentru evaluarea contaminării chimice-
indicatori GEMS/FOOD“, realizat la nivel
naţional, pe durata a câtorva ani şi coordonat
de Institutul de Sănătate Publică Iaşi.
Motivaţia şi obiectivele studiului sunt
cunoaşterea poluării cu metale( plumb si
cadmiu) a alimentelor , estimarea nivelurilor
de contaminare şi riscul la care este supusă
sănătatea publică. S-a urmărit identificarea
alimentelor care sunt cel mai probabil
contaminate [1,2].
S-au identificat următoarele căi de poluare a
alimentelor cu plumb:
- aerul poluat industrial sau prin circulaţia
auto
- utilajele sau ambalajele ce conţin plumb
- frauda sau poluarea accidentală
- utilizarea de arseniat de plumb ( pesticid
stabil şi insolubil, remanent).
Ca surse de poluare cu cadmiu se pot
menţiona:
- îngraşămintele fosfatate,
- apele poluate utilizate la irigaţii
- ambalaje din plastic, la fabricarea cărora sa
folosit cadmiul ca aditiv din anumite
vopsele [3].
Concentraţiile mari de metale grele prezente
în alimente produc modificări organoleptice
(gust, miros), schimbă culoarea şi
diminuează valoarea nutritivă, prin
degradarea unor proteine, vitamine, sau prin
micşorarea absorbţiei lor prin formarea unor
compuşi neabsorbabili, cumulându-se în
organism [4,5].
Odată ajunse în organism, în concentraţii
mari, peste pragul de toxicitate, metalele
grele pot exercita efecte toxice specifice.
Nivelul contaminării alimentelor cu metale
grele depinde de mai mulţi factori:
• Calitatea solului care influenţează
conţinutul în substanţe minerale din plantele
cultivate
• Gradul de impurificare al apei şi aerului
atmosferic
• Natura şi calitatea proceselor de prelucrare
tehnologică şi culinară a produselor
alimentare
• Natura şi frecvenţa tratamentelor
fitofarmaceutice
• Natura şi calitatea ambalajelor utilizate
pentru condiţionarea şi transportul
alimentelor în timpul circulaţiei, de la
producător la consumator.
Mari cantităţi de metale toxice se găsesc în
alimente care se consumă ca atare. Prin
prelucrare, conservare şi ambalare,
alimentele se pot îmbogăţi în metale grele
[7].
MATERIAL ŞI METODE
Determinările s-au realizat prin metoda
spectroscopiei de absorbţie atomică, pe 312
probe alimentare din următoarele grupe:
lapte şi derivate (86), carne şi preparate din
carne (101), vegetale (85), pâine şi derivate
de cereale (40).
Prelevarea probelor, pregătirea lor şi
metodele de analiză s-au efectuat conform
metodelor standard.
Probele au provenit de la producătorii cei
mai reprezentativi din judetul Iaşi, iar
concentraţiile de plumb şi cadmiu au fost
determinate în Laboratorul de chimia
alimentului al Autorităţii de Sănătate
Publică Iaşi şi a Institutului de Sănătate
Publică Iaşi, după cum urmează:
Din grupa lapte şi derivate ( iaurt, smîntînă,
brînză):
- în anul 2001 s-au recoltat 39 de probe;
- în anul 2002, 27 probe
- în anul 2003, 20 probe
Din grupa carne şi preparate din carne:
- în anul 2001, 31 probe de preparate din
carne
- în anul 2002, 25 probe de preparate din
carne
- în anul 2003, 45 probe din care 5 de carne
şi 40 de probe de preparate din carne.
Din grupa vegetale, s-au analizat:
- în anul 2004 , 60 probe
- în anul 2005, 25 probe.
Din grupa produse de panificaţie:
- în anul 2004, 40 probe.