poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 55
CMA din legislaţie. Bacteriile coliforme au
fost absente în toate probele de apă
recoltate, în procent de 100%, pe durata
inicatorii fizicochimici
F(m g/L)
Mg(mg/L)
Ca mg/L
Duritate(grd.Ge)
celor două campanii de prelevare a apei, la
punctele de ieşire din rezervoarele de
înmagazinare, de la cele trei uzine.
0.2 0.32
16.5 28.78
35.81 54.5
11.8 14.6
0% 20% 40% 60% 80% 100%
valori medii anu ale
Timisoara retea Timisoara foraj
Figura 3. Valori medii anuale ale indicatorilor determinaţi în apa
potabilă cu rol în determinismul BCV şi cariei dentare
În cadrul proiectului s-a determinat şi
Clostidium perfringens (număr/100 ml)
pentru apa de reţea (sursa de apă a fost
mixtă - de suprafaţă şi profunzime). S-a
evidenţiat absenţa acestui agent microbian
din apa potabilă [10, 17,18].
Afecţiunile patologice care au fost urmărite
în cadrul anchetei epidemiologice au fost
cele cu determinism hidric, în relaţie cu
indicatorii din apă, pentru care s-au obţinut
valori care depăşesc CMA, sau au fost sub
limita protectoare pentru sănătatea
consumatorilor: bolile cardiovasculare, caria
dentară, afecţiunile gastrointestinale
(lambliaza, gastroenterite şi enterocolite)
precum şi afecţiuni psihice determinate de
modificările organoleptice ale apei (gust,
miros, culoare, temperatură)[5, 10, 25, 26,
27,34].
Corelând consumul de apă de la foraj, cu
cantitatea cumulată (peste 2 l /zi), şi
numărul de ani (mai mare de 5 ani),
prevalenţa BCV la persoanele care au
consumat apă de foraj a fost de 36,9%, iar la
persoanele care au consumat apă de reţea
sau mixtă 63,1%.
S-au obţinut date referitoare la existenţa
unor factori de risc pentru BCV (HTA,
ATS, CI, AVC) cum ar fi: HLP la 85,1%
persoane, hiperglicemie la 11,2 %,
alimentaţie neraţională la 55,2%
(preponderent glucidică sau lipidică asociată
cu un consum scăzut de fructe şi legume),
obezitate la 28,4%, consum de sare – 30,6%
(adaugă de sare la masă), hiperuricemia la
1,90%, antecedente familiale de BCV
73,5%, fumători 36,2%, sedentarism 53%,
stres 72%, consum de cafea 71,6%, EKG
patologic 21,6%.
Valorile obţinute pentru prevalenţa
afecţiunilor gastrointestinale sunt prezentate
în Figura 4; nu a existat o relaţie cu calitatea
apei potabile [2, 3, 21,32, 33].
La un procent de 10,9% persoane au fost
evidenţiate modificări organoleptice ale apei
potabile (gust metalic, de medicament,
sălciu, dezagreabil). Procentul persoanelor
care percep modificările organoleptice ale
apei a fost mai mare pentru consumatorii de
apă de foraj (6,06%), faţă de consumatorii
de apă de reţea (4,9%), explicat prin
conţinutul mai crescut în minerale – Fe, Mn,
Ca, Mg (gust metalic, sălciu) (Figura 4).