poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

More documents

Recommendations

Info

52 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health etapa III 2006, s-au efectuat acţiuni comune cu partenerii la proiect - Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială – INCD ECOIND Bucureşti, precum şi cu alţi parteneri locali – Universitatea „Politehnică” Timişoara, Facultatea de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului, Catedra de Tehnologie Chimică Anorganică şi Protecţia Mediului. În etapa III 2006 a proiectului, s-au desfăşurat activităţile necesare pentru finalizarea anchetei epidemiologice – studiu de caz judeţul Timiş - municipiul Timişoara, şi analiza fizico-chimică şi microbiologică a apei potabile la sursă şi la consumator. S-a stabilit relaţia dintre prevalenţa bolilor hidrice la lotul de persoane investigat şi calitatea microbiologică şi fizico-chimică a apei potabile, distribuită prin sistem centralizat de la uzinele de apă: U1, U2-4, U5, şi prin sistem local – forajele publice. 39.80% Date privind calitatea fizico-chimică a apei potabile distribuită prin sistemul centralizat, au fost preluate de la parteneri la proiect, INCD ECOIND Bucureşti şi Universitatea „Politehnică” Timişoara, precum şi din baza de date a institutului nostru. Indicatorii urmăriţi au fost cei prevăzuţi în legislaţia în vigoare (Legea apei potabile 458/2002 şi 311/2004, iar pentru apa brută din surse de suprafaţă, NTPA 013/02) [17, 18, 22, 23, 24]. Analiza microbiologică a apei a fost efectuată în două campanii de recoltare – primăvara şi toamna, în cadrul Laboratorului de Evaluare a Riscului Comunitar din institutul nostru. Date privind calitatea apei potabile de la forajele publice din municipiul Timişoara au fost preluate din baza de date a institutului nostru [13, 14, 15, 16,28,29,30,31]. 60.20% femei barbati Figura 1. Caracterizarea lotului de persoane studiat Pe baza valorilor obţinute la analiza fizicochimică a apei potabile din surse de suprafaţă şi de profunzime, s-au calculat valori medii anuale pentru fiecare punct de recoltare şi valorile medii ale mediilor obţinute pentru fiecare punct de recoltare pentru apa de reţea (având în vedere faptul că apa distribuită prin sistem centralizat de la cele trei uzine se amestecă în reţeaua de distribuţie şi este în proporţie de 80%/20% apă de suprafaţă/profunzime), şi separat pentru apa de foraj. Toate persoanele cuprinse în studiu consumă apă potabilă furnizată în municipiul Timişoara din diferite surse reţea sau foraje publice. Alte surse de apă potabilă care au fost identificate au fost: foraje şi
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 53 private, apă îmbuteliată şi băuturi răcoritoare. Selecţia lotului de persoane s-a efectuat din zonele unde au fost localizate forajele publice investigate (repartizate uniform pe toată suprafaţa municipiului Timişoara), de către medicii de familie din zonele respective. S-a obţinut astfel un lot reprezentativ de 528 persoane, dintre care: 318 femei (60,2 %) şi 210 bărbaţi (39,8 %) (Figura 1). Media de vârstă a persoanelor participante la studiu a fost 48,41 ani (DS=16,13) cu limite min şi max de 18 şi 65 ani [32]. În cadrul anchetei epidemiologice s-a completat un chestionar special, elaborat de către specialiştii institutului nostru. Chestionarul cuprinde informaţii referitoare la persoanele selectate: date personale, antecedente personale şi heredocolaterale, factorul hidric şi alimentar, alţi factori de risc, morbiditatea prin boli cu transmitere hidrică acute sau cronice. S-a efectuat şi examenul obiectiv care a furnizat date referitoare la prezenţa: xantoamelor, arcului corneean, pulsului la arterele periferice precum şi determinarea tensiunii arteriale. Prelucrarea şi analiza statistică a datelor s-a realizat cu ajutorul softurilor Windows XP, EXCEL şi EPI 6. REZULTATE ŞI DISCUŢII Indicatorii de sănătate au fost urmăriţi pentru a identifica problemele de sănătate rezultate din riscurile de mediu. Rezultatele obţinute la analiza fizicochimică a apei potabile distribuite prin reţea au evidenţiat valori crescute, peste CMA (CMA – concentraţia maximă admisă, VMA-valoarea medie anuală, V max. - valoarea maximă determinată) la Uzina 1 la indicatorii: Cl rezidual liber- VMA 0,5mg/L, Vmax-0,6 mg/L şi temperatură – VMA 16,5 °C, Vmax – 18 °C [8, 17, 18, 23]. În studiul prezent, valorile obţinute pentru temperatura apei au fost mai crescute la uzina 2-4, VMA – 18,5 °C şi Vmax 19 °C, (sursă de suprafaţă), şi la uzina 1, VMA – 16,5 °C, Vmax – 18 °C (sursă de profunzime). Valorile maxime s-au observat în ce-a de-a doua campanie de recoltare, în sezonul cald – luna iunie. La peste 15 °C, apa are un gust neplăcut, fad, nu satisface senzaţia de sete, iar la unele persoane declanşează senzaţia de greaţă [4, 5, 27]. Din analiza apei brute de la cele trei uzine, s-au obţinut date referitoare la calitatea apei de la foraje de mare adâncime (uzina 1 şi 5), precum şi date referitoare la calitatea apei de suprafaţă (uzina 2-4). S-au observat valori ale arsenului de VMA - 22 µg/l, şi Vmax - 34 µg/l în apa brută de la foraj (uzina 1), dar care nu s-au mai evidenţiat în apa potabilă de la ieşire din staţia de tratare. As prezent peste CMA-10 µg/l provine din sol. Este posibilă prezenţa As în concentraţii crescute şi în alte foraje din aceeaşi zonă, utilizate ca şi sursă de apă potabilă [1, 19]. Valorile indicatorilor determinaţi în apa potabilă de la forajele publice au fost preluate din baza de date a institutului nostru. Indicatorii care nu s-au încadrat în normele admise sunt prezentaţi în Figura 2. Fierul din apa de reţea poate să provină din folosirea coagulanţilor cu fier (la prelucrarea apei), a coroziunii conductelor de distribuire din oţel şi fontă, iar cel din apa de profunzime din sol. La concentraţii de fier peste 0,3 mg/l, apar modificări de aspect, culoare şi miros. Amoniacul nu influenţează direct starea de sănătate, dar poate determina modificări organoleptice ale apei. Pragul detecţiei olfactive este de 1,5 mg/l, iar pragul detecţiei gustative pentru amoniu este de 35 mg/dm 3 . În contact cu oxigenul, manganul formează oxizi insolubili care determină colorarea apei, formarea de depozite negre, detaşabile în reţeaua de distribuţie şi, în consecinţă, modificări de gust, miros şi turbiditate, şi facilitează proliferarea microorganismelor, care determină ulterior modificări organoleptice ale apei potabile [4, 5, 27]. Valorile obţinute la analiza trihalometanilor din apa potabilă prelevată de la cele trei uzine se încadrează în limitele admise de legislaţie. Prezenţa acestora în apa potabilă
Page 1 and 2: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 45: ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 97 and 98:
Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 111 and 112:
% Revista de Igienă şi Sănătate
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153:
show all

poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?