poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

10
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health
3. Poluarea cu pulberi sedimentate în
punctele de recoltare
În scopul zonării municipiului în funcţie de
intensitatea poluării, punctele de recoltare
stabilite au fost distribuite pe întreg
teritoriul, după cum urmează: IPM (punct
nr.1); UCM platforma industrială (punct
nr.2); S.C.CSR – CET (punct nr.3); SC
Saporo (punct nr.4); centrul de recoltare
(punct nr.5). Valorile calculate ale medianei
pulberilor sedimentate sunt prezentate în
tabelul 3.
Tabelul 3. Mediana pulberilor sedimentate pe puncte de recoltare în municipiul A, pe
perioada 2002-2006, în funcţie de rang (t/kmp/an)
Rangul Pct.rec. 2002 Pct.rec. 2003 Pct.rec. 2004 Pct.rec. 2005 Pct.rec. 2006
1 2 325,1 3 285,3 5 261,4 5 170,1 5 201,0
2 1 282,4 2 259,4 3 243,0 2 158,3 3 163,4
3 3 250,8 1 196,6 2 162,4 3 120,4 1 181,8
4 5 257,2 4 168,7 4 134,4 1 100,7 4 135,6
5 4 164,5 5 144,1 1 123,6 4 91,5 2 111,5
Rangul medianei cantităţii de pulberi
depuse (tabel nr.2) relevă faptul că cele mai
crescute valori se înregistrează în punctul
nr.2 – platforma industrială, în anul 2002
(325 t/kmp/an), urmat de punctul nr.3 - S.C.
CSR (285 t/kmp/an) în 2003 şi punctul de
recoltare nr.5 – centrul de transfuzii în anul
2004 (261 t/kmp/an). În funcţie de valorile
medianei în toate punctele de recoltare am
efectuat zonarea poluării aerului: zona cea
mai intens poluată corespunde punctelor de
recoltare 2, 3 şi 5 aflate în vecinătatea
surselor industriale sau a reţelelor stradale
cu circulaţie autointensă.
4. Morbiditatea specifică în relaţie cu
poluarea aerului
Într-un interval de cinci ani am urmărit la
grupa de vârstă 15-65 ani, morbiditatea
specifică prin unele afecţiuni respiratorii
(faringita şi amigdalita acută; laringita şi
traheita acută; bronşita şi bronşiolita acută;
alte infecţii acute ale căilor respiratorii
superioare; urticaria; conjunctivita acută.
Numărul total de cazuri de boală, precum şi
incidenţa totală prin aceste afecţiuni au avut
valorile cele mai crescute la populaţia din
zonele cu poluare crescută. Pentru a stabili o
relaţie între incidenţa morbidităţii şi
intensitatea poluării cu pulberi sedimentate
am utilizat coeficientul de corelaţie liniară
Bravais-Pearson (r). Valoarea calculată de +
0,81 a acestui coeficient denotă o corelaţie
directă şi puternică între cele două
fenomene.
CONCLUZII
Rezultatele cercetării denotă existenţa
riscului pentru sănătatea populaţiei constituit
de poluarea aerului cu pulberi. Se constată o
corelaţie directă şi puternică între
intensitatea poluării cu pulberi sedimentate
şi incidenţa morbidităţii specifice.