poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

More documents

Recommendations

Info

44 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health În investigaţiile clinice asupra indivizilor intoxicaţi cu monoxid de carbon, există frecvent o lipsă de corelare între concentraţia determinată a carboxihemoglobinei, şi natura şi severitatea simptomatologiei. Din acest motiv, unii cercetători consideră COHb ca un indicator infidel al severităţii simptomelor [9,10]. Lipsa de corelare poate fi atribuită, atât variaţiilor inter-individuale privind susceptibilitatea la CO (date de boli cardiovasculare, de anemie), cât şi diferenţelor de raportare individuală a severităţii simptomelor. Lipsa corelaţiei, poate indica de asemenea, faptul că mecanisme toxice, altele decât hipoxia pură, stau la baza unor efecte atribuite intoxicaţiei cu monoxid de carbon. Aceste mecanisme toxice includ afinitatea monoxidului de carbon pentru citocromi şi blocarea respiraţiei celulare. Mai mult, deoarece rata disocierii CO din citocromi este lentă, se consideră că CO poate produce efecte adverse prelungite, nu doar hipoxie tranzitorie. Nivelul COHb creşte uneori foarte lent, în dezacord cu expunerea individului la concentraţii ridicate de CO. Se sugerează astfel necesitatea unui interval de timp între episodul intoxicaţiei şi determinarea COHb, cu atât mai mult cu cât oxigenul este folosit ca terapie imediată. Aceşti doi factori pot explica de asemenea, de ce simptomele nu sunt corelate întotdeauna cu nivelul COHb. În acest context, practica clinică supraevaluează concentraţia carboxihemoglobinei, ca indicator al severităţii simptomelor în intoxicaţia cu monoxid de carbon, fără a dispune însă de nici o metodă riguroasă de prezicere a evoluţiei pe termen lung. Bolile cardiovasculare în antecedente, vârsta înaintată, starea de inconştienţă la internare, sunt factori de risc consideraţi buni indicatori ai severităţii simptomelor; chiar şi durata expunerii, este considerată un indicator mai bun al severităţii simptomelor, decât nivelul COHb. Examenul clinic obiectiv, prin testele neuropsihologice, are un rol important în diagnostic şi în prognostic. Este importantă şi anamneza bolnavului, cu stabilirea condiţiilor de expunere. Există şi alte teste, care în timp îşi pot demonstra valoarea diagnostică şi de prognostic: nivelul sanguin de lactat, tomografia computerizată sau rezonanţa magnetică; ultimele două au rol de evaluare a riscului de apariţie a sechelelor neurologice tardive după intoxicaţia cu CO. Aceste metode necesită validări suplimentare înainte de a fi unanim acceptate. DISCUŢII ŞI CONCLUZII Studiul intoxicaţiilor cu monoxid de carbon (accidentale, experimentale) arată că, CO cauzează o varietate de efecte asupra sănătăţii. De exemplu, simptomele intoxicaţiei includ frecvent, dureri de cap, greaţă şi ameţeli. Studiile experimentale au identificat efecte neurotoxice la indivizii sănătoşi, la concentraţii de aproximativ 10% COHb şi apariţia ischemiei, vizualizată pe EKG, la bolnavii cardio-vasculari, la concentraţii în jur de 2% COHb. În locuinţele unde aparatura casnică ce funcţionează cu gaz metan este corect instalată, întreţinută şi exploatată, este puţin probabil ca nivelul CO din aerul interior să determine creşteri ale COHb până la aceste nivele. Există situaţii în care, aparatura defectă sau improvizată determină creşterea concentraţiei CO, cu risc pentru sănătate. Deşi este posibilă prezicerea concentraţiei individuale de COHb, pe baza nivelului CO şi a unui scenariu de expunere, din motivele discutate anterior, este mult mai dificil a prezice dacă la acea concentraţie a COHb vor apărea efecte cronice grave. Deşi se iau în considerare numeroşi factori când se determină sau se prezice concentraţia COHb a individului (producţia endogenă de CO, fumatul, activitatea fizică, concentraţia CO, expunerea la alte toxice), faptul că, COHb se formează la o rată bine definită şi într-un mod predictibil, o face un valoros biomarker de expunere. De aceea, măsurarea COHb dă relaţii clare asupra expunerii la CO. Acurateţea COHb este însă redusă ca biomarker al efectelor asupra
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 45 sănătăţii. Acest lucru este exacerbat de problema erorii de diagnostic a intoxicaţiei cu monoxid de carbon, ca fiind răceală sau toxiinfecţie alimentară. În unele cazuri de intoxicaţie cu CO, nivelul COHb creşte încet, necorelat cu severitatea BIBLIOGRAFIE 1. Popa M., Ionuţ C., 2000, The Assessement of the Indoor Risk Factors in the Houses of Children With and Without Respiratory Complaints, Proceedings of the International Conference „Healthy Buildings 2000”, Espoo, Finlanda, vol.I, p. 77- 82 2. Curşeu D., Sîrbu D., Popa M., Ionuţaş A., Czuczi E., 2007, The Biologic Markers as Useful Tools in Epidemiological Research, Acta Electrotehnica, vol 48. nr.4, (Special Issue: Selected papers from the 1st International Conference on Advancements of Medicine and Health Care Through Technology - MEDITECH 2007, Cluj-Napoca, Romania), p. 411 - 414 3. Brauer M., Kennedy S.M., 1996, Gas stoves and respiratory health, Lancet, 347:3, p.412-118 4. Jarvis D., Chinn S., Rona R.J., 1998, Association of respiratory symptoms and lung function in young adults with use of domestic gas appliances, American Journal of Respiratory Critical Care Medicine, 158:3, p 891-897 5. Braun-Fahrländer C., 1999, Auswirkungen von Luftschadstoffen auf die Atemwege von Kleinkindern, Schweizerische Medicinische simptomatologiei. Factori de risc cum sunt bolile cardio-vasculare, vârsta, durata expunerii, pierderea cunoştinţei devin predictori mai valoroşi ai severităţii simptomelor decât carboxihemoglobina singură. Wochenschrift, vol,119, p. 1424-1433 6. Kandpal J.B., Maheshwari R.C., 1997, Indoor air pollution from domestic cookstoves using gas and coal in India, Energy Policy, vol 25:5, p.471-480 7. Popa M., Popa M.S., 2000, Indoor Air Quality Problems in Romania: Monitoring and Control, Proceedings of the International Conference on Advanced Metrology „Metrologia 2000”, Sao Paolo, Brazilia, vol.1/Generalist Papers, p. 476-482 8. Popa M., Popa M.S., 2001, The Assessment of Carbon Monoxide Exposure: Monitoring, Guidelines, Ecological Aspects, Proceedings of the 6th International Conference on Advanced Technology (Section Ecology), Sozopol, Bulgaria,, vol. IV, p. 143-146 9. Bylin G., Lindvall T., Rehn T., Sundin B., 1990, Effects of acute exposure to ambient carbon monoxide concentrations on human bronchial reactivity and lung function, European Journal of Respiratory Disease, vol.66, p.205-210 10. Longo L.D., 1992, The biological effects of carbon monoxide on pregnant woman and new born infant, American Journal of Obstetrics and Gynecology, vol.129, p. 62-69
Page 1 and 2: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 37: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 45 and 46: ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 89 and 90:
Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 111 and 112:
% Revista de Igienă şi Sănătate
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153:
show all

poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?