poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

More documents

Recommendations

Info

40 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health Figura 3. Evaluarea încărcăturii bacteriene de pe tegumentele personalului medical din secţia de dializă, în anul 2007 CONCLUZII Din analiza datelor obţinute prin monitorizarea lunară a nivelului de încărcare bacteriană a aerului din 4 saloane a unui centru privat de dializă din oraşul Bucureşti, se poate constata că aproximativ un sfert din probele ce măsoară numărul total de germeni/m 3 aer depăşesc nivelele de referinţă la care s-a făcut raportarea. În funcţie de perioadă, numărul probelor necorespunzătoare au reprezentat o proporţie egală cu 74%. În ceea ce priveşte încărcarea bacteriană a suprafeţelor, BIBLIOGRAFIE 1. Mănescu S.,1989, Microbiologie Sanitară, Editura Medicală, Bucureşti 2. Mănescu S., Tănăsescu Ghe., Dumitrache, S., Cucu, M., 1994, Igiena, Editura Medicală, Bucureşti 3. Gavăţ V., Berea M., Laba C.D., Roca M., Chirilă I., 2005, Incidenţa infecţiilor nozocomiale într-o clinică de obstetricăginecologie din Iaşi, în relaţie procentul de probe necorespunzătoare a fost doar de 2,3%. Iar în ce priveşte încărcarea tegumentelor, numărul probelor necorespunzătoare a fost de 26%, din care în două situaţii depăşirea a fost de 3 ori norma de raportare, iar într-un singur caz depăşirea a fost de 7 ori norma la care s-a făcut raportarea. În nici o situaţie nici în aer, nici pe suprafeţe şi nici pe tegumentele personalului nu s-a evidenţiat prezenţa Streptococului beta hemolitic, a Stafilococului auriu, a E. Coli sau a Proteusului. cu contaminarea mediului spitalicesc, Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol. 55, nr.1, p: 64 -69 4. ***, CDC, 2003, Guidelines for Environmental Infection Control in Health-Care Facilities 5. ***, CDC, 2002, Guideline for Hand Hygiene in Health-Care Settings
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 41 CARBOXIHEMOGLOBINA: BIOMARKER PENTRU EXPUNEREA LA MONOXID DE CARBON ŞI PENTRU EVALUAREA EFECTELOR ASUPRA SĂNĂTĂŢII? Popa M. 1 , Sîrbu D.M. 1 , Curşeu D. 1 1. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca, Catedra Sănătatea Mediului REZUMAT Relaţia dintre expunerea la monoxid de carbon în spaţii interioare şi efectele asupra sănătăţii rezidenţilor reprezintă un element de bază în evaluarea riscului asupra sănătăţii, atunci când se utilizează date de calitate a aerului şi măsurători ale expunerii personale. Acest studiu prezintă nivelele concentraţiei monoxidului de carbon din locuinţe şi efectele asupra sănătăţii asociate acestei expuneri. Se apreciază utilitatea carboxihemoglobinei ca marker al expunerii şi complicaţiile care apar prin folosirea ei ca instrument de prognostic al riscului pentru sănătate, dat de expunerea domestică la monoxid de carbon. Cuvinte cheie: carboxihemoglobina, monoxid de carbon, poluare interioară ABSTRACT The relationship between indoor carbon monoxide exposure and health effects represents a basic element of health risk assessment, when air quality data and personal exposure measurements are used. The study presents the carbon monoxide levels in dwellings and the associated health effects of this exposure. It examines the utility of carboxihaemoglobin as a marker of exposure and the complications in its use as a prognostic tool for the health risk from domestic exposure to carbon monoxide. Keywords: carboxihaemoglobin, carbon monoxide, indoor pollution INTRODUCERE Cauzele şi efectele asupra sănătăţii date de expunerea la concentraţii ridicate ale monoxidului de carbon (CO) sunt bine documentate. Multe incidente de acest fel sunt asociate fie cu instalarea incorectă, întreţinerea deficitară sau funcţionarea în afara parametrilor a sistemelor domestice de încălzire pe gaz metan, fie cu utilizarea acestora în spaţii interioare neventilate. Dintre efecte, cele neurotoxice şi sechelele neurologice ale intoxicaţiei acute cu CO, precum şi efectele cronice datorate expunerii „á la long” la concentraţii reduse, medii şi ridicate de CO, sunt deocamdată parţial explicate. Anumite grupuri populaţionale, în particular cei cu o
Page 1 and 2: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 33: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 45 and 46: ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 85 and 86:
Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 111 and 112:
% Revista de Igienă şi Sănătate
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153:
show all

poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?