poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 31
corespunde formei de Hb oxidată (Fe3+).
Nitriţii pot traversa placenta şi formează
MtHb fetală. Principalii factori de risc
implicaţi în producerea intoxicaţiilor sunt:
deficit enzimatic în methemoglobinreductaze
(Gl6-P-dehidrogenaza, NADPH),
prezenţa Hb-fetală, infecţii acute intestinale
şi respiratorii, ca patologie asociată [1].
Din datele furnizate de OMS rezultă că,
după anul 1990, aproximativ 70% din
decesele copiilor sub 5 ani, şi au fost
cauzate de diferite afecţiuni: boli diareice,
pneumonie, malnutriţie şi malarie. Pentru a
reduce numărul de boli diareice se
recomandă alimentaţia naturală, o bună
sanitaţie a factorilor de mediu, precum şi
măsuri adecvate de igienă individuală şi
domestică.
În ceea ce priveşte calitatea apei potabile,
este cunoscut faptul că peste 20% din apele
subterane din statele Uniunii Europene
prezintă depăşiri ale concentraţiei maxime
admise de nitraţi (50mg/l) şi o tendinţă de
creştere a acestor valori în zonele cu
agricultură intensă [2,3]. Atât activităţile
agricole, dar şi cele industriale, au schimbat
mult ciclul azotului în natură.
Methemoglobinemia a fost semnalată pentru
prima dată în Japonia acum sute de ani şi a
fost numită « Kuchikuro » (boala gurii
negre). Boala a fost prima dată descrisă de
către Hunter Comly în 1945 în S.U.A. El a
descoperit legătura dintre creşterea
concentraţiei nitraţilor din apa de fântână şi
methemoglobinemie.
Studii epidemiologice recente au indicat
posibilitatea de asociere dintre
methemoglobinemie şi riscul ridicat de
limfom non-Hodgkin, malformaţii
congenitale, din cauza riscurilor de
producere de nitrozamine [4].
În Australia, studii recente au indicat că
expunerea femeilor însărcinate la nitraţi,
peste doza acceptată, este asociată cu riscul
apariţiei encefalitei la nou născuţi.
MATERIAL ŞI METODĂ
Institutul de Sănătate Publică Bucureşti
(ISPB), în 1988, a iniţiat un studiu la nivel
naţional privind concentraţia nitraţilor în apa
de fântână. Studiul arată că principalele
zone cu concentraţii mari de nitraţi prezenţi
în apa fântânilor sunt în sudul şi nord-estul
României. În anul 2000, ISPB a făcut o
evaluare a fântânilor din România şi au fost
înregistrate 956129 fântâni publice, din
154303 sate, care asigură apa potabilă
pentru o populaţie de 8780816 locuitori.
Din anul 2000, Autoritatea de Sănătate
Publică raportează cazurile de
methemoglobinemie, pe două chestionare
standard: tipul A – cuprinde informaţii
privind sexul, vârsta, forma bolii şi legătura
cu bolile diareice şi cele respiratorii,
confirmarea prin diagnostic de laborator a
cazurilor de methemoglobinemie şi prezenţa
cianozei, tipul B de chestionar aduce
informaţii despre sursa de apă, tipul de
fântână (publică sau individuală), cauza
bolii, protecţia sanitară a sursei de apă,
folosirea îngrăşămintelor agricole în zonă,
rezultatele analizelor chimice şi
microbiologice ale apei testate.
REZULTATE
În perioada 1985-1996 s-au înregistrat 2913
cazuri de methemoglobinemie acută, iar în
perioada 1997- 2005 au fost înregistrate
3314 cazuri. Distribuţia cazurilor pe ani
(Figura 1) evidenţiază că cele mai multe
cazuri, 453 au fost semnalate în anul 2000 şi
un număr de 334 în anul 2001.
În anul 2005 au fost raportate 241 cazuri de
methemoglobinemie infantilă acută, cauzată
de apa de fântână, în 24 judeţe. Cele mai
multe cazuri au fost înregistrate în judeţele:
Bacău - 31, Iaşi - 31, Botoşani - 27, Vaslui -
14, Buzău - 10. Fântânile din aceste zone
sunt considerate cu risc pentru sănătatea
copiilor prin conţinutul crescut de nitraţi.