poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

More documents

Recommendations

Info

30 REZUMAT Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health STAREA DE SĂNĂTATE A COPIILOR ÎN RELAŢIE CU CALITATEA APEI POTABILE Lupulescu D. 1 , Tudor A. 2 , Iancu M. 2 1. Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti 2. Institutul de Sănătate Publică Bucureşti Poluarea apei cu nitraţi reprezintă un factor de risc major pentru sănătatea copiilor din zonele rurale, în condiţiile în care apa de fântână nu este sigură din punct de vedere chimic şi bacteriologic. În perioada 1985-2005 s-au înregistrat 3134 cazuri de methemoglobinemie, dintre care 105 cazuri au fost letale. Zonele cu risc identificate sunt în N-E şi Sudul ţării. Concentraţia nitraţilor în apa de fântână a depăşit valoarea de 50mg/l în 78% dintre fântânile corelate cu cazurile de intoxicaţie. Boala diareică s-a asociat la 47% din cazurile de methemoglobinemie, iar infecţiile respiratorii la 41% din cazuri. Cuvinte cheie: nitraţi, apa de fântână, methemoglobinemie la copii ABSTRACT The pollution of water with nitrates represents a major risk for the health of the children from the rural areas, when the well water is not safe (chemical and bacteriological). Between 1985 and 2005, were registered 3314 cases of infant acute maethemoglobinemia, out of which 105 cases were lethal. The risky areas were identified in N-E and South of the country. The concentration of the nitrates in the well water was over 50mg/liter at 78% from the samples which were checked at the poisoning cases from 2005. From the microbiological point of view, the samples of well water were not proper in a percentage of 34, showing faecal coliforms and faecal streptococci. This is the explanation of the association of the maethemoglobinemia cases with severe diarhorea disease in 47% of the events from 2005. The acute infections of respiratory tract were associated with the poisoning cases in 41%. Keywords: nitrates, well water quality, child, maethemoglobinemia. INTRODUCERE Folosirea pe scară tot mai largă a îngrăşămintelor azotate, în scopul sporirii producţiei agricole, a dus la o creştere a conţinutului de nitraţi în sol, în unele produse agro-alimentare, în apele de suprafaţă şi subterane. Creşterea concentraţiilor de nitraţi în apă şi alimente se corelează cu o frecvenţă crescută a cazurilor de intoxicaţii, în special la sugari. Toxicitatea nitraţilor apare endogen, când în porţiunea proximală a intestinului, în prezenţa unor bacterii reducătoare (E.coli, enterococi, stafilococi) se formează nitriţi. Aceştia se absorb şi formează cu hemoglobina, methemoglobina- MtHb, care
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 31 corespunde formei de Hb oxidată (Fe3+). Nitriţii pot traversa placenta şi formează MtHb fetală. Principalii factori de risc implicaţi în producerea intoxicaţiilor sunt: deficit enzimatic în methemoglobinreductaze (Gl6-P-dehidrogenaza, NADPH), prezenţa Hb-fetală, infecţii acute intestinale şi respiratorii, ca patologie asociată [1]. Din datele furnizate de OMS rezultă că, după anul 1990, aproximativ 70% din decesele copiilor sub 5 ani, şi au fost cauzate de diferite afecţiuni: boli diareice, pneumonie, malnutriţie şi malarie. Pentru a reduce numărul de boli diareice se recomandă alimentaţia naturală, o bună sanitaţie a factorilor de mediu, precum şi măsuri adecvate de igienă individuală şi domestică. În ceea ce priveşte calitatea apei potabile, este cunoscut faptul că peste 20% din apele subterane din statele Uniunii Europene prezintă depăşiri ale concentraţiei maxime admise de nitraţi (50mg/l) şi o tendinţă de creştere a acestor valori în zonele cu agricultură intensă [2,3]. Atât activităţile agricole, dar şi cele industriale, au schimbat mult ciclul azotului în natură. Methemoglobinemia a fost semnalată pentru prima dată în Japonia acum sute de ani şi a fost numită « Kuchikuro » (boala gurii negre). Boala a fost prima dată descrisă de către Hunter Comly în 1945 în S.U.A. El a descoperit legătura dintre creşterea concentraţiei nitraţilor din apa de fântână şi methemoglobinemie. Studii epidemiologice recente au indicat posibilitatea de asociere dintre methemoglobinemie şi riscul ridicat de limfom non-Hodgkin, malformaţii congenitale, din cauza riscurilor de producere de nitrozamine [4]. În Australia, studii recente au indicat că expunerea femeilor însărcinate la nitraţi, peste doza acceptată, este asociată cu riscul apariţiei encefalitei la nou născuţi. MATERIAL ŞI METODĂ Institutul de Sănătate Publică Bucureşti (ISPB), în 1988, a iniţiat un studiu la nivel naţional privind concentraţia nitraţilor în apa de fântână. Studiul arată că principalele zone cu concentraţii mari de nitraţi prezenţi în apa fântânilor sunt în sudul şi nord-estul României. În anul 2000, ISPB a făcut o evaluare a fântânilor din România şi au fost înregistrate 956129 fântâni publice, din 154303 sate, care asigură apa potabilă pentru o populaţie de 8780816 locuitori. Din anul 2000, Autoritatea de Sănătate Publică raportează cazurile de methemoglobinemie, pe două chestionare standard: tipul A – cuprinde informaţii privind sexul, vârsta, forma bolii şi legătura cu bolile diareice şi cele respiratorii, confirmarea prin diagnostic de laborator a cazurilor de methemoglobinemie şi prezenţa cianozei, tipul B de chestionar aduce informaţii despre sursa de apă, tipul de fântână (publică sau individuală), cauza bolii, protecţia sanitară a sursei de apă, folosirea îngrăşămintelor agricole în zonă, rezultatele analizelor chimice şi microbiologice ale apei testate. REZULTATE În perioada 1985-1996 s-au înregistrat 2913 cazuri de methemoglobinemie acută, iar în perioada 1997- 2005 au fost înregistrate 3314 cazuri. Distribuţia cazurilor pe ani (Figura 1) evidenţiază că cele mai multe cazuri, 453 au fost semnalate în anul 2000 şi un număr de 334 în anul 2001. În anul 2005 au fost raportate 241 cazuri de methemoglobinemie infantilă acută, cauzată de apa de fântână, în 24 judeţe. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în judeţele: Bacău - 31, Iaşi - 31, Botoşani - 27, Vaslui - 14, Buzău - 10. Fântânile din aceste zone sunt considerate cu risc pentru sănătatea copiilor prin conţinutul crescut de nitraţi.
Page 1 and 2: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 23: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 45 and 46: ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 75 and 76:
Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 111 and 112:
% Revista de Igienă şi Sănătate
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153:
show all

poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?