poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

8
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health
markers used: arithmetical mean, median, standard deviation and the variability coefficient.
The research of the health status was made based on a epidemiological longitudinal
retrospective study. In every one of the five investigated years it was followed the values of the
arithmetical mean, between 243 t/skm/y in 2002 and 162 t/skm/y in 2005. The values of the
median are lower than the arithmetic mean. The standard deviation has values between + 76
and + 28, and the variability coefficient between 37% and 20%. On gathering points, the
highest values are at point nr.2 (industrial platform) in 2002, the value was 325t/sKm/y,
followed by point nr.3 (S.C. CSR-CET) in 2003 with the value of 285 t/sKm/y. The values of
the median are constantly lower than the arithmetic mean. Based on the median values in
gathering points of the study we made the division in to zones of the air pollution. We
observed that a polluted zone contains the gathering points nr.2, 3 and 5 (industrial platform,
C.S. CSR–CET and the gathering center). To establish if it exists a correlation between the
specifically morbidity incidence and the atmospheric pollution intensity by deposited
particles, we estimated the Bravais-Pearson correlation coefficient and we obtained + 0,81.
The air pollution effects on the A place population recommends the application of prevention
and control methods.
Keywords: air pollution, deposited particles, specific morbidity
INTRODUCERE
Discuţiile pe tema poluării aerului se află în
centrul dezbaterilor organizaţiilor
internaţionale. Pentru o apreciere corectă a
implicaţiilor poluanţilor atmosferici asupra
stării de sănătate a populaţiei expuse s-au
efectuat numeroase studii epidemiologice,
care nu au ajuns întotdeauna la rezultante
concludente datorita intervenţiei unui cumul
de factori [1]. Argumentarea ştiinţifică a
efectelor negative asupra sănătăţii este
dificilă şi necesită timp îndelungat.
Concluziile unor astfel de studii contribuie
la o mai bună cunoaştere a problemei, cu
posibilitatea aplicării măsurilor de prevenire
şi combatere [6]. Am întreprins această
cercetare pentru a evidenţia corelaţia dintre
intensitatea poluării cu pulberi sedimentate
şi acţiunea substanţelor poluante eliminate
de sursele industriale asupra stării de
sănătate a locuitorilor expuşi.
MATERIAL ŞI METODĂ
Pentru aprecierea dinamicii, naturii şi
intensităţii poluării aerului cu pulberi
sedimentate din municipiul A, în perioada
2002-2006 au fost recoltate, prin metoda
sedimentării, 6720 probe în cinci puncte
prestabilite, atât în zone cu surse de poluare
industrială, cât şi în zone nepoluate.
Determinarea cantitativă a pulberilor s-a
efectuat conform metodologiei standard, iar
prelucrarea datelor a utilizat indicatori
statistici (media aritmetică, mediana,
deviaţia standard şi coeficientul de
variabilitate). Cercetarea stării de sănătate a
populaţiei s-a efectuat pe baza studiului
epidemiologic longitudinal retrospectiv
constând în analiza morbidităţii specifice
prin unele afecţiuni posibil a fi determinate
de poluarea aerului, comparativ cu un lot
martor dintr-o zonă nepoluată (localitatea
B). Pentru fiecare an cercetat a fost calculat
numărul total de cazuri, precum şi indicele
de incidenţă totală. Pentru a stabili o relaţie
cauzală între intensitatea poluării şi
incidenţa morbidităţii am aplicat
coeficientul de corelaţie Bravais-Pearson.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
1. Dinamica poluării aerului cu pulberi
sedimentate, pe ani (Tabelul 1)