poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

148
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health
Interpretarea rezultatelor obţinute pentru toţi
parametrii ne arată că: 33,33% din probe au
avut un parametru chimic necorespunzător
limitelor cerute de regulamente, 43,33% au
avut doi parametrii peste valorile admise,
16,66% au avut trei parametrii
necorespunzători calitativ, respectiv 6,66%
dintre ele au avut patru parametrii în
concentraţii necorespunzătoare calitativ.
CONCLUZII
Judeţul Mureş s-a evidenţiat prin
concentraţii scăzute în fluor şi iod în apa
subterană, cu impact în timp asupra
structurii de rezistenţă dentară a
consumatorior şi activitatea de susţinere
tiroidiană. Judeţul Harghita a avut valori
variabile de fluor (de la cifre de 1,79 µg la
0,66 µg F/l) şi scăzute de iod. Judeţul Bacău
s-a remarcat prin valori minime de iod şi
BIBLIOGRAFIE
1. Josan N., 2002, Sisteme globale de
mediu, Ed. Universităţii din
Oradea
2. Tarcea M., 2006, Ecologie medicală, Ed.
University Press, Târgu Mureş
3. Mănescu S., Tănăsescu G., Dumitrache
S., Cucu M., 1996, Igiena,
Editura Medicală, Bucureşti
4. Vasilov M., Buştiuc M., 2000, Poluarea
apei potabile cu substanţe
azotoase – efecte acute şi
cronice asupra organismului,
monografie, Bacău
5. ***, Monitorul oficial nr. 552 din 29 iulie
2002, Legea nr. 458 din 8 iulie
2002, partea I, privind
calitatea apei potabile
6. Ionuţ C., Popa M., Sârbu D., Laza V.,
Curşeu D., Ionuţ R., 2004,
Compendiu de Igienă, Editura
Medicală Universitară “Iuliu
Haţieganu”, Cluj-Napoca,
ISBN 973-693-037-8.
7. Damaschin F., Gherghe D., Tarcea M.,
2007, Studiu epidemiologic
privind intoxicaţia cu nitraţi
mari de duritatea apei, care scade în plus
biodisponibilitatea iodului. În Braşov am
descoperit valori ridicate de fier şi de
duritate a apei. În Sălaj au fost cele mai
ridicate concentraţii de nitraţi, de asemenea
valori importante de fluor şi o duritate
crescută a apei.
În rest din punct de vedere al conţinutului
mineral şi organic, sursele de apă se
încadrează în limitele cerute de condiţiile de
potabilitate ale apei.
Subliniem importanţa monitorizării surselor
de apă ale populaţiei, atît pentru parametrii
de calitate, cât şi referitor la compoziţia
minerală şi cea organică, în vederea
evaluării influenţei acestora asupra stării de
sănătate a consumatorului pe perioade lungi
de timp.
prin apă la sugari, în judeţul
Constanţa, Revista de
Medicină şi Farmacie Tg.
Mureş, 2007, vol. 53, nr. 1:
47-53
8. Kohler H.R., Sandu C., Scheil V., et al.,
2007, Monitoring pollution in
river Mures, Romania, Part III:
biochemical effect markers in
fish and integrative reflection,
Environ Monit Assess., 127(1-
3): 47-54
9. Bull R.J., Birnbaum L.S., Cantor K.P., et
al., 1995, Water chlorination:
essential process or cancer
hazard?, Fundam. Appl.
Toxicol., 28, 155-166
10. Rose J.B., 2007, Water reclamation,
reuse and public health, Water
Sci Technol., 5(1-2):275-82
11. ***, 1997, Health Organisation, Geneve
- Guidelines For Drinking-
Water Quality, vol. II, World
12. ***, Planul Naţional de Acţiune pentru
Mediu şi Sănătate: MS,
Bucureşti, iulie 2004.
13. Ureche R., Tarcea M., 2005, Date
comparative asupra