poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 147
conţin peste 50% mg/l nitraţi. În Franţa se
estimeazã că mai mult de 0,5 milioane de
oameni, în special din regiunile de est, de la
graniţa cu Germania, primesc în mod curent
apă cu concentraţii crescute de nitraţi.
Cea mai importantă problemă de sănătate
privind poluarea apei cu nitraţi şi nitriţi este
apariţia methemoglobinemiei, cunoscută în
literatura de specialitate ca "blue baby
syndrome" [10,11].
În România, au fost inventariate 251 de
localităţi, din 34 de judeţe şi 10 bazine
hidrografice, unde există surse de nitraţi
provenite din activităţile agricole, în apele
subterane şi de suprafaţă [12]. Cele mai
multe localităţi afectate de acest tip de
poluare se găsesc în judeţele: Iaşi (30
localităţi), Argeş (23 localităţi), Suceava (18
localităţi), Neamţ (15 localităţi) şi Timiş (14
localităţi). În zona municipiului Târgu
Mureş (13) s-au înregistrat (şi spitalizat) în
11 ani (1984-1994) 51 cazuri, majoritatea
(80,4%) sub vârsta de 2 luni şi din rural
(86,3%); dintre aceste cazuri, circa 6/10
(59,9%) au fost de sex masculin.
Sistemul de informaţie geografică, utilizat în
acest studiu, a permis ierarhizarea teritoriilor
cu risc ale României, după criteriul -
proporţia fântânilor cu nitraţi peste limita
admisă, şi după criteriul - incidenţa medie
anuală a cazurilor. S-au delimitat astfel:
zone din care nu sunt informaţii; zone fără
88,88%
risc: Maramureş, Timiş, Hunedoara, Sibiu,
Harghita; zone cu incidenţă medie anuală <
l%o: Prahova, Ilfov, Gorj, Braşov, Bihor,
Sălaj, Covasna, Vrancea, Vâlcea; zone cu
incidenţă medie anuală l-5%o: Bacău,
Vaslui, Arad, Mureş, Ialomiţa, Galaţi,
Brăila, Tulcea, Argeş, Mureş; zone cu
incidenţa medie anuală 5-10 %o: Iaşi, Olt,
Teleorman, Buzău, Giurgiu; zone cu
incidenţă medie anuală mai mare de 10%o:
Dolj, Mehedinţi, Botoşani. Constituind o
problemă de sănătate publică, creşterea
concentraţiei de nitraţi în apa de fântână se
poate evidenţia şi prin monitorizarea
cazurilor de methemoglobinemie acută
infantilă [12,14].
Nitraţii din apă au prezentat valori peste
limita admisă de 50 mg/l în judeţele Sălaj
(cu cea mai mare valoare, de 146,19 mg/l) şi
în Mureş (de cca 60 mg/l), în rest
concentraţiile s-au încadrat în normative.
Procentual, doar 6 probe din 54 au fost peste
valorile admisibile (11,11%). Media
valorilor de nitraţi din sursele subterane
monitorizate care au depăşit limitele admise
a fost de 75,11 mg NO3/l apă ± 39,866 (IC
95% între 25,626 şi 124,61), respectiv a
surselor cu valori normale de nitraţi a fost de
23,39 mg NO3/l apă ± 11,90 (IC 95% între
19,93 şi 26,85). Cele mai mici valori
înregistrate au fost în judeţul Mureş, în
medie de 10 mg/l.
11,11%
80,00% 85,00% 90,00% 95,00% 100,00%
Figura 5. Procentajul de probe de apă subterană necorespunzătoare
prin concentraţiile de nitraţi
50 mg/l