poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

More documents

Recommendations

Info

146 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 11,11% 20,20% 68,51% 0% 20% 40% 60% 80% 100% 20 grade germane Figura 3. Ponderea probelor cu duritate diferită a apei de fântână Concentraţia în fier şi sărurile sale a fost mai puţin evaluată la noi în ţară, prezenţa acestui component la nivele crescute în apă depinzînd de surse de poluare cu fier în zonă sau un sol bogat în metale feroase. În cazul nostru, din cele 54 de probe analizate pentru parametrul fier, şase au avut valori peste limita admisă de 200 µg/l (11,11%), două localizate în judeţul Mureş, 11% 200µg Fe/l două în Harghita şi două în Braşov (Figura 4). Nivelul mediu al probelor cu concentraţii de fier peste pragul cerut a fost de 340,666 µg I2/l apă ± 92,346 (IC 95% între 243,74 şi 437,59), cea mai ridicată valoare fiind în Topliţa/Harghita (de 440 µg Fe/l). Nivelul mediu de fier în probele de apă cu valori sub prag a fost de 82,564 µg Fe/l apă ± 41,265 (IC 95% între 70,448 şi 94,701) cele mai scăzute valori fiind în judeţul Mureş. 89% Figura 4. Frecvenţa surselor de apă subterană cu conţinut în fier faţă de pragul admis de potabilitate Agenţia Europeană pentru Mediu (EEA) a folosit modele noi de calcul pentru a evidenţia poluarea cu nitraţi a apelor de profunzime. Acestea au indicat faptul că în mai mult de 20% din terenurile agricole din Europa, apele de profunzime situate la un metru de la suprafaţa solului, conţin nitraţi cu valori situate peste concentraţia maximă admisă (50 mg/l). Germania a raportat în anul 2000 că 11% din apele de profunzime
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 147 conţin peste 50% mg/l nitraţi. În Franţa se estimeazã că mai mult de 0,5 milioane de oameni, în special din regiunile de est, de la graniţa cu Germania, primesc în mod curent apă cu concentraţii crescute de nitraţi. Cea mai importantă problemă de sănătate privind poluarea apei cu nitraţi şi nitriţi este apariţia methemoglobinemiei, cunoscută în literatura de specialitate ca "blue baby syndrome" [10,11]. În România, au fost inventariate 251 de localităţi, din 34 de judeţe şi 10 bazine hidrografice, unde există surse de nitraţi provenite din activităţile agricole, în apele subterane şi de suprafaţă [12]. Cele mai multe localităţi afectate de acest tip de poluare se găsesc în judeţele: Iaşi (30 localităţi), Argeş (23 localităţi), Suceava (18 localităţi), Neamţ (15 localităţi) şi Timiş (14 localităţi). În zona municipiului Târgu Mureş (13) s-au înregistrat (şi spitalizat) în 11 ani (1984-1994) 51 cazuri, majoritatea (80,4%) sub vârsta de 2 luni şi din rural (86,3%); dintre aceste cazuri, circa 6/10 (59,9%) au fost de sex masculin. Sistemul de informaţie geografică, utilizat în acest studiu, a permis ierarhizarea teritoriilor cu risc ale României, după criteriul - proporţia fântânilor cu nitraţi peste limita admisă, şi după criteriul - incidenţa medie anuală a cazurilor. S-au delimitat astfel: zone din care nu sunt informaţii; zone fără 88,88% risc: Maramureş, Timiş, Hunedoara, Sibiu, Harghita; zone cu incidenţă medie anuală < l%o: Prahova, Ilfov, Gorj, Braşov, Bihor, Sălaj, Covasna, Vrancea, Vâlcea; zone cu incidenţă medie anuală l-5%o: Bacău, Vaslui, Arad, Mureş, Ialomiţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Argeş, Mureş; zone cu incidenţa medie anuală 5-10 %o: Iaşi, Olt, Teleorman, Buzău, Giurgiu; zone cu incidenţă medie anuală mai mare de 10%o: Dolj, Mehedinţi, Botoşani. Constituind o problemă de sănătate publică, creşterea concentraţiei de nitraţi în apa de fântână se poate evidenţia şi prin monitorizarea cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă [12,14]. Nitraţii din apă au prezentat valori peste limita admisă de 50 mg/l în judeţele Sălaj (cu cea mai mare valoare, de 146,19 mg/l) şi în Mureş (de cca 60 mg/l), în rest concentraţiile s-au încadrat în normative. Procentual, doar 6 probe din 54 au fost peste valorile admisibile (11,11%). Media valorilor de nitraţi din sursele subterane monitorizate care au depăşit limitele admise a fost de 75,11 mg NO3/l apă ± 39,866 (IC 95% între 25,626 şi 124,61), respectiv a surselor cu valori normale de nitraţi a fost de 23,39 mg NO3/l apă ± 11,90 (IC 95% între 19,93 şi 26,85). Cele mai mici valori înregistrate au fost în judeţul Mureş, în medie de 10 mg/l. 11,11% 80,00% 85,00% 90,00% 95,00% 100,00% Figura 5. Procentajul de probe de apă subterană necorespunzătoare prin concentraţiile de nitraţi 50 mg/l
Page 1 and 2:
Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 109 and 110: ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 111 and 112: % Revista de Igienă şi Sănătate
Page 139: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 153: Revista de Igienă şi Sănătate P
show all

poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?