poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 143
know the importance of supplie water monitoring, to evaluate both the drinking water quality
parameters and mineral composition, in order to estimate the influence on health status of
long shut consumer population.
Keywords: drinking eater, minerals, underground water, fluoride, iodine, nitrates
INTRODUCERE
Apele subterane sunt o sursă importantă de
apă potabilă. Marea parte a populaţiei se
foloseşte de apa subterană cu scopuri
alimentare şi agricole. Din păcate, multe
dintre fântânile noastre sunt deja poluate cu
nitraţi şi alte chimicale industriale şi
agricole [1,2].
Compoziţia şi calitatea apei din sursele
subterane de aprovizionare depinde de
calitatea şi componenţa solului de protecţie,
de sursele posibile de contaminare şi
insalubrizare din zonă, precum şi de
calitatea construcţiei şi condiţiile igienicosanitare
de protejare a fântânii [3,4].
În ţara noastră, compoziţia minerală a apei
de fântână a fost mai puţin evaluată, deşi
sunt legături intrinseci între compoziţia apei
de băut şi starea de sănătate a
consumatorului.
Scopul acestui studiu a fost evaluarea
conţinutului mineral şi organic al apei din
surse subterane localizate în diverse zone ale
ţării şi interpretări comparative.
MATERIAL ŞI METODĂ
Este un studiu de laborator, ce urmăreşte
conţinutul în minerale şi nitraţi pentru
probele de apă din diverse surse de apă
subterană, cu localizare în 10 judeţe ale ţării,
caracterizate prin variate compoziţii ale
solului şi surse de poluare existente.
S-a utilizat un colorimetru multiparametric
Hanna Instruments tip C99, iar limitele
maxim admise corespund legii nr. 458 din
2002 privind calitatea apei potabile [5].
Au fost recoltate în total 54 probe de apă (cu
diverse localizări) şi au fost investigaţi
următorii paramterii: concentraţia de fier,
fluor, iod, duritatea apei dată de compoziţia
principală în săruri de calciu şi magneziu,
completate de azotaţii din apă şi pH-ul apei.
Probele au fost analizate în primele 48 de
ore de la recoltare, iar din fiecare probă s-au
făcut două teste, rezultatul luat în
considerare fiind media obţinută.
Datele obţinute au fost evaluate comparativ
şi interpretate statistic folosind softul
GraphPad.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Ne-am bazat pe un lot 54 de probe de apă,
repartizate uniform per judeţ, respectiv 10
judeţe din regiuni diferite ale ţării. Judeţele
monitorizate au fost Argeş, Dolj,
Dâmboviţa, Bacău, Braşov, Covasna,
Harghita, Mureş, Bihor şi Sălaj.
Ph-ul apei a fost în limitele cerute (între 6,5
şi 9,5) pentru toate probele, fiind singurul
indicator de potabilitate corespunzător în
totalitate.
Din cele 54 de probe investigate, 26
(48,14%) au avut concentraţii sub nivelul
minim cerut de fluor de 0,5 mg/l (necesar
protecţiei faţă de caria dentară),
remarcându-se judeţul Mureş (cu o
frecvenţă de peste jumătate din probele
testate din acest judeţ, 6 din 9) şi cu cele mai
mici concentraţii (două probe cu nivele zero
de fluor).
Respectiv, 42,59% din probe au fost incluse
în categoria de ape foarte carenţiale în fluor
(sub 0,35 mg/l), 5,55% au fost în categoria
ape carenţiale în fluor (0,35-0,5 mg/), iar
16,66% au fost ape slab carenţiale (0,5-0,7
mg/l). Dintre probele analizate, doar 16,66%
au fost incluse în categoria de ape cu
conţinut optim de fluor (0,7-1 mg/l apă),
12,96% au avut nivele de fluor între 1 şi 1,5
mg F/l.