poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 125
in prevention of cronic deseases, it is imposed the effort so that them will inure the halthy
alimentary habits.
Keywords: adolescents, alimentation, health
INTRODUCERE
Alimentaţia este un factor de promovare a
dezvoltării organismului tânăr şi de
menţinere a unei bune sănătăţi. Influenţa ei
negativă se face simţită, fie prin nivelul
redus statural şi ponderal – în condiţii de
carenţă, fie prin exces ponderal – determinat
de supraalimentaţie. Ambele efecte se
materializează în timp scurt la această
vârstă, aducând prejudicii sănătăţii [1].
Dezvoltarea neuro-psihică, la rândul ei, este
influenţată de alimentaţie. Creierul are nevoi
speciale. El nu se poate dilata sau contracta
la fel ca ficatul sau ţesutul adipos, şi în
consecinţă, nu-şi poate forma propria
rezervă de glicogen sau grăsimi. Sângele
trebuie să-l aprovizioneze permanent cu
oxigen şi glucoză, alături de toate tipurile de
nutrienţi necesari: aminoacizi – pentru
sinteza mesagerilor şi neurotransmiţătorilor,
ioni – pentru a realiza transmiterea
impulsului electric, vitamine – pentru a
facilita aceste procese, lipide – pentru a
repara membranele celulare, şi apă – pentru
a menţine fluidele în care au loc procesele
chimice [2,3]. Din cauza dependenţei de
sânge, creierul monitorizează şi
semnalizează nevoile sale prin mesaje
transmise altor organe.
Regimul alimentar condiţionează atât
nivelul, cât şi ritmul dezvoltării tinerilor, şi
influenţează momentul apariţiei unor
caractere somatice determinate genetic ca,
cum ar fi maturizarea osoasă, a dentiţiei şi
maturizarea puberală [4].
MATERIAL ŞI METODĂ
Studiul a folosit ca metodă ancheta
epidemiologică descriptivă retrospectivă
bazată pe un chestionar individual anonim,
care investighează comportamentul
alimentar al tinerilor. Eşantionul luat în
studiu este reprezentat de 100 de tineri, 43%
(43) fete şi 57% (57) băieţi, cu vârsta
cuprinsă între 14 şi 16 ani, elevi în clasele a
VIII-a şi a IX-a, ale unui liceu din
municipiul Timişoara.
REZULTATE ŞI DISCUŢII
Un aspect deosebit de important al nutriţiei
tinerilor este respectarea orarului meselor,
repartizarea necesarului zilnic pe mai multe
mese, asigurându-se o mai bună funcţionare
a organismului [5,6].
Rezultatele studiului arată că mai puţin de
jumătate dintre adolescenţi, 40% (40),
consumă trei mese pe zi, şi un procent de
60% (60) consumă cel puţin două mese pe
zi. Comparativ cu băieţii, fetele mănâncă
mai puţin frecvent: 15% (15) iau trei mese
pe zi, comparativ cu 25% (25) dintre băieţi,
şi 28% (28) dintre fete consumă cel puţin
două mese pe zi, faţă de 32% (32) dintre
băieţi (Figura1).