poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

More documents

Recommendations

Info

122 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health Alţi autori au arătat că factorii predictivi consideraţi cei mai semnificativi pentru delincvenţa minorilor şi tendinţa spre recidivism au fost următorii: fuga de acasă furturile precoce consumul timpuriu de alcool consumul de drogrui absenteismul şcolar [13]. 4. Vandalismul ca factor de risc în violenţa fizică Pentru evaluarea riscului la comportament heteroagresiv am luat în calcul un indicator important, implicarea în lupte fizice, acesta fiind una dintre cele mai reprezentative manifestări de violenţă la adolescenţii din lotul nostru de studiu. Implicarea în lupte fizice pare a fi obişnuită la vârsta copilăriei în multe ţări ale lumii, dar, de multe ori, luptele fizice şi hărţuirea pot să anticipeze forme mai grave de violenţă, care să se soldeze cu răniri, mutilări sau chiar decese. Analiza de regresie univariată pentru evaluarea predictorilor pentru violenţa fizică a arătat că vandalismul în şcoală (OR=4,18, p< 0,001) şi vandalismul asupra unor bunuri publice sau bunuri ale altor persoane (OR =4,94, p< 0,001) sunt factori de risc pentru alte manifestări agresive (implicarea adolescenţilor în lupte fizice). După majoritatea autorilor, cele mai frecvente tipuri de conduite agresive ale adolescenţilor sunt vandalismul şi violenţa fizică, între ele existând o strânsă relaţie. Acum se recunoaşte că vandalismul şi violenţele şcolare nu reprezintă expresii ale unor aspecte psihopatologice din personalitatea elevilor, ci reacţii inadecvate la situaţii frustrante specifice vieţii şcolare [4]. În sens general, vandalismul reprezintă actele de violenţă specifice orientate către obiecte, bunuri, proprietăţi [14]. Alţi autori definesc vandalismul ca o activitate ce apare ca rezultat al unei descărcări a agresivităţii sau ca o răzbunare dirijată împotriva bunurilor materiale [15] sau o distrugere intenţionată, o prejudiciere, o desfigurare maliţioasă a unei proprietăţi publice sau private [10]. În şcoală predomină vandalismul joc, vandalismul vindicativ şi cel maliţios. Vandalismul joc are ca motivaţie tipică distracţia, curiozitatea sau competiţia pentru a domina. Vandalismul vindicativ are ca scop producerea unui prejudiciu şi se face în scopul răzbunării, pentru a compensa o frustrare sau pentru a realiza o dorinţă. De exemplu, distrugerea bunurilor unor colegi sau a bunurilor profesorilor sunt exemple tipice de vandalism vindicativ şcolar. În vandalismul maliţios, elementul agresivitate, dublat de sentimentul de furie nu are o ţintă specifică, programată, deliberată, dar este direct, se adresează unei anumite categorii de bunuri şi are un caracter responsiv, apare ca o soluţie la un set particular de probleme ale celui care vandalizează. Manifestările vandale pot fi îndreptate atât asupra colegilor cât şi asupra autorităţilor şcolare, ajungându-se la distrugerea bunurilor colegilor (rechizite, îmbrăcăminte) şi respectiv, atacarea însemnelor autorităţii şcolare: cataloage, catedră, materiale didactice [11]. CONCLUZII Adolescenţii au deteriorat intenţionat bunurile şcolii şi bunuri publice şi/sau ale altor persoane, în aceeaşi măsură. Băieţii au fost de aproape două ori mai agresivi în comportament din acest punct de vedere decât fetele. În urma analizei de regresie logistică univariată, consumul de alcool şi consumul de droguri s-au dovedit a fi factori de risc pentru implicarea în delicte minore ca furt şi vandalism, în mediul şcolar şi în afara şcolii. La rândul său, vandalismul este factor de risc pentru alte conduite agresive.
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 123 BIBLIOGRAFIE 1. Krug G.E., Dahlberg L., Mercy J.A., Zwi A.B., Lazano R., 2002, World report on violence and health, World Health Oranization, Geneva 2. Vlaicu B., Fira-Mlădinescu C., Ursoniu S., Petrescu C., Putnoky S., Suciu O., Ciobanu V., Silberberg K., Korbuly B., Vernic C., Radu I., Porojan G., Caraion-Buzdea C., 2004, Chestionar CORT 2004, Revista de Igienă şi Sănătate Publică – Journal of Hygiene and Public Health, Vol.54, nr.3/2004, p. 140-145 3. Ursoniu S., Vernic C., Petrescu C., Fira- Mlădinescu C., Putnoky S., Suciu O., Ciobanu V., Caraion-Buzdea C., Radu I., Silberberg K., Korbuly B., Porojan G., Vlaicu B., 2004, CORT 2004, Metode de eşantionare şi testarea chestionarelor, Revista de Igienă şi Sănătate Publică – Journal of Hygiene and Public Health, Vol.54, nr.3/2004, p. 145-148 4. Neamţu C., 2001, Conduite agresive în şcoală, capitol în Şoitu L., Hăvârneanu C., 2001, Agresivitatea în şcoală, Institutul European, Iaşi, p.21 5. Şoitu L., Hăvâreanu C., 2001, Agresivitatea în şcoală, Institutul European, Iaşi 6. Rogers J.W., Larry Mays G., 1987, Juvenile Delinquency and Juvenile Justice, John Wiley&Sons, New York, p.251 7. Neamţu C., 2003, Devianţa şcolară - ghid de intervenţie în cazul problemelor de comportament ale elevilor, Editura Polirom, Iaşi 8. Tattum D.,1982, Disruptive pupils in school and units, John Wiley, New York, p.123-125 9. Schiopu U., Verza E., 1997, Psihologia vârstelor-ciclurile vieţii, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, p.258 10. Baron R.M., Fisher J.A., 1984, The Equity-control Model of Vandalism: a Refinement, în Leboyer-Lévy C., coord., Vandalism. Behaviour and Motivation, North Holland, Amsterdam, Oxford, New York, p. 63 11. Cohen S., 1984, Sociological approaces to vandalism, în Lévy-Leboyer C., coord., Vandalism. Behavior and Motivation, North Holland, Amsterdam, Oxford, New York, p.57 12. Rogers J.W., Mays L., 1987, Juvenile Delinquency and Juvenile Justice, John Willey & Sons, New York, p.250 13. Iftene F., 1999, Conflicte psiho-sociale ale adolescenţilor, în Miu N., coord., Tratat de medicină a adolescentului, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj, p. 555- 577 14. Dufour-Gomprés R., 1992, Dictionnaire de la violence et du crime, Érès, Toulouse, p. 34 15. Fréchette M., Lablanc M.,1987, Délinquances et délinquants, Chicoutimi, Morin, p. 94
Page 1 and 2:
Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 109 and 110: ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 111 and 112: % Revista de Igienă şi Sănătate
Page 115: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 153: Revista de Igienă şi Sănătate P
show all

poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?