poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica
poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica
poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
122<br />
<strong>Revista</strong> <strong>de</strong> Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health<br />
Alţi autori au arătat că factorii predictivi<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>raţi cei mai semnificativi pentru<br />
<strong>de</strong>lincvenţa minorilor şi tendinţa spre<br />
recidivism au fost următorii:<br />
fuga <strong>de</strong> acasă<br />
furturile precoce<br />
consumul timpuriu <strong>de</strong> alcool<br />
consumul <strong>de</strong> drogrui<br />
absenteismul şcolar [13].<br />
4. Vandalismul ca factor <strong>de</strong> risc în<br />
violenţa fizică<br />
Pentru evaluarea ris<strong>cu</strong>lui la comportament<br />
heteroagre<strong>si</strong>v am luat în cal<strong>cu</strong>l un indicator<br />
important, implicarea în lupte fizice, acesta<br />
fiind una dintre cele mai reprezentative<br />
manifestări <strong>de</strong> violenţă la adolescenţii din<br />
lotul nostru <strong>de</strong> studiu. Implicarea în lupte<br />
fizice pare a fi obişnuită la vârsta copilăriei<br />
în multe ţări ale lumii, dar, <strong>de</strong> multe ori,<br />
luptele fizice şi hărţuirea pot să anticipeze<br />
forme mai grave <strong>de</strong> violenţă, care să se<br />
sol<strong>de</strong>ze <strong>cu</strong> răniri, mutilări sau chiar <strong>de</strong>cese.<br />
Analiza <strong>de</strong> regre<strong>si</strong>e univariată pentru<br />
evaluarea predictorilor pentru violenţa fizică<br />
a arătat că<br />
vandalismul în şcoală (OR=4,18, p< 0,001)<br />
şi vandalismul asupra unor bunuri publice<br />
sau bunuri ale altor persoane (OR =4,94, p<<br />
0,001) sunt factori <strong>de</strong> risc pentru alte<br />
manifestări agre<strong>si</strong>ve (implicarea<br />
adolescenţilor în lupte fizice).<br />
După majoritatea autorilor, cele mai<br />
frecvente tipuri <strong>de</strong> conduite agre<strong>si</strong>ve ale<br />
adolescenţilor sunt vandalismul şi violenţa<br />
fizică, între ele existând o strânsă relaţie.<br />
A<strong>cu</strong>m se re<strong>cu</strong>noaşte că vandalismul şi<br />
violenţele şcolare nu reprezintă expre<strong>si</strong>i ale<br />
unor aspecte p<strong>si</strong>hopatologice din<br />
personalitatea elevilor, ci reacţii ina<strong>de</strong>cvate<br />
la <strong>si</strong>tuaţii frustrante specifice vieţii şcolare<br />
[4].<br />
În sens general, vandalismul reprezintă<br />
actele <strong>de</strong> violenţă specifice orientate către<br />
obiecte, bunuri, proprietăţi [14]. Alţi autori<br />
<strong>de</strong>finesc vandalismul ca o activitate ce apare<br />
ca rezultat al unei <strong>de</strong>scărcări a agre<strong>si</strong>vităţii<br />
sau ca o răzbunare dirijată împotriva<br />
bunurilor materiale [15] sau o distrugere<br />
intenţionată, o prejudiciere, o <strong>de</strong>sfigurare<br />
maliţioasă a unei proprietăţi publice sau<br />
private [10]. În şcoală predomină<br />
vandalismul joc, vandalismul vindicativ şi<br />
cel maliţios. Vandalismul joc are ca<br />
motivaţie tipică distracţia, <strong>cu</strong>riozitatea sau<br />
competiţia pentru a domina. Vandalismul<br />
vindicativ are ca scop producerea unui<br />
prejudiciu şi se face în scopul răzbunării,<br />
pentru a compensa o frustrare sau pentru a<br />
realiza o dorinţă. De exemplu, distrugerea<br />
bunurilor unor colegi sau a bunurilor<br />
profesorilor sunt exemple tipice <strong>de</strong><br />
vandalism vindicativ şcolar. În vandalismul<br />
maliţios, elementul agre<strong>si</strong>vitate, dublat <strong>de</strong><br />
sentimentul <strong>de</strong> furie nu are o ţintă specifică,<br />
programată, <strong>de</strong>liberată, dar este direct, se<br />
adresează unei anumite categorii <strong>de</strong> bunuri<br />
şi are un caracter respon<strong>si</strong>v, apare ca o<br />
soluţie la un set parti<strong>cu</strong>lar <strong>de</strong> probleme ale<br />
celui care vandalizează. Manifestările<br />
vandale pot fi îndreptate atât asupra<br />
colegilor cât şi asupra autorităţilor şcolare,<br />
ajungându-se la distrugerea bunurilor<br />
colegilor (rechizite, îmbrăcăminte) şi<br />
respectiv, atacarea însemnelor autorităţii<br />
şcolare: cataloage, catedră, materiale<br />
didactice [11].<br />
CONCLUZII<br />
Adolescenţii au <strong>de</strong>teriorat intenţionat<br />
bunurile şcolii şi bunuri publice şi/sau ale<br />
altor persoane, în aceeaşi măsură. Băieţii au<br />
fost <strong>de</strong> aproape două ori mai agre<strong>si</strong>vi în<br />
comportament din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
<strong>de</strong>cât fetele.<br />
În urma analizei <strong>de</strong> regre<strong>si</strong>e logistică<br />
univariată, consumul <strong>de</strong> alcool şi consumul<br />
<strong>de</strong> droguri s-au dovedit a fi factori <strong>de</strong> risc<br />
pentru implicarea în <strong>de</strong>licte minore ca furt şi<br />
vandalism, în mediul şcolar şi în afara şcolii.<br />
La rândul său, vandalismul este factor <strong>de</strong><br />
risc pentru alte conduite agre<strong>si</strong>ve.