poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

%
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 117
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
81,8
90,5
10,1
5,8 4,9 2,6 0,8 0,3
2,4 0,7
Niciodată 1 dată 2-3 ori 4-5 ori 6 sau mai
multe ori
Băieţi Fete
Figura 1. Distribuţia procentuală a băieţilor şi a fetelor în funcţie de frecvenţa cu care
au deteriorat intenţionat bunurile şcolii, în ultimele 12 luni premergătoare studiului
Un procent de 18,2% (252) dintre băieţi şi
9,5% (142) dintre fete au recuoscut că au
deteriorat intenţionat, cel puţin o dată în
ultimele 12 luni, bunurile şcolii. Cei mai
mulţi au făcut acest lucru o singură dată,
10,1% (140) dintre băieti şi 5,8% (87) dintre
fete. Procentele celor care au distrus
bunurile şcolii în repetate rânduri au fost
mici, 0,8% (11) dintre băieţi şi 0,3% (5)
dintre fete au făcut acest lucru de 4-5 ori în
ultimul an, iar 2,4% (33) dintre băieţi şi
0,7% (11) dintre fete au recunoscut
deteriorarea intenţionată a bunurilor şcolii
de cel puţin 6 ori în ultimul an premergător
studiului. Procentele băieţilor au avut valori
duble faţă de cele ale fetelor (Figura 1).
În şcoala contemporană, cele mai frecvente
tipuri de conduite agresive ale adolescenţilor
sunt vandalismul şi violenţa. Ambele forme
de manifestare au înregistrat în ultimele
decenii o evoluţie ascendentă, atât în sens
cantitativ cât şi ca gravitate, respectiv
consecinţe. S-a schimbat şi abordarea
acestor fenomene; dacă în urmă cu 30 de ani
vandalismul şi violenţele şcolare erau
considerate ca fenomene disfuncţionale sau
chiar patologice, în ultimul deceniu ele sunt
considerate ca fenomene normale şi
funcţionale. Vandalismul, violenţele şcolare
şi alte forme de conduită ale elevilor care se
abat de la regulamentele şcolare ar trebui
interpretate de către educatori ca un gen
particular de feed-back, ele având funcţia de
a semnaliza situaţii care necesită intervenţii
educative adecvate. Aceste conduite pot
exprima faptul că elevul percepe o situaţie
ca fiind ameninţătoare, inacceptabilă sau că
are nevoie de ajutor, că regulile stabilite de
profesori nu sunt funcţionale. De asemenea,
conduitele agresive şi/sau neregulamentare
pot semnifica un protest faţă de un
eveniment neplăcut impus de profesor sau
exprimă nevoia de activitate, de stimulare,
de recunoaştere sau de atenţie din partea
profesorului. Se recunoaşte că vandalismul
şi violenţele şcolare nu reprezintă expresii
ale unor aspecte psihopatologice din
personalitatea elevilor, ci reacţii inadecvate
la situaţii frustrante specifice vieţii şcolare
[4-5].
În mediul şcolar, vandalismul a devenit în
ultimii ani un fenomen curent. Într-o serie