poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

More documents

Recommendations

Info

116 Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health Metoda de administrare a chestionarului a fost interviul direct. MATERIAL Eşantionarea. A fost aleasă pe criteriul vârstă populaţia de elevi din învăţământul liceal şi profesional din judeţul Timiş. Eşantionul reprezentativ a totalizat 2908 elevi, 51,5% fete şi 48,8% băieţi, mărimea acestuia fiind stabilită cu ajutorul programului Epiinfo versiunea 6.04, 2001. S-a optat pentru un eşantion statificat în cuiburi. Unitatea primară de eşantionare, cuibul, a fost clasa de elevi. Alegerea s-a făcut proporţional, pe straturi, în funcţie de clasă, mediu urban şi rural. Includerea liceenilor în studiu s-a realizat doar în urma consimţământului liber exprimat de fiecare participant la studiu, cu respectarea drepturilor individuale, inclusiv respectarea normelor etice intenaţionale. Pentru analiza statistică avansată s-a folosit programul STATA versiunea 9.2. Cu ajutorul testului chi patrat am evaluat asocierile pentru variabilele categorice. La o valoare a pragului de semnificaţie statistică p3, predictorul este putenic. Am făcut analize univariate pentru a vedea în ce măsură variabilele independente sunt asociate comportamentului agresiv exprimat prin acte vandale. Am analizat, de asemenea, în ce măsură vandalismul poate fi factor de risc pentru alte conduite agresive. REZULTATE ŞI DISCUŢII Vandalismul în mediul şcolar şi în afara şcolii 1. Vandalismul în mediul şcolar (Tabelul 1, Figura 1) Tabelul 1. Frecvenţa cu care adolescenţii au deteriorat bunurile şcolii, în mod intenţionat, în ultimele 12 luni premergătoare studiului Răspunsuri Frecvenţa Procente 95% CI Niciodată 2485 86,3 85,0 87,5 1 dată 228 7,9 7,0 9,0 2-3 ori 107 3,7 3,1 4,5 4-5 ori 16 0,6 0,3 0,9 6 sau mai multe ori 44 1,5 1,1 2,1 Total respondenţi 2880 100,0 Nonrăspunsuri: 28 Un procent de 13,7% (395) dintre adolescenţi au recunoscut faptul că au deteriorat bunurile şcolii, cel puţin o dată în ultimele 12 luni. Cei mai mulţi, 7,9% (228) au făcut acest lucru o singură dată, 3,7% (107) de 2-3 ori. Procente mult mai mici au fost înregistrate în cazul adolescenţilor care au avut astfel de comportamente distructive de mai multe ori în ultimul an premergător chestionării: 0,6% (16) au distrus bunurile şcolii de 4-5 ori, iar 1,5% (44) au făcut acest lucru de 6 ori sau chiar mai mult (Tabelul 1).
% Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health 117 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 81,8 90,5 10,1 5,8 4,9 2,6 0,8 0,3 2,4 0,7 Niciodată 1 dată 2-3 ori 4-5 ori 6 sau mai multe ori Băieţi Fete Figura 1. Distribuţia procentuală a băieţilor şi a fetelor în funcţie de frecvenţa cu care au deteriorat intenţionat bunurile şcolii, în ultimele 12 luni premergătoare studiului Un procent de 18,2% (252) dintre băieţi şi 9,5% (142) dintre fete au recuoscut că au deteriorat intenţionat, cel puţin o dată în ultimele 12 luni, bunurile şcolii. Cei mai mulţi au făcut acest lucru o singură dată, 10,1% (140) dintre băieti şi 5,8% (87) dintre fete. Procentele celor care au distrus bunurile şcolii în repetate rânduri au fost mici, 0,8% (11) dintre băieţi şi 0,3% (5) dintre fete au făcut acest lucru de 4-5 ori în ultimul an, iar 2,4% (33) dintre băieţi şi 0,7% (11) dintre fete au recunoscut deteriorarea intenţionată a bunurilor şcolii de cel puţin 6 ori în ultimul an premergător studiului. Procentele băieţilor au avut valori duble faţă de cele ale fetelor (Figura 1). În şcoala contemporană, cele mai frecvente tipuri de conduite agresive ale adolescenţilor sunt vandalismul şi violenţa. Ambele forme de manifestare au înregistrat în ultimele decenii o evoluţie ascendentă, atât în sens cantitativ cât şi ca gravitate, respectiv consecinţe. S-a schimbat şi abordarea acestor fenomene; dacă în urmă cu 30 de ani vandalismul şi violenţele şcolare erau considerate ca fenomene disfuncţionale sau chiar patologice, în ultimul deceniu ele sunt considerate ca fenomene normale şi funcţionale. Vandalismul, violenţele şcolare şi alte forme de conduită ale elevilor care se abat de la regulamentele şcolare ar trebui interpretate de către educatori ca un gen particular de feed-back, ele având funcţia de a semnaliza situaţii care necesită intervenţii educative adecvate. Aceste conduite pot exprima faptul că elevul percepe o situaţie ca fiind ameninţătoare, inacceptabilă sau că are nevoie de ajutor, că regulile stabilite de profesori nu sunt funcţionale. De asemenea, conduitele agresive şi/sau neregulamentare pot semnifica un protest faţă de un eveniment neplăcut impus de profesor sau exprimă nevoia de activitate, de stimulare, de recunoaştere sau de atenţie din partea profesorului. Se recunoaşte că vandalismul şi violenţele şcolare nu reprezintă expresii ale unor aspecte psihopatologice din personalitatea elevilor, ci reacţii inadecvate la situaţii frustrante specifice vieţii şcolare [4-5]. În mediul şcolar, vandalismul a devenit în ultimii ani un fenomen curent. Într-o serie
Page 1 and 2:
Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 3 and 4:
Page 5 and 6:
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28:
Page 29 and 30:
Page 31 and 32:
Page 33 and 34:
Page 35 and 36:
Page 37 and 38:
Page 39 and 40:
Page 41 and 42:
Page 43 and 44:
Page 45 and 46:
ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 47 and 48:
Page 49 and 50:
Page 51 and 52:
Page 53 and 54:
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60: Revista de Igienă şi Sănătate P
Page 109: ABSTRACT Revista de Igienă şi Să
Page 153: Revista de Igienă şi Sănătate P
show all

poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?