poluarea aerului cu pulberi - Revista de Igiena si Sanatate Publica

16
Revista de Igienă şi Sănătate Publică, vol.58, nr.3/2008 – Journal of Hygiene and Public Health
vapori de mercur de înaltă presiune, la care
au fost înregistrate iluminările cele mai
mari. Întrucât urcarea cu turnul telescopic
până la sursa de lumină are o durată foarte
scurtă (5-10 secunde, în funcţie de înălţimea
montării), operatorul trece rapid, fără timp
de adaptare, de la iluminări foarte scăzute,
uneori chiar aproape de întuneric (1-20 lx),
la iluminări foarte mari, de 800-10.000 lx,
când funcţionează mai multe lămpi pe
stâlpul respectiv sau în imediata vecinătate.
Nivelele de iluminare măsurate în laborator
cu lămpi şi corpuri de iluminat nefolosite au
prezentat o evoluţie asemănătoare celor din
reţeaua publică de iluminat, având, însă,
valori mai ridicate. Există cauze multiple
care determină nivele de iluminare mai mici
în condiţiile reale: absorbţia mare a fluxului
luminos, lămpi cu un coeficient de
depreciere care emit un flux mai mic,
corpuri de iluminat uzate cu o capacitate
reflectantă micşorată, prezenţa de impurităţi
pe lampă şi pe corpul de iluminat, variaţiile
de tensiune, prezenţa cablurilor.
În zona montării lămpii, sursele de lumină
existente, care asigură vizibilitatea necesară
pentru efectuarea intervenţiilor arătate,
determină treceri rapide de la puncte cu
iluminări mari la puncte cu iluminări mici
sau chiar întuneric şi invers, deoarece nu
există o iluminare uniformă în zona de
lucru. În ambele situaţii, ochiul este expus la
o condiţie nefavorabilă cu efort mare de
adaptare la diferenţe accentuate de
iluminare. Cele arătate pot produce oboseală
vizuală şi scăderea acuităţii vizuale în
timpul lucrului, aceste manifestări fiind cu
atât mai accentuate cu cât diferenţa dintre
nivelele de iluminare din diferitele puncte
ale zonei de muncă sunt mai mari. Dacă nu
există lămpi în funcţiune în zona în care
trebuie înlocuită lampa, se lucrează la
lumina dată de reflectorul amplasat pe
platforma maşinii. În acest caz, există o
diferenţă între iluminarea produsă de
reflector şi spaţiul întunecat din jurul
acestuia.
În cazul lămpilor cu incandescenţă, intrarea
imediată în funcţiune a lămpii noi determină
o creştere bruscă a iluminării, în prezenţa
electricianului, care se află în imediata
apropiere a lămpii (aproximativ la distanţa
de 30 cm). Dar şi pe parcursul înlocuirii
lămpii, când sunt necesare mai multe
înşurubări şi deşurubări pentru buna fixare a
lămpii, se produc aprinderi şi stingeri
repetate ale lămpii, expunând ochiul la
treceri rapide de la lumină la întuneric şi
invers.
În cazul lămpilor cu vapori de mercur, are
loc mai întâi perioada de încălzire, în care
nivelul de iluminare creşte progresiv,
începând în primele 5-15 secunde cu 38-40
lx, valori care reprezintă o diferenţă mică
chiar faţă de iluminarea redusă la care s-a
lucrat. Solicitarea vizuală este aproape
minimă, comparativ cu cea din cazul
lămpilor cu incandescenţă. La lămpile de
250 W, de exemplu, creşterea mai rapidă a
nivelului de iluminare peste 200-300 lx se
face după 2 minute de la începutul
amorsării, ajungând după 5 minute la 2.500
lx. După o creştere mai lentă până la 3.700
lx în minutul 11, se produce o nouă creştere
şi mai mare, până la 5.200 lx în minutul 12,
când lampa intră în regim normal de
funcţionare. Menţionăm că valorile arătate
au fost obţinute în determinări de laborator,
cu lămpi noi şi la o temperatură a aerului de
+250 C. Lămpile cu vapori de mercur nu
supun, ca urmare, în momentul înlocuirii
lor, ochiul operatorului la o adaptare bruscă
de la o iluminare foarte scăzută la una foarte
mare. De aceea, operatorul nu mai aşteaptă
la înălţime intrarea lămpii în regim normal
de funcţionare.
O altă caracteristică a iluminatului locului
de muncă este luminanţa mare a lămpilor.
Valoarea relativă a luminanţei devine şi mai
mare dacă se ia în consideraţie faptul că
strălucirea determinată de aceasta este
percepută de un ochi adaptat la întuneric.
Important este şi faptul că suprafaţa
luminoasă a lămpii se găseşte pe un fond
foarte întunecat, respectiv negru. Ca urmare,
prezenţa sau pătrunderea spontană a acestor
surse de lumină în câmpul vizual al
operatorului poate determina fenomenul de
orbire, care reduce mult acuitatea vizuală în
momentul respectiv, scăzând calitatea