INSTALAŢII DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE

More documents

Recommendations

Info

Instalaţii de ventilare şi climatizare 1113 participaţie practic constantă (0,033%, din volum) (cu tendinţă de creştere uşoară datorată proceselor de ardere a combustibililor), în timp ce vaporii de apă (prezenţi şi ei în aerul atmosferic) variază între 0,02% (în condiţii de deşert) şi 4% (în regiunile ecuatoriale). Aerul atmosferic conţine o serie de impurităţi. Gaze şi vapori – oxidul de carbon, prezent în special în zonele industriale, este datorat arderilor incomplete. Dioxidul de carbon, dioxidul de sulf, oxidul şi dioxidul de azot sunt datorate descărcărilor electrice din atmosferă, instalaţiilor de ardere, circulaţiei rutiere. Amoniacul face parte şi el din aerul atmosferic. Ozonul se găseşte, de regulă, în stratul situat la altitudinea de 20-35 km, dar şi la 50-55 km, şi ia naştere prin acţiunea razelor ultraviolete asupra atomilor de oxigen; are funcţia de a proteja suprafaţa Pământului împotriva celei mai mari părţi a radiaţiei ultraviolete, a razelor X şi γ existente în spectrul radiaţiei solare. În aerul atmosferic se întâlnesc şi particule foarte fine de plumb. Praf. Este constituit din particule solide, având forme, densităţi şi structuri diferite, care cad sub acţiunea câmpului gravitaţional. Praful ia naştere prin acţiunea factorilor meteorologici (vânt, furtună, îngheţ, dezgheţ), din cauza descompunerilor, incendiilor, erupţiei vulcanilor sau prin activitatea oamenilor în procesele de producţie, din cauza circulaţiei rutiere, feroviare etc. şi poate fi de natură anorganică (nisip, scrum, cărbune, funingine, piatră, metale) sau organică (polen, spori, seminţe, particule de plante, fibre textile etc.). Praful industrial este în anumite situaţii dăunător. Sunt necesare măsuri împotriva prafului industrial, deoarece vatămă sănătatea, alterează curăţenia, favorizează formarea ceţii, micşorează radiaţia solară, uzează maşinile şi clădirile etc. Conţinutul mediu de praf al aerului este prezentat în tabelul X.6.2, iar distribuţia prafului în aerul marilor oraşe, în tabelul X.6.3. Conţinutul mediu de praf al aerului (după Lahmann şi Fett) Locul, zona Concentraţia medie Frecvenţa granulelor cu diametrul d Tabelul X.6.2 Dimensiunea maximă a granulelor mg/m 3 µm µm Mediu rural, timp secetos 0,10 2 25 Mediu rural, după ploaie 0,05 0,8 4 Oraş mare, zonă de locuinţe 0,10 7 60 Oraş mare, zonă industrială 0,3...0,5 20 100 Incinte industriale 1...3 60 1 000 Locuinţe 1...2 – – Magazine 2...5 – – Ateliere 1...10 – – Ateliere de polizare 25...450 – – Curăţătorii de fontă 50...500 – – Fabrici de ciment 100...200 – – Aer de mină Gaze eşapare-cocserii cu 100...300 – – încărcare manuală Gaze eşapare-cocserii cu 10...50 – – încărcare mecanică Gaze eşapare-instalaţii de 100 ...200 – – ardere tehnologice 1 000...15 000 – –
1114 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST – PROBLEME TEHNICE GENERALE Distribuţia prafului în aerul marilor oraşe (pentru concentraţia de 0,75 mg/m 3 şi ρ = 1000 kg/m 3 ) Tabelul X.6.3 Mărimea Mărimea medie Numărul de Procente de volum = particulelor a particulelor particule de masă µm µm 10 3 /m 3 % 10-30 20 50 28 5-10 7,5 1 750 52 3-5 4 2 500 11 0,5-1 0,75 67 000 2 0-0,5 0,25 910 000 1 Nuclee de condensare. Reprezintă particule mici, cu diametrul de 0,1-1 µm, care se găsesc în atmosferă şi pe care condensează vaporii de apă la saturare, formând aşa-numitele sisteme coloidale. Fumul este un sistem coloidal de natură solidă, iar ceaţa, unul de natură lichidă. Nucleele de condensare pot avea sarcină electrică (pozitivă sau negativă), formând ioni. Agenţi patogeni. Aceştia reprezintă mici vieţuitoare (microorganisme, bacterii, microbi) de provenienţă vegetală sau animală, de formă sferică, cilindrică, spirală sau aciculară, având grosimea de 0,5-1 µm şi lungimea de 1-5 µm. În general, agenţii patogeni aderă la particulele de praf. Poluarea sonoră. Zgomotul transmis prin aer şi asociat atmosferei exterioare este determinat de vibraţii cu frecvenţe şi amplitudini variabile care, atunci când depăşesc anumite limite, devin supărătoare sau chiar vătămătoare pentru om, reducându-i productivitatea muncii. În ceea ce priveşte zgomotul la locurile de muncă, există norme ce au la bază măsurarea nivelului de presiune acustică ponderată (A), care este determinată plecând de la un indice parţial de expunere la zgomot şi de durata de expunere. Electricitatea atmosferică. Pământul posedă la altitudinea de 50-65 km (în mezosferă) un strat de aer încărcat pozitiv, aşa-numitul strat de echilibru. Solul posedă faţă de acest strat un potenţial negativ. Pătura de aer dintre cele două straturi reprezintă, în funcţie de starea vremii, un dielectric. Diferenţa de potenţial dintre cele două straturi este cuprinsă între 250 şi 350 kV, astfel că în apropierea solului avem un câmp electric de cca 150-280 V/m. Până acum nu a putut fi pusă în evidenţă o influenţă biologică a câmpului electric asupra omului. Alături de câmpul electric continuu există şi un câmp electric alternativ cu o frecvenţă medie de 10-12 Hz, precum şi o emisie de impulsuri. Radiaţii radioactive. În prezent, se găsesc în aer, apă şi pământ mult mai multe substanţe radioactive (care produc raze α, β, γ precum şi alte particule) decât la sfârşitul celui de-al doilea război mondial. Există acum peste 40 izotopi naturali şi 700 artificiali. Prin utilizarea unor noi materiale de construcţii (în special cele pe bază de fosfogips) au apărut noi surse radioactive care au, de multe ori, intensităţi mai mari decât cele naturale. X.6.1.2. Aerul umed Aerul umed este un amestec de aer uscat şi vapori de apă. Deşi cantitatea de vapori de apă din aer este mică (la presiunea de 1013 mbar, maximum 3,82 g/kg la 0 o C şi maximum 42,41 g/kg la 30 o C), ea joacă un rol important atât prin efectele fizice, fiziologice
Page 1: INSTALAŢII DE VENTILARE ŞI CLIMAT
Page 5 and 6: 1116 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST
Page 15 and 16: 1126 Suceava Târgovişte Târgu-Ji
Page 53 and 54:
1164 MANUALUL INGINERULUI TEXTILIST
Page 55 and 56:
Page 57 and 58:
Page 59 and 60:
Page 61 and 62:
Page 63 and 64:
Page 65 and 66:
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Nr.tronson Debit de aer, L l v F Di
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Ramura industrială Bumbac In Secţ
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
show all

INSTALAŢII DE VENTILARE ŞI CLIMATIZARE

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?