Strategie - Rezervatia Biosferei Delta Dunarii

CUPRINS
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
I.INTRODUCERE ..................................................................................................... 4
II. CONTINUTUL SI STRUCTURA PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALA
INTEGRATA-SINTEZA INFORMATIILOR ............................................................. 6
III.PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ INTEGRATĂ.......................................... 9
1. SINTEZA STRATEGIEI ........................................................................................................................................................9
2. PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC..................................................................................................... 11
2.1 PARTENERIATUL ŞI ZONA PESCĂREASCĂ ................................................................................................................. 11
2.2. CONTEXTUL SOCIAL, ECONOMIC ŞI DE MEDIU....................................................................................................... 161
2.3. COMUNITATEA ŞI ANGAJAMENTUL FACTORILOR INTERESAŢI................................................................................ 166
2.4. ANALIZA SWOT..................................................................................................................................................... 177
3.STRATEGIA, OBIECTIVE ŞI MOTIVAŢIE ........................................................................................................................... 199
4. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI FLAG ............................................................................................................................. 266
(1)Procesul implementării strategiei ............................................................................................................................ 267
(2)Administrare, finanţare şi personal.......................................................................................................................... 288
(3)Dezvoltarea capacității operaționale a FLAG ........................................................................................................... 296
(4) Evaluarea şi aprobarea proiectelor ......................................................................................................................... 297
(5) Criteriile de selecţie a proiectelor............................................................................................................................ 308
(6) Monitorizare/ verificare şi evaluare ........................................................................................................................ 309
(7) Informaţii financiare .............................................................................................................................................. 315
5. ASIGURAREA SUSTENABILITĂŢII (PRIORITĂŢI ORIZONTALE) ................................................................................................ 321
5.1 EGALITATEA DE ŞANSE.......................................................................................................................................... 321
5.2 SUSTENABILITATE ECOLOGICĂ ............................................................................................................................. 327
5.2 INOVARE ............................................................................................................................................................... 329
5.4. COMUNICARE SI PUBLICITATE............................................................................................................................... 331
1

Index Tabele
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Tabel Nr. 1 „Repartizarea Comunelor în cadrul FLAG‖
Tabel Nr. 2 „Repartizarea Orașelor în cadrul FLAG‖
Tabel Nr. 3 „Localități, căi de acces, servicii, principale activități economice‖
Tabel Nr. 4 „Partenerii Grupului‖
Tabel Nr. 5 „Localități, suprafețe, populație„
Tabel Nr. 6 „Populație„
Tabel Nr. 7 „Situri Natura 2000‖
Tabel Nr. 8 „Arii protejate‖
Tabel Nr. 9 „Repartizarea populației active în anul 2009‖
Tabel Nr. 10 „Repartizarea populației active în anul 2008‖
Tabel Nr. 11 „Repartizarea populației active în anul 2007‖
Tabel Nr. 12„Repartizarea populației active în anul 2006‖
Tabel Nr. 13 „Repartizarea populației active în anul 2005‖
Tabel Nr. 14 „Repartizarea populației active în anii 2005-2009‖
Tabel Nr. 15 „Repartizarea populației active în medie în anii 2005- 2009‖
Tabel Nr. 16 „Amenajări piscicole‖
Tabel Nr. 17 „Unități de procesare‖
Tabel Nr. 18 „Situație economică agenți economici‖
Tabel Nr. 19 „Evoluție economică cifra de afaceri‖
Tabel Nr. 20 „Întreprinderi‖
Tabel Nr. 21 „Întreprinderi, comerț și sector terțiar‖
Tabel Nr. 22 „Servicii‖
Tabel Nr. 23 „Unități de cazare‖
Tabel Nr. 24 „ Evenimente Locale‖
2

Index Grafice
Grafic Nr. 1 „Structură parteneriat‖
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Grafic Nr. 2 „Structură parteneriat raport public- privat‖
Grafic Nr. 3 „Populația activă 2009‖
Grafic Nr. 4 „Populația activă 2008‖
Grafic Nr. 5 „Populația activă 2007‖
Grafic Nr. 6 „Populația activă 2006‖
Grafic Nr. 7 „Populația activă 2005‖
Grafic Nr. 8 „Evoluție cifra afaceri‖
Grafic Nr. 9 „Evoluție profit‖
Grafic Nr. 10 „Întreprinderi‖
Grafic Nr. 11 „Tipuri de comerț‖
Grafic Nr. 12 „Întreprinderi din sectorul terțiar‖
3

I.INTRODUCERE
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Elaborarea strategiei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă pentru teritoriul determinat
se bazează pe o abordare deschisă şi dinamică, care permite și care necesită implicarea tuturor
agenţilor sociali și economici din zonă, prin intermediul grupurilor - leader formale sau informale,
al comunităților, al societăților sau al agenţilor comerciali, al organizaţiilor non-profit, al
instituţiilor și al autorităților publice, precum și cooperarea între ei, atât la nivel orizontal cât și
vertical.
Planificarea dezvoltării durabile a comunităților de pescari din Delta Dunării vizează
elaborarea unui model de strategie integrată, cu următoarele caracteristici:
Prevede o dezvoltare articulată, adaptabilă și bazată pe dezvoltarea activităţilor și
introducerea de noi tehnologii în sectoare diferite.
Are la bază o planificare echilibrată și cuprinzătoare, care ține cont de realitatea socio-
economică a domeniului de aplicare.
Prioritizează valorile endogene, potentează valorificarea și exploatarea oportunităţilor
zonei, in funcţie de care se va proiecta planificarea dezvoltării socio-economice.
Acest nou model nu exclude exogenul, ci asigura complementaritatea cu endogenul.
Se adresează și IMM-urilor, care sunt considerate piloni ai creşterii economice,
generatoare de valoare adăugata, de locuri de muncă și de inovaţie tehnologică.
Se adresează asociațiilor de pescari, cu accent pe diversificarea și dezvoltarea
activităților legate de pescuit dar și a alternativelor ocupaționale durabile.
Crează acţiuni pentru tinerii din comunitățile pescărești, promovează activități specifice
pentru tineret și urmăreşte dezvoltarea spiritului civic și antreprenorial în rândul lor.
Promovează egalitatea de şanse, prin proiecte adresate femeilor, privind calificarea,
integrarea în muncă, putere decizională, evitarea discriminării femeilor și combaterea
violenței în familie.
Promovează proiecte adresate categoriilor defavorizate, vizând integrarea socială a
acestor categorii.
4

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Promovează asocierea și cooperarea la toate nivelurile, atât prin acţiuni pentru
conştientizarea importanței asocierii, cât și prin acţiuni de sprijin direct al asociaţiilor,
parteneriatelor, grupurilor etc.
Adaugă ca factor în dezvoltare, luarea în considerare a mediului înconjurător, astfel încât
acest factor să nu mai reprezinte o limitare ci să se transforme într-un punct de plecare
pentru promovarea unor iniţiative și activități care cuprind acţiuni pentru protecţia mediului.
Acest model necesită ca sectorul local sa aibă atât aptitudinea cât și competența de a
promova dezvoltarea economică și socială, în consecinţă necesită resurse financiare și
tehnice suficiente.
Implementarea unui astfel de Plan de Dezvoltare Locală se impune pentru rezolvarea
problemelor din teritoriu prin soluții venite tot din teritoriu, cu susţinerea și implicarea întregii
societăți rurale din zonă.
Informarea actorilor locali - element deosebit de important, a tratat următoarele
aspecte: prezentarea programului și a proiectului Grupului Local, analiza diagnostic a nevoilor
comunitare, analiza oportunităților de dezvoltare, toate aceste acţiuni fiind necesare pentru
conștientizarea populației și implicarea activă a acesteia în realizarea strategiei. Nevoile locale
sunt multiple şi variate, fiind conştientizate mai clar de înseşi comunităţile locale astfel că
elaborarea unor strategii de la nivel central nu poate acoperi întru totul nevoile spaţiului.
Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone va contribui la realizarea unei
dezvoltări dinamice sprijinită de o strategie de dezvoltare locală elaborată şi implementată local
şi administrată de reprezentanţi ai Grupului care vor reprezenta interlocutorii populaţiei din
teritoriile respective, în vederea îmbunătăţirii continue a strategiei şi a acţiunilor ce vor fi
implementate. Astfel, comunităţile locale vor determina ele însele care sunt nevoile zonei în care
trăiesc, care sunt modalităţile de satisfacere a acestora şi cum poate fi pus în valoare potenţialul
endogen, acţiuni în urma cărora spaţiul rural va evolua în folosul comunităţilor locale.
5

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
II. CONTINUTUL SI STRUCTURA PLANULUI DE DEZVOLTARE LOCALA INTEGRATA-SINTEZA INFORMATIILOR
SECŢIUNI ŞI CAPITOLE ELEMENTE DE CONŢINUT SPECIFICE REPREZENTĂRI
GRAFICE
SECŢIUNEA 1. SINTEZA STRATEGIEI
SECŢIUNEA 2. PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC
6
(orientativ)
Analiza socio-economică a zonei şi stabilirea diagnosticului în perspectiva teritorială a obiectivelor Axei
prioritare 4 FEP/POP.
2.1. Parteneriatul şi zona pescărească descrierea parteneriatului şi a caracteristicilor Hărţi ale teritoriului FLAG
sale
(conform cu Anexa 8 )
poziţie geografică şi rolul zonei în teritoriu
scurtă evoluţie istorică şi dezvoltări recente
caracteristici socio-economice
patrimoniu natural şi cultural
Tabele, grafice
2.2. Contextul social, economic şi de probleme socio-demografice
Tabele
mediu
probleme economice
probleme de mediu
probleme de infrastructură tehnică şi socială
2.3. Comunitatea şi angajamentul
factorilor interesaţi
potenţialul, nevoile şi oportunităţile
măsura în care cei consultaţi au fost de
comun acord cu orientarea, cu temele prioritare
şi măsurile / acţiunile propuse
percepţia privind măsura în care sunt deja
activităţi de dezvoltare de tipul celei propuse şi
sfera de acţiune ( suplimentară sau
complementară)
posibilităţi de intervenţie, identificate ca fiind
Tabele

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
utile în formarea grupului
SECŢIUNI ŞI CAPITOLE ELEMENTE DE CONŢINUT SPECIFICE REPREZENTĂRI
GRAFICE
2.4 Analiza SWOT
caracteristici ale mediului intern: puncte tari,
punte slabe
caracteristici ale mediului extern: oportunităţi
şi ameninţări
analiza şi scenariul /scenariile identificate –
evoluţii alternative şi corective faţă de tendinţele
identificate
SECŢIUNEA 3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE
Propuneri şi acţiuni strategice în acord cu obiectivele FEP/POP
3.1 Strategia, obiective principale şi
motivaţie
SECŢIUNEA 4. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI
Propuneri privind mecanismele operaţionale de implementare
4.1 Metodologia şi mecanismele
operaţionale
viziunea de dezvoltare a zonei de intervenţie
corelări cu viziunea de dezvoltare a nivelului
teritorial superior
satisfacerea cerinţelor de coeziune teritorială
şi dezvoltare durabilă
obiectivele şi priorităţile
măsurile propuse
structura operaţională de management şi
implementare
roluri, competenţe şi responsabilităţi
relaţii FLAG cu alţi parteneri şi actori locali
structuri de monitorizare şi evaluare
relaţii ale FLAG cu DGP AMPOP
7
(orientativ)
Analiza SWOT
Scheme
Fişe de măsuri
Plan de finanţare
Plan de implementare
Scheme
Diagrame
Tabele

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
proceduri
SECŢIUNI ŞI CAPITOLE ELEMENTE DE CONŢINUT SPECIFICE REPREZENTĂRI
GRAFICE
(orientativ)
SECŢIUNEA 5. ASIGURAREA SUSTENABILITĂŢII (OBIECTIVE ORIZONTALE)
Elemente de corelare cu politicile şi perspectivele europene, care sprijină şi asigură durabilitatea strategiei
5.1. Egalitatea de şanse
modalităţi de valorificare a proceselor de Plan de comunicare
5.2 Sustenabilitatea ecologică
5.3 Inovare
consultare, a parteneriatului şi implementării
strategiei
5.4 Comunicare şi publicitate
ANEXE
8

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
III.PLAN DE DEZVOLTARE LOCALĂ INTEGRATĂ
1. SINTEZA STRATEGIEI
Scopul strategiei de dezvoltare locală integrată a zonei Grupului Local pentru Pescărie
Durabilă în Delta Dunării îl reprezintă dezvoltarea durabilă a zonei pescăreşti. Prin acest proiect s-
a dorit obținerea unui diagnostic corect şi realist asupra zonei, identificarea avantajelor și a
problemelor, a oportunităţilor şi a riscurilor ce pot apărea, precum şi formularea priorităţilor, a
obiectivelor şi a măsurilor necesare a fi implementate în vederea dezvoltării durabile a zonei
pescăreşti.
Baza parteneriatului propus (descrierea FLAG-ului)
Prezentul FLAG s-a constituit din necesitatea stopării declinului sectorului pescăresc și a
sprijinirii dezvoltării zonei. A fost necesară o abordare multiplă în vederea stabilirii punctelor forte și
a remedierii aspectelor nefavorabile, drept pentru care partenerii Grupului Local pentru Pescărie
Durabilă în Delta Dunării sunt reprezentanți a diferite sectoare de activitate și interes, precum
mediu, pescuit și autorități publice locale: Administrația Rezervației Biosfera Deltei Dunării,
Consiliul Județean Tulcea, Asociația Ro-Pescador, Asociația Black Sea și Asociația Rechinul
Crișan. Astfel, partenerii selectați pentru acest grup sunt reprezentativi pentru zona aleasă și
pentru scopul programului, respectând, totodată, structura recomandată, făcând parte din sectorul
public, privat, precum și din societatea civilă.
Zona și principalele sale caracteristici distinctive
Zona cuprinsă de FLAG cuprinde aproximativ întreaga Deltă a Dunării, element de
patrimoniu mondial și rezervație a biosferei la nivel național. Delta Dunării este un spațiu unic în
Europa și în lume prin caracteristicile sale geologice și geomorfologice și prin faptul că este gazdă
a zeci de mii de specii vegetale, de păsări și animale acvatice, o mare parte dintre acestea fiind pe
cale de dispariție.
9

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Teritoriul cuprinde 22 de unități administrativ-teritoriale și este subîmpărțit în două zone
cu următoarele caracteristici de relief: zona umedă a Deltei (comunele Pardina, Chilia Veche, C.A
Rosetti, Maliuc, Crişan, Sulina, Sfântu Gheorghe, respectiv zona pescărească a orașului Tulcea) şi
zona continentală (comunele Somova, Nufăru, Bestepe, Mahmudia, Murighiol, Valea Nucarilor,
Sarichioi, Jurilovca, Ceamurlia de Jos, Ceatalchioi, Grindu, Văcăreni, Luncavița, Isaccea).
Principalele provocări și oportunități identificate
Elaborarea strategiei s-a bazat pe consultări locale și pe studii asupra teritoriului, în
vederea obținerii unei viziuni cât mai realiste asupra situației prezente. Astfel, în urma analizei
teritoriale, s-au identificat o serie de provocări, precum scăderea demografică și îmbătrânirea
populației, infrastructura deficitară, ponderea mare a populației inactive, probleme de mediu,
servicii precare, forța de muncă necalificată, dificultăți în pescuit, sărăcie etc. Pe de altă parte, au
fost descoperite și oportunități valoroase, precum reabilitarea infrastructurii turistice , reconversia
profesională, diversificarea activităților economice, valorificarea produselor pescărești și de
artizanat, dezvoltarea ecoturismului, crearea de locuri de muncă pentru pescari.
Tema generală a strategiei
Tema generală a strategiei o reprezintă dezvoltarea zonei și a comunităților pescărești
în ansamblu. Se urmărește dezvoltarea durabilă, integrată a teritoriului, prin prisma sectorului
pescăresc. Delta Dunării este caracterizată de o tradiție străveche a pescuitului, ce reprezintă
ocupația principală a majorității locuitorilor, în prezent însă, fiind necesară o facilitare a activității
dar și o diversificare economică.
Obiectivul global
Obiectivul global al strategiei a fost conceput luând în considerare toţi factorii care
influenţează zona şi este dezvoltarea durabilă a zonei Grupului Local pentru Pescărie
10

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Durabilă în Delta Dunării sprijinind din punct de vedere economic, social și de mediu
comunitățile pescărești, respectiv stoparea declinului sectorului și reconversia grupurilor
afectate, până în anul 2015.
Masurile propuse prin strategie
Măsurile propuse prin strategie se referă la realizarea unei infrastructuri turistice și
promovarea ecoturismului, la consolidarea competitivităţii zonelor de pescuit şi valorificarea
produselor pescăreşti, la diversificarea activităţilor prin promovarea unor locuri de muncă multiple
pentru pescari, la protecţia mediului şi îmbunătăţirea patrimoniului natural şi arhitectonic, precum şi
la acțiuni de formare pentru punerea în aplicare a strategiei.
impact)
Ce se dorește să se obțină prin implementarea strategiei locale integrate (rezultate și
Prin implementarea prezentei strategii se doreşte reducerea declinului sectorului
pescăresc, creşterea nivelului de trai al comunităţilor pescăreşti, sprijinirea reconversiei
profesionale a pescarilor, valorificarea produselor pescăreşti şi a mediului ambiental. In ansamblu,
se dorește dezvoltarea integrată a zonei pescărești printr-o abordare economică, dar și medio-
ambientală.
2. PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC
2.1 PARTENERIATUL ŞI ZONA PESCĂREASCĂ
2.1.1 Informaţii privind parteneriatul
Zona pescăreasca Delta Dunării şi prin urmare teritoriul acoperit de Grupul Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării poate beneficia, prin accesarea Programului Operaţional de
Pescuit- Axa 4, de oportunităţi multiple ce ii vor permite să depășească problemele cu care se
confruntă în prezent şi să valorifice resursele pe care le deţine.
Proiectul propus reprezintă o iniţiativă atât sectorială, cât şi teritorială şi priveşte direct sau
indirect comunităţile pescăreşti cărora li se adresează. Resursele implicate multiple (financiare,
11

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
umane, informaţionale etc.) demonstrează faptul că derularea proiectului nu se face doar de o
singură persoană, ci de un grup de entităţi atent selecţionate. Aşadar, înfiinţarea Grupul Local
pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării are loc la iniţiativa unor organizaţii multidisciplinare, ce işi
desfăşoară activitatea în domenii precum: pescuit, piscicultura, protecţia mediului, economie,
servicii sociale, servicii comunitare, administraţie publică etc. Cei cinci membri- parteneri ai FLAG
Pescărie Durabilă în Delta Dunării sunt reprezentaţi de:
Asociaţia de pescari Ro – Pescador;
Consiliul Judeţean Tulcea;
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării;
Asociaţia Black Sea;
Asociaţia Pescarilor Rechinul;
Prin experienţa deținută de fiecare dintre membrii parteneri FLAG în implementarea,
coordonarea şi managementul proiectelor, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării
demonstrează că nu este o simplă alăturare de organizații cu caracter public - privat, ci şi un cumul
de puteri, ce poate influența într-un mod pozitiv evoluţia zonei pescăreşti Delta Dunării prin
dezvoltarea şi valorificarea potenţialului de care aceasta dispune.
(i) Cadrul general
Conform FEP, trasăturile definitorii ale Axei 4 sunt reprezentate de parteneriatul local și de
abordarea teritorială- factori cheie ai implementării unei strategii de succes- acceptaţi și însușiţi de
către membrii Grupului Local pentru Pescarie Durabilă în Delta Dunării.
Asociaţia Grup Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării s-a constituit la inițiativa
Consiliului Județean Tulcea și a Asociației Ro – Pescador, în data de 01.06.2010, conform OG
26/2000 ca asociaţie non-guvernamentală, non-profit, fără scop patrimonial, cu caracter autonom
şi independent. Ea reprezintă o grupare echilibrată ce are ca obiectiv valorificarea potenţialului de
care zona pescărească Delta Dunării dispune, prin dezvoltarea competitivităţii, promovarea
specificului endogen și diversificarea activităților prin crearea unor locuri de muncă multiple pentru
comunitațile pescărești.
12

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
După cum se poate observa, grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de
eligibilitate numărul 8 deoarece solicitantul se ȋncadrează ȋn categoria beneficiarilor eligibili:
parteneriate locale public- private, FLAG ȋnfiinţat conform OG nr. 26/ 2000, cu modificările şi
completările ulterioare, ca asociaţii sau fundaţii.
Tot în anul 2010, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării a obţinut o
finanţare nerambursabilă pe măsura 5.1.- Programul Operaţional de Pescuit, pentru înfiinţarea
FLAG-ului şi elaborarea strategiei integrate de dezvoltare locală. Beneficiarul finanţării accesate în
anul 2010 a fost reprezentat de un parteneriat public- privat format din 9 membri, dintre care:
5 organizaţii ce formeaza actualul FLAG, respectiv: Consiliul Judeţean Tulcea, Asociaţia de
pescari Ro – Pescador, Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Asociaţia
Black Sea, Asociaţia Pescarilor Rechinul;
alte 4 organizaţii, aflate in curs de inscriere in FLAG: Asociația Salvați Dunărea și Delta,
Federația Organizațiilor de Pescari Delta Dunării, Federația Organizațiilor de
Producători de Pește și Consiliul Local Sulina.
Înființarea parteneriatului s-a desfășurat fără dificultăți, cu organizarea a numeroase
consultări și întâlniri în teritoriu ce au avut ca scop înțelegerea principiilor de bază ale Programului,
identificarea celor mai reprezentative obiective ale zonei Grupului şi consolidarea a ceea ce
reprezintă astăzi FLAG- Pescărie Durabilă în Delta Dunării.
Cel mai important aspect şi, de altfel, baza constituirii Grupului Local pentru Pescărie
Durabilă în Delta Dunării l-a reprezentat abordarea „de jos în sus‖- fundament al Axei 4 POP, ce a
avut în vedere consultarea tuturor actorilor locali interesaţi de proiectul FEP propus. Astfel,
partenerii grupului împreună cu o echipă multidisciplinară de experți au desfășurat peste 25 de
întâlniri în teritoriu ce au avut drept scop cunoaşterea şi înţelegerea aspectelor definitorii ale zonei,
în urma contactului direct cu populaţia. În cadrul întâlnirilor stabilite, au fost susţinute discuţii libere
13

ORASE
COMUNE
Bestepe
C.A. Rosetti
Ceamurlia de Jos
Ceatalchioi
Chilia Veche
Crişan
Grindu
Jurilovca
Isaccea Luncăvita
Sulina Mahmudia
Tulcea- Maliuc zona pescărească
Murighiol
Nufăru
Pardina
Sarichioi
Sfântu Gheorghe
Somova
Valea Nucarilor
Văcăreni
Sursa: Elaborare proprie pe baza informaţiilor culese din teritoriu
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
cu pescarii, s-au întocmit și distribuit chestionare, s-au organizat grupuri de lucru tematice pe
domenii ca: pescuit, turism, mediu, administraţie publică şi societate civilă.
În urma implementării consultărilor publice locale şi, totodată, prin studierea documentelor
FEP relevante, reprezentanții Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării au reușit să
ȋşi formeze o viziune asupra teritoriului investigat, au gândit măsuri pentru soluţionarea
problemelor existente şi au propus mijloace de creștere şi dezvoltare a zonei FLAG analizate.
În ceea ce priveşte cea de-a doua abordare esențială a Axei 4, cea teritorială, Grupul
Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării reprezintă o parte semnificativă a Deltei Dunării
întrucat teritoriul vizat de FLAG este situat în județul Tulcea și cuprinde localități ce fac parte în
totalitate sau parțial din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Teritoriul este format din localităţile:
Tabel Nr.1 „Repartizarea Comunelor în cadrul FLAG”
Tabel Nr. 2 „Repartizarea Orașelor în cadrul FLAG”
14
Sursa: Elaborare proprie pe baza informaţiilor culese
din teritoriu

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Vecinătăți ale zonei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării:
- nord: Brațul Chilia – granița naturală cu Republica Moldova şi Ucraina;
- est: Marea Neagră;
- vest și sud: alte comune și orașe componente ale județului Tulcea;
Teritoriul determinat poate fi subîmpărțit în două zone cu următoarele caracteristici de
relief: zona umedă a Deltei (localităţile Pardina, Chilia Veche, C.A Rosetti, Maliuc, Crişan, Sulina,
Sfântu Gheorghe, respectiv zona pescărească a orașului Tulcea) şi zona continentală (localităţile
Somova, Nufăru, Bestepe, Mahmudia, Murighiol, Valea Nucarilor, Sarichioi, Jurilovca, Ceamurlia
de Jos, Ceatalchioi, Grindu, Văcăreni, Luncavița, Isaccea).
15

economice :
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Prezentarea teritoriului FLAG în raport cu principalele căi de acces, servicii sociale si actvităţi
Tabel Nr.3 „ Localități, căi de acces, servicii, princip. Activ. Eco.”
Comune și
Orașe
BESTEPE
C.A. ROSETTI
CEAMURLIA
DE JOS
CEATALCHIOI
CHILIA VECHE
CRIŞAN
Localități Componente
Cai de acces
DN-drum
național
DJ-drum
județean
DO-drum
orăsenesc
DC-drum
comunal
F-fluvial
16
Servicii Sociale
Apă Canal Gaze
Pricip. Activ.
Economice:
I-industrie
P-pescuit
S-servicii
A-agricultura
C- animale
BALTENI JOS F NU NU NU A, P, C
BALTENI SUS DC NU NU NU A, P, C
BESTEPE DJ DA NU NU A, P, C
C.A. ROSETTI DC (F) NU NU NU P, S, C
LETEA CARDON DC NU NU NU P, S, C
PERIPRAVA F NU NU NU P, S, C
SFISTOVCA DC NU NU NU P, S, C
CEAMURLIA DE JOS DJ DA NU NU A, P, S
LUNCA DJ DA NU NU A, P, S
CEATALCHIOI F, DC DA NU NU P, C, A
PATLAGEANCA DC DA NU NU P, C, A
PLAURU F, DC NU NU NU P, C, A
SĂLCENI DC NU NU NU P, C, A
CASLITA DC NU NU NU P, C, A
CHILIA VECHE F, DC DA NU NU P, C, A
TATANIR DC NU NU NU P, C, A
CARAORMAN F, DC NU NU NU P, S, C
CRIŞAN F DA NU NU P, S, C
MILA 23 F DA NU NU P, S, C
GRINDU GRINDU DC, F DA NU NU A, P, C
ISACCEA ISACCEA DN DA NU NU I, A, P
Sursa: Administrații publice locale de pe teritoriul FLAG

Comune și
Orașe
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Tabel Nr.3 „ Localități, căi de acces, servicii, princip. Activ. Eco.” (continuare)
Localități Componente
Cai de acces DNdrum
național DJdrum
județean
DO-drum
orăsenesc
DC-drum
comunal
F-fluvial
17
Servicii Sociale
Apă Canal Gaze
Pricip.
Activ.
Economice:
I-industrie
P-pescuit
S-servicii
A-agricultura
C- animale
JURILOVCA DJ DA DA NU P, S, A
JURILOVCA
SALCIOARA DJ DA DA NU P, S, A
VISINA DJ NU DA NU P, S, A
LUNCAVIȚA
LUNCAVITA
RACHELU
DN
DN
DA
DA
DA
DA
NU
NU
A,C,P
A,C,P
MAHMUDIA MAHMUDIA DJ DA NU NU A, I, P,
GORGOVA F DA NU NU P, S, C
ILGANII DE SUS F NU NU NU P, S, C
MALIUC
MALIUC F DA NU NU P, S, C
PARTIZANI F DA NU NU P, S, C
VULTURU F NU NU NU P, S, C
COLINA DJ NU NU NU P, S, A
DUNAVAT SUS DC DA NU NU P, S, A
DUNAVAT JOS DC DA NU NU P, S, A
MURIGHIOL
MURIGHIOL DJ, F DA NU NU P, S, A
PLOPU DJ NU NU NU P, S, A
SARINASUF DJ DA NU NU P, S, A
UZLINA F NU NU NU P, S, A
NUFĂRU
ILGANII DE JOS F NU NU NU A, P, S
MALCOCI DJ DA NU NU A, P, S
NUFARU DJ DA NU NU A, P, S
VICTORIA DJ DA NU NU A, P, S
Sursa: Administrații publice locale de pe teritoriul FLAG

Comune și
Orașe
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Tabel Nr.3 „ Localități, căi de acces, servicii, princip. Activ. Eco.” (continuare)
Localități Componente
Cai de acces DNdrum
național DJdrum
județean
DO-drum
orăsenesc
DC-drum
comunal
F-fluvial
18
Servicii Sociale
Apă Canal Gaze
Pricip.
Activ.
Economice:
I-industrie
P-pescuit
S-servicii
A-agricultura
C- animale
PARDINA PARDINA F, DC DA NU NU P, C, A
SARICHIOI
SFÂNTU
GHEORGHE
SOMOVA
ENISALA DJ DA NU NU P, A, C
SABANGIA DC NU NU NU P, A, C
SARICHIOI DJ DA NU NU P, A, C
VISTERNA DC NU NU NU P, A, C
ZEBIL DJ DA NU NU P, A, C
SF. GHEORGHE
F
DA
NU
NU
P, S, C
MINERI DN DA NU NU A, P, C
PARCHES DC NU NU NU A, P, C
SOMOVA DN DA NU NU A, P, C
SULINA SULINA F DA DA NU S, P, I
TULCEA
VALEA
NUCARILOR
ZONA TUDOR
VLADIMIRESCU
ZONA ZAGAN
F
DO
NU
DA
NU
NU
NU
NU
P,C
Nu există
populaţie
AGIGHIOL DJ DA NU NU A,P
IAZURILE DJ DA NU NU A,P
V. NUCARILOR DJ DA NU NU A,P
VĂCĂRENI VĂCĂRENI DN DA NU NU A,C,P
Sursa: Administratii publice locale de pe teritoriul FLAG

(ii) Reprezentativitatea partenerilor
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării este un parteneriat bine consolidat și
cuprinde membri implicați activ în dezvoltarea economică și socială a teritoriului pe care îl
reprezintă. Aceștia dispun de resursele și competențele necesare implementării unei strategii
FLAG finanțate din Axa 4 POP datorită experienței și cunoștințelor acestora în ceea ce privește
gestionarea proiectelor de dezvoltare locală, așa cum sunt prezentate acestea în continuare:
Consiliul Județean Tulcea
Autoritate a administrației publice locale, CJ Tulcea are rolul de a coordona activitatea
consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes
județean. Consiliul Județean Tulcea este un membru FLAG relevant în zonă datorită numărului
mare de proiecte desfășurate pe teritoriul Grupului, în diverse domenii precum infrastructură,
sănătate, cultură, educație, mediu etc.
Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD)
Odată cu ȋnfiinţarea Rezervației Biosferei Delta Dunării ȋn anul 1990, a fost constituită și
instituția pentru administrarea patrimoniului natural din domeniul public de interes național al
Rezervației, respectiv Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Conform Legii
82/1993 cu modificările şi completările ulterioare, ARBDD este o instituţie publică în subordinea
Ministerului Mediului ale carei obiective principale sunt reprezentate de:
conservarea și protecția patrimoniului natural existent;
promovarea utilizării durabile a resurselor generate de ecosistemele naturale ale rezervației;
reconstrucția ecologică a zonelor degradate de impactul activităților umane.
Asociaţia RO - PESCADOR
Asociaţia RO- Pescador a fost infiinţată în anul 2005 sub forma unei organizaţii de
producători recunoscute de Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură, în conformitate cu Ordinul
nr. 418 / 2003 al MADR, privind criteriile de recunoaștere a organizațiilor de producători din
sectorul pescuitului și acvaculturii. Membrii fondatori ai asociației sunt reprezentaţi de trei societăți
19

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
comerciale (SC Miadmar SRL, SC Brivas Fish SRL si SC Black Sea Sturgeon SRL) ce au ca
obiect de activitate pescuitul şi care determină, la nivel de FLAG, caracterul privat al organizaţiei
Ro-Pescador. În prezent asociația numără şase membri – societăți comerciale din domeniul
pescuitului comercial.
Asociaţia RO – PESCADOR prezintă, totodată, următoarele caracteristici:
o este singura asociație din sectorul pescuitului marin costier românesc, care reprezintă armatorii
și operatorii de nave de pescuit marin specializat (tip trawlare);
o a realizat 50% din producția de pește marin, având o experienţă bogată în domeniul pescuitului
şi a acvaculturii;
o este un factor important în realizarea Planului de Dezvoltare Locală întrucât membrii ce o
compun fac parte din Comisia de Monitorizare a Programului Operațional pentru Pescuit
(POP);
Asociaţia Black Sea - Sf. Gheorghe
Asociaţia Black Sea- Sf. Gheorghe a fost înființată în martie 2006 de către 24 de membri
fondatori pescari ce îşi desfășoară activitatea de pescuit în zona comunei Sf. Gheorghe, pe brațul
Sf. Gheorghe și în Marea Neagră. Scopul asociației este de a promova și a apăra în zonă
interesele economice de producție și comercializare a peştelui în relaţiile cu autoritățile publice
locale si cu terţe persoane.
Totodată, organizaţia Black Sea urmărește asigurarea unei cât mai bune colaborări cu
organismele guvernamentale în ceea ce privește inițierea, elaborarea și promovarea programelor
de dezvoltare şi cooperare economică și participarea în structurile de coordonare și gestionare a
programelor cu Uniunea Europeană.
Asociaţia Rechinul-Crişan
Este o asociație de pescari din localitatea Crișan, înființată în anul 2006, ce cuprinde 14
membrii fondatori- pescari profesioniști. Scopul asociației este de a apăra și promova interesele
economice, de producție, comerciale, financiare, juridice, relațiile cu autoritățile publice și cu alte
persoane fizice sau juridice în realizarea obiectului de activitate. Obiectivul principal al asociației
20

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
este de garantare a practicării raționale a pescuitului și îmbunătățirea condițiilor de vânzare a
produselor.
Sintetic, structura parteneriatului este următoarea:
Tabel Nr. 4 „Partenerii FLAG”
Nr.
Crt. PARTENER REPREZENTANT SECTOR
1 Asociatia Ro-Pescador, Str.Iuliu
Maniu, Nr.9, Tulcea, Judetul Tulcea,
Romania
2 Consiliul Judetean Tulcea, Str.Pacii,
Nr.20, Tulcea
3 Administratia Rezervatiei Biosferei
Delta Dunarii, Str.Portului, Nr.34a,
Tulcea
4 Asociatia Black Sea,
Loc.Sf.Gheorghe, Tulcea
5 Asociatia Pescarilor Rechinul,
Loc.Crisan, Judetul Tulcea
Daniel Buhai- Presedinte Sector privat
Victor Tarhon- Presedinte Sector public
21
Grigore Baboianu-
Guvernator
Sector public
Sorin Zaharia- Presedinte Societate civila
Mihai Craciun- Presedinte Societate civila
Sursa: Elaborare proprie pe baza informaţiilor culese
Aşadar, după cum se poate observa, Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta
Dunării este format din 5 membri asociaţi dintre care: două entități publice, doi susţinători ai
societății civile (asociații) şi un organism privat. Reprezentarea grafică a partenerilor se prezintă în
felul următor:

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Grafic Nr. 1 „Structura parteneriat”
Sursa: Elaborare proprie pe baza informaţiilor culese
Grafic Nr. 2 „Structura parteneriat raport public- privat”
Sursa: Elaborare proprie pe baza informaţiilor culese
22

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
După cum se poate observa, graficele prezentate anterior demonstrează faptul că
Grup Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă umătoarele condiţii de eligibilitate
impuse de MADR:
solicitantul se încadrează în categoria beneficiarilor eligibili: parteneriat local
public- privat;
sunt acoperite simultan cele trei sectoare: public, privat și societate civilă;
partenerii privaţi (ȋntreprinderi private, parteneri economici şi sociali, fundaţii sau
asociaţii) reprezintă cel puţin 51% din numărul total al partenerilor.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate numărul 9 deoarece ȋn
parteneriat sunt reprezentate sectoarele public, privat (agenţi economici), ONG- uri şi social (societate civilă).
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate numărul 10 deoarece
ponderea partenerilor privaţi (inclusiv societate civilă) la nivel de FLAG este peste 50% în timp ce ponderea
partenerilor publici este sub 50% .
2.1.2 Definirea zonei pescărești
Scopul prezentei secțiuni este de a oferi o descriere realistă a zonei Grupului pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării și de a prezenta modul în care criteriile specifice și de
eligibilitate FEP sunt respectate, în ceea ce privește caracteristicile teritoriale (densitatea
populaţiei, importanţa activităţii de pescuit, prezenţa micilor comunitaţi pescăresti etc).
Teritoriul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă acoperă Delta Dunării, intrată în
patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în
România.
23

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Poziţia sa geografică este delimitată de următoarele coordonate:
28º 10’ 50’’ longitudine estică (Cotul Pisicii)
29º 42’ 45’’ longitudine estică (Sulina)
45º 27’ latitudine nordică (brațul Chilia, km 43)
44º 20’ 40’’ latitudine nordică (Capul Midia).
Prin rezervaţie trece paralela 45º care marchează jumătatea distanţei dintre Ecuator şi
Polul Nord. La capătul unui drum ce depăşeste 2.840 km colectând apele unui impresionant bazin
hidrografic a cărui suprafaţă acoperă mai mult de 8% din suprafaţa Europei, Dunărea, cel de-al
doilea fluviu ca mărime al Europei, construieşte la întâlnirea sa cu Marea Neagră, de mai bine de
16.000 de ani, una dintre cele mai frumoase delte din Europa şi chiar din lume, cunoscută şi ca
una dintre marile zone umede ale planetei.
Actuala configuraţie morfohidrografică a Deltei Dunării este rezultatul interacţiunii dintre
fluviu şi mare în perioada Holocenului. La începutul Holocenului, când nivelul mării a crescut până
aproximativ la nivelul actual, exista aşa-numitul golf al Dunării. La gura acestui golf, între
promontoriul Jibrieni, la nord şi promontoriul Murighiol-Dunavăţ la sud, s-a format cordonul iniţial
Letea-Caraorman. Materialul aluvionar a fost transportat de curenţii marini de-a lungul ţărmului
dintr-o zonă situată la nord, la gurile Nistrului, Bugului şi Niprului. Cel mai vechi braţ al Dunării,
braţul Sfantu Gheorghe, curgea în mare printr-un pasaj situat în capătul sudic al grindului Letea -
Caraorman dezvoltând prima deltă a Dunării: Delta Sf. Gheorghe I.
Cel de-al doilea braţ al Dunării, Sulina s-a dezvoltat odată cu blocarea prin aluvionare a
braţului Sf. Gheorghe. Braţul Sulina a preluat un flux din ce in ce mai mare de sedimente şi a
început să-şi formeze propriul edificiu deltaic: Delta Sulina.
În acelaşi timp, în partea sudică a zonei s-a format o mică deltă secundară, Delta Cosnei,
datorită braţului secundar Dunavăţ. Delta Sulina a fost treptat erodată, în timp ce braţul Chilia, la
nord şi Sf. Gheorghe, la sud şi-au construit propriile lor delte: Delta Chilia şi Delta Sf. Gheorghe II.
24

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Aceste două delte sunt formate din material sedimentar dunărean în timp ce materialul transportat
de curentul litoral se acumulează la nord de braţul Chilia şi constituie formaţiunea Jibrieni.
Aspectul morfologic actual al Deltei Dunării se datorează ultimei ridicări a nivelului Mării
Negre, care a creat condiţiile unei puternice aluvionări având drept consecinţe meandrări şi
ramificaţii ale braţelor principale.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993 Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, zona
de importanţă ecologică naţională şi internaţională, cuprinde următoarele unităţi fizico-geografice:
• Delta Dunării;
• Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii;
• Sectorul Isaccea- Tulcea cu zona inundabilă;
• Sărăturile Murighiol – Plopu;
• Complexul lagunar Razim- Sinoe;
• Litoralul Mării Negre de la Braţul Chilia până la Capul Midia;
• Apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m;
Suprafaţa totală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării este de 5 800 km², din care:
- 3.510 km² delta propriu-zisă– sectorul românesc;
- 1.145 km² Complexul lacustru Razim – Sinoie;
- 1.030 km² apele marine până la izobata de 20 m;
- 13 km² albia Dunării între Cotul Pisicii şi Isaccea (pe teritoriul României);
- 102 km² lunca inundabilă a Dunării între Isaccea şi Tulcea;
Delta Dunării Propriu-zisă
Delta Dunării propriu-zisă este cea mai mare componentă a rezervaţiei şi are o suprafaţă
totală de circa 4.178 km², din care cea mai mare parte se găseşte pe teritoriul României, respectiv
3.510 km², reprezentând circa 82%, restul fiind situat pe partea stângă a braţului Chilia, inclusiv
delta secundară a acestuia, în Ucraina.
25

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Ţinând cont de geneză, hipsometrie, relaţiile hidrice dintre braţele Dunării şi zonele
interioare, diferenţierile climatice şi variaţia peisagistică, în Delta Dunării se pot distinge două mari
sectoare - delta fluviatilă şi delta fluvio-maritimă.
Delta fluvială reprezintă partea cea mai veche din spaţiul deltaic, ce s-a format într-un
fost golf al Dunării. Principala sa caracteristică este suprafaţa relativ mare a grindurilor fluviale, în
timp ce ariile depresionare sunt mai mici şi cu multe lacuri (de asemenea de mici dimensiuni),
aflate într-un grad înaintat de colmatare.
Delta fluvio-maritimă se desfăşoară între aliniamentul grindurilor maritime Letea -
Caraorman - Crasnicol în vest şi ţărmul mării în est. Ea cuprinde, pe lângă grindurile maritime
Letea, Caraorman şi Sărăturile, un important complex lacustru (Roşu - Puiu) şi suferă modificări
importante la contactul cu Marea Neagră.
Complexul lagunar Razim-Sinoie
A doua componentă a rezervaţiei este situată în sudul Deltei Dunării şi ocupă o
suprafaţă totală de circa 1145 km², din care suprafaţa lacurilor este de 863 km². Cea mai mare
parte a complexului o constituie zona depresionară (vechiul golf Halmyris) ocupată iniţial de apele
mării şi care a fost compartimentată ulterior, prin formare de cordoane şi grinduri. În ultimile
decenii, complexul a suferit importante modificări datorită acţiunii umane, fiind transformat în
rezervor de apă dulce pentru alimentarea sistemelor de irigaţii amenajate în jurul complexului.
Dunărea maritimă
Dunarea maritimă este o altă componentă deltaică dispusă între Ceatalul Ismail şi limita
vestică a rezervaţiei – Cotul Pisicii, între milele Mm 43 – Mm 74.
Zona inundabilă Isaccea-Tulcea
Zona inundabilă Isaccea-Tulcea este situată în amonte de municipiul Tulcea. Având
aspectul unei depresiuni, această zonă constituie un sector de luncă neîndiguit, fapt ce determină
ca în timpul apelor mari de primavară să fie inundat, alimentând lacurile şi zonele mlăştinoase
acoperite cu stuf şi plaur.
26

Zona Sărături-Murighiol
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Lacul Sărături, situat pe terasa Dunării, are o lungime de 2 km şi o lăţime de 500 m. Apele
lacului sunt puternic salinizate, fiind caracterizate printr-o mare concentratie de zooplancton şi
fitoplancton.
Clima Deltei Dunării se încadrează în climatul temperat-continental cu influenţe pontice.
Regimul termic (temperatura aerului) are valori moderate cu o uşoară creştere de la vest spre est.
Cantitatea mare de căldură este dată de durata medie anuală de strălucire a soarelui care este de
cca. 2.300-2.500 ore, iar radiaţia solară globală însumează anual 125- 135 kcal/cm², fiind printre
cele mai mari din ţară.
Principala formă de relief este o vastă câmpie mereu în formare, mlăștinoasă, cu o
înclinare insesizabilă de la vest la est (0.006%) si o altitudine medie de 0.31 m. Teritoriul străbătut
de cele 3 brațe ale Fluviului Dunărea (Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe), este presărat cu mii de
hectare de bălți, lacuri și grinduri. În partea se sud-est se regăsește Complexul lagunar Razim -
Sinoe cu o suprafață totală a lacurilor componente de 86.300 Ha.
În partea de sud, teritoriul se învecinează cu dealurile formate pe malul drept al lacului
Golovita și cu podișul Casimcei care se întinde din zona Baia spre vest. În partea de vest, teritoriul
se învecinează cu Ucraina, dealurile Tulcei, dealurile Agighiolului, dealurile Babadagului.
Localitățile Grupului sunt concentrate în cea mai mare parte în lungul brațelor Dunării
(Ceatalchioi, Pardina, Chilia Veche, Maliuc, Crisan, Sulina, Nufaru, Bestepe, Mahmudia,
Murighiol, Sfantu Gheorghe, C.A Rosetti), pe malul lacului Razim (Valea Nucarilor,
Sarichioi, Jurilovca, Ceamurlia de Jos) sau la limita luncii inundabile a Dunării (Isaccea,
Grindu, Luncavita, Vacareni, Tulcea și Somova). Localitățile din interiorul brațelor Dunării ocupă,
de regulă, suprafețe intravilane mici și sunt situate pe grinduri sau terenuri neinundabile / indiguite,
față de localitățile de pe malul drept al brațului Sf. Gheorghe, sau din amonte de municipiul Tulcea
și de pe malul lacului Razim care au suprafețe intravilane mai mari și posedă și suprafețe agricole
semnificative.
27

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Cea mai mare parte a teritoriului Rezervației Delta Dunării se află în judeţul Tulcea
(87,73%), respectiv pe teritoriul Grupului pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării. Zona se
aseamănă cu un adevărat muzeu natural al biodiversităţii, care include:
30 de tipuri de ecosisteme;
peste 5.000 de specii de floră şi faună din care 1.689 de specii de floră şi 3.448 de specii de
faună;
cea mai mare parte a populaţiei europene de pelican comun Pelecanus onocrotalus (8.000) şi
pelican creţ Pelecanus crispus (200);
60% din populaţia mondială de cormoran mic Phalacrocorax pygmaeus;
50% din populaţia mondială de gâscă cu gâtul roşu Branta ruficollis (pe timp de iarnă);
altele: Pelican alb, Stârc de noapte, Stârc galben, Egreta mică, Stârc roşu, Ţigănuş, Lopătar,
Codalb, Erete de stuf,etc.
În scopul conservării naturii şi al managementului ecologic durabil au fost declarate
următoarele zone funcţionale:
Zone strict protejate;
Zone tampon;
Zone economice;
Zone strict protejate:
o Există 20 de zone strict protejate ale Rezervaţiei;
o Sunt zone cu excelente exemple de ecosisteme terestre şi acvatice;
o Cuprind, în general, cele mai sensibile specii şi mai valoroase resurse care se găsesc în
RBDD;
Zonele tampon – 13 zone care se întind pe o suprafață de aproximativ 200.000 ha au
caracteristici biologice asemănătoare zonelor protejate și au rolul de a ameliora impactul
activităților umane asupra ecosistemelor. Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfășura, în baza
autorizațiilor emise de Administrația Rezervației, urmatoarele activități:
28

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
1. Valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante;
2. Pescuitul comercial cu mijloace și tehnologii tradiționale;
3. Pășunatul animalelor;
4. Practicarea turismului;
5. Cercetarea ştiințifică a fenomenelor deltaice;
6. Realizarea de filme.
Zonele economice sunt constituite din suprafețele din rezervație rămase dupa delimitarea
zonelor cu regim de protecție integrală și a zonelor tampon aferente acestora. În cadrul zonelor
economice se pot desfășura:
1. Activități economice pentru valorificarea resurselor naturale regenerabile (pescuit,
recoltarea stufului și a paurei, pescuit sportiv și de recreere, vânătoare, pășunat, recoltarea
fânului, exploatarea masei lemnoase, apicultura, recoltarea ciupercilor și a plantelor
medicinale, cultivarea terenurilor inundabile etc.);
2. Turism;
3. Alte activități economice specifice zonei (piscicultură și acvacultură, agricultură, silvicultură,
zootehnie, transport naval și rutier, prestări de servicii etc.);
Activitățile economice prezentate anterior pot asigura dezvoltarea durabilă a comunităților
vizate atunci când sunt corelate cu cele tradiționale, „prietenoase cu mediul‖ – meșteșuguri
tradiționale, valorificarea turistică a tradițiilor locale și a patrimoniului cultural local, activități de
valorificare a resurselor naturale regenerabile.Proiectele implementate în cadrul strategiei Deltei
Dunării se vor derula în principal în zonele economice și în zonele tampon, conform acordului de
mediu.
Localităţi, populaţie şi densităţi
Teritoriul acoperit de Grupul Local de Pescărie Durabilă Delta Dunării este compus din
22 de localități, dintre care 19 comune și 3 orașe, având în total 5.227,01 km². Așezările rurale
reprezintă 91,61% din totalul suprafeţei FLAG-ului, în timp ce orașele acoperă doar 8,39%, ceea
ce demonstrează că zona rurală are o reprezentativitate ridicată la nivelul grupului local.
29

Nr.crt
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Tabel Nr. 5 „Localități, suprafețe, populație”
Denumire localitate
(municipiu, oraş, comună)
cartier /zonă
30
Suprafata
totala
(km²)
Populatie (Nr.
locuitori cf. cu
ultimele date INSSE)
Densitate
(loc./km²)
Femei Barbati
1 SULINA 329,56 2.121,00 2.187,00 13,07
2 SF GHEORGHE 541,21 396,00 437,00 1,54
3 CRISAN 406,26 639,00 668,00 3,22
4 MALIUC 257,76 449,00 525,00 3,78
5 CEATALCHIOI 108,06 299,00 457,00 7,00
6 PARDINA 308,74 244,00 361,00 1,96
7 CHILIA VECHE 533,58 1.173,00 1.229,00 4,50
8 C.A. ROSETTI 276,45 433,00 494,00 3,35
9 SOMOVA 144,98 2.333,00 2.364,00 32,40
10 MAHMUDIA 65,06 1.369,00 1.441,00 43,19
11 ISACCEA 103,24 2.625,00 2.678,00 51,37
12 JURILOVCA 302,63 2.407,00 2.327,00 15,64
13 MURIGHIOL 804,49 1.699,00 1.848,00 4,41
14 NUFARU 56,53 1.256,00 1.319,00 45,55
15 SARICHIOI 277,73 3.382,00 3.516,00 24,84
16 BESTEPE 65,30 967,00 963,00 29,56
17 GRINDU 117,49 745,00 780,00 12,98
18 VACARENI 53,27 1.154,00 1.185,00 43,91
19 LUNCĂVIȚA 178,73 2.186,00 2.271,00 24,94
20 VALEA NUCARILOR 155,06 1.822,00 1.885,00 23,91
21 CEAMURLIA DE JOS 135,28 1.164,00 1.192,00 17,42
22 TULCEA (zona pescareasca) 5,60 98,00 132,00 41,07
TOTAL FLAG 5.227,01 28.961,00 30.259,00 11,33
Sursa: Institutul National de Statistica, populatia la 1 iulie 2010
Conform datelor statistice prezentate anterior, aria pe care se întinde Grupul Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării este de 5.227,01 km². Comparând această suprafaţă cu cea
estimată de către MADR la nivel naţional, respectiv 21.000 km², se observă că teritoriul acoperit
de Grupul Local Pescărie Durabila în Delta Dunării este unul deosebit de mare comparativ

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
cu alte potenţiale grupuri locale, întrucât el reprezintă 25% din suprafaţa totală FLAG estimată la
nivel naţional. 1
Aşadar, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate numărul 1
deoarece proiectul se implementează pe teritoriul României.
Totodată, GL Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate numărul 2 deoarece zona FLAG
aleasă are o suprafaţă de 5.227,01 km², fiind mai mică decât NUTS III (echivalentul unui judeţ).
De asemenea, FLAG Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate numărul 3 deoarece
zona aleasă este coerentă din punct de vedere geografic.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă, în acelaşi timp, criteriul de eligibilitate numărul
7 deoarece zona pescărească aleasă nu se suprapune cu teritoriul unui parteneriat public privat deja selectat.
În ceea ce privește populația teritoriului FLAG analizat, aceasta este mică in comparatie cu
alte zone deoarece la nivelul Grupului Local Pescărie Durabilă în Delta Dunării există suprafețe
importante de apă precum şi distanțe foarte mari între localități, ceea ce determină un grad de
ocupare redus.
Numărul mic de locuitori FLAG raportat la suprafaţa mare existentă are drept consecinţă
obţinerea unei densităţi mici la nivelul întregului grup local, ceea ce nu reprezintă o situație
alarmantă, datorită faptului că o mare a parte a teritoriului este acoperit de apă și – de asemenea -
dat fiind specificul de arie protejată a zonei cuprinse în FLAG, cu o capacitate de suport limitata, în
contextul în care elementul uman poate reprezenta un factor favorizant dar și o presiune asupra
resursei naturale.
1 Conform menţiunilor din POP, s-a estimat că până în anul 2013 vor fi selectionate, la nivel naţional, 15 grupuri FEP ce vor
acoperi o suprafaţă totală de 21.000 km².
31

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
De aceea, viziunea legată de dezvoltarea durabilă a populației din Delta Dunării se va axa
în principal pe menținerea la un nivel constant a populației existente, prin oferirea de alternative
ocupaționale durabile orientate spre piața de nișă și, totodată, prietenoase cu mediul.
După cum se poate observa, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de
eligibilitate numărul 4 deoarece numărul de locuitori din zonă este cuprins între 10.000 şi 150.000 de locuitori.
De asemenea, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate numărul 6,
întrucât densitatea populaţiei sale este mai mică de 50 locuitori pe km².
Populaţie, demografie
În ceea ce privește populaţia din zona vizată, cele 22 localităţi însumează 59.220 locuitori,
din care 83,38% la nivelul localităţilor rurale şi 16,62% în oraşele Tulcea, Sulina și Isaccea. În zona
umedă a Deltei Dunării populaţia numără circa 11.356 de locuitori, cu o densitate foarte mica, de
4,28 locuitori / km², grupaţi in 17 etnii diferite care convieţuiesc în acest areal de secole. Densitatea
mai mare a populației în zona continentală face ca populația totală a teritoriului FLAG-ului sa fie de
59.220 locuitori, pe o suprafață totală de 5.227,01 km².
Numărul mic de locuitori FLAG raportat la suprafaţa mare existentă are drept consecinţă
obţinerea unei densităţi mici la nivelul întregului grup local, ceea ce nu reprezintă o situație
alarmantă în sine, datorită faptului că o mare a parte a teritoriului este acoperit de apă și – de
asemenea - dat fiind specificul de arie protejată a zonei cuprinse în FLAG, cu o capacitate de
suport limitata, în contextul în care elementul uman poate reprezenta un factor favorizant dar și o
presiune asupra resursei naturale.
Realitatea demografica a zonei indica numărul redus de salariați, numărul ridicat de
casnici, de persoane care îşi lucrează propriul pământ şi de pescari neînregistraţi. Ca o consecinţă
a acestei situaţii și numărul șomerilor din zonă este relativ mic. Mai multe delatii despre situaţia
32

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
demografică înregistrată la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării se
regăsesc în tabelul de mai jos :
Tabel Nr. 6 „Populație”
Populatie
1999
2009
Evolutie
Soldul
migrarii
Soldul
natural
33
Sub 20
de ani
2009
Peste
60 de
ani 2009
Populația
activă
Somaj
TOTAL 63.844,00 58.950,00 -4.894,00 142,00 -443,00 12.756,00 13.108,00 5.399,00 1.128,00
%
100,00% 92,33% -7,67%
21,64% 22,24% 9,16% 1,91%
Sursa: Directia Judeteana de Statistică Tulcea
Soldul migrării, soldul natural, populaţia activă şi somajul au fost calculate pe anul 2009, conform celor mai recente date existente.
În urma analizei datelor demografice de mai sus, se pot trage următoarele concluzii:
În perioada 1999-2009, populaţia totală a Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta
Dunării a înregistrat o scădere de 4.894 locuitori, de la 63.844 în anul 1999 la 58.950 în anul
2009. În valori relative această scădere reprezintă 7,67% din populaţia totală înregistrată în anul
de referință 1999.
În anul 2009, s-a înregistrat un sold natural negativ ce a determinat, alături de alți factori,
intensificarea fenomenului de îmbătrânire a populaţiei;
Numărul persoanelor sub 20 de ani şi peste 60 de ani înregistrate în anul 2009 reprezintă
aproximativ 44% din populaţia totală FLAG a anului 2009.
Populaţia activă în 2009 a fost de 5.399 locuitori, ceea ce reprezintă doar 9,16% din populaţia
totală a teritoriului.
Somajul înregistrat în anul 2009 a fost de 1.128 de locuitori, respectiv 1,91% din populaţia
totală FLAG.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În ceea ce priveşte caracteristicile demografice înregistrate la nivelul fiecărei localităţi
partenere în FLAG, situaţia se prezintă ȋn felul următor:
Beștepe
Localitatea Beştepe e caracterizata de un deficit demografic, deținând în prezent o populație
de 1930 de persoane față de cea înregistrată în 2002 de 2.068 persoane 2 . Prioritatea primăriei în
ceea ce priveşte resursele umane vizează calificarea continuă a forţelor de muncă pentru ocupare
în activităţile locale. Nu au existat însă programe iniţiate de primărie pentru reconversie
profesională.
Nivelul de educaţie al populaţiei este destul de scăzut: 85% dintre locuitori au doar studii
elementare, 25%- studii liceale iar 5%- studii universitare. În comuna Beştepe există mulţi cetăţeni
beneficiari ai Legii 9/1998, privind persoanele deportate.
2 Conform Recensamantului din anul 2002.
34

C.A. Rosetti
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
La recensământul din 2002 în teritoriul administrativ al comunei C.A. Rosetti au fost
înregistrați 1.179 locuitori, iar în 2010 doar 927, ceea ce indică o semnificativă scădere
demografică, cu toate că în ultimii 10-15 ani au fost înregistrate creşteri ale natalităţii.
vânatoare.
Marea majoritate a forţei de muncă - 84,15%- este ocupată în agricultură, silvicultură şi
Ceamurlia de Jos
Populația actuală a localităţii Ceamurlia de Jos numără 2.356 locuitori (în usoară creștere
față de cea înregistrată în anul 2010 de 2.120 persoane). Sărăcia este o problema importantă a
comuna în contextul în care 80% din populaţie lucrează în gospodăriile proprii, ȋnregistrând un
nivel de trai scăzut.
Evidențele Primariei indică un număr de 1.257 beneficiari de asistenţă socială. Din punct
de vedere al segmentării populaţiei pe vârste, situaţia comunei se prezintă astfel:
a. 0-18 ani: 683 de persoane;
b. 18-45 ani: 927 de persoane;
c. 45-65 ani: 642 de persoane;
d. peste 65:104 de persoane.
Se remarcă numărul mare al populației tinere, ceea ce reprezintă o premiză importantă
pentru accentuarea creșterii demografice.
Gradul de educaţie al populaţiei este destul de scăzut:
- 45% din populaţie cu pregătire elementară;
- 40% cu studii liceale;
- doar 10% cu studii universitare;
- 5% fara niciun fel de studii.
35

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Specializarea forţei de muncă reprezintă o necesitate actuală a comunei. În acest domeniu,
au existat următoarele iniţiative ale Primăriei:
1. Curs de creşterea animalelor în parteneriat cu Direcţia Agricolă Tulcea - 56 cursanţi;
2. Asistenţi sociali - 15 cursanţi.
Ceatalchioi
În 2010 populația comunei Ceatalchioi număra 756 locuitori, față de cei 830 înregistrați la
recensamantul din 2002, ceea ce indică un deficit demografic accentuat, cauzat de un grad ridicat
al migraţiei populaţiei tinere spre oraşe, dar şi de scăderea ratei natalităţii și de creștere a ratei
deceselor. Scăderea ratei natalităţii poate fi atribuită condiţiilor economice extrem de scăzute din
localitate, precum şi lipsei serviciilor medicale.
Chilia Veche
La fel ca şi alte comune de pe teritoriul FLAG, Chilia Veche înregistrează deficit demografic,
în prezent având doar 2.402 locuitori, față de cei 3.037 înregistrați în anul 2002. În ceea ce
privește repartizarea populației pe grupe de vârsta, la nivelul comunei Chilia Veche, situația se
prezintă în felul următor:
- între 0-18 ani: 400 persoane;
- între 18-45 ani: 926 persoane;
- între 45-65 ani: 514 persoane;
- peste 65 ani: 552 persoane;
În ciuda deficitului demografic, se poate observa că numărul tinerilor îl depăşeşte pe cel al
vârstnicilor, iar grupa de vârstă 18-45 ani este cea mai numeroasă.
Majoritatea populaţiei a absolvit studii liceale (80%), dar numai 5% din populaţie a
continuat studiile la nivel universitar. Deşi specializarea forţei de muncă este considerată o
importantă necesitate a comunei, până în prezent nu au existat programe sau inițiative locale de
reconversie profesională ale agenţiilor publice din localitate.
36

Crişan
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Populația comunei Crișan numără în prezent 1.307 de persoane, în descreștere fată de anul
2002 cand se înregistrau 1.412 locuitori. Ca majoritatea celorlalte comune din teritoriu, localitatea
Crișan se confruntă cu un deficit demografic accentuat, motivat, în principal, de gradul ridicat al
migraţiei populaţiei tinere către mediul urban, dar şi de scăderea ratei natalităţii şi de creşterea
ratei deceselor. Numărul scăzut de locuri de muncă face ca 21,65% din populaţia activă să nu fi
fost niciodată cuprinsă în activităţi productive. O caracteristică aparte a localităţii Crişan este
reprezentată de ponderea ridicată a populaţiei ucrainene ce înregistrează un procent de 31,3% la
nivelul comunei Crişan, respectiv un procent de 80,4% la nivelul satului Caraorman- parte
componentă a comunei Crişan.
Ca și în alte comunități din interiorul Deltei – Mila 23, Crişan, Sf. Gheorghe – principala
sursă de existență a locuitorilor este pescuitul, deoarece terenurile agricole fertile lipsesc, în aceste
localităţi agricultura practicându-se doar pe loturi mici, în grădinile gospodăriilor.
Grindu
În prezent, localitatea Grindu numără 1.525 de locuitori, cu 67 mai mulți decât ȋn anul 1999,
fiind astfel una dintre puținele așezări neafectate de migrare sau de o scădere a natalității.
În privinţa gradului de şcolarizare, 1180 de persoane au studii liceale iar 25 studii
unversitare. La nivelul localității Grindu nu au existat până în prezent programe de calificare a forţei
de muncă.
Isaccea
Orașul Isaccea înregistreză în prezent 5.303 locuitori, în descreștere față de anul 2002,
când localitatea număra 5.534 de persoane. Analiza demografică demonstrează că există un
deficit ȋn ceea ce priveşte populaţia la nivelul oraşului Isaccea, situaţie întâlnită ȋn toate localităţile
urbane din judeţul Tulcea.
37

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În legătură cu gradul de ocupare a forţei de muncă, se poate afirma că ponderea populaţiei
inactive pentru care există înregistrări este comparabilă valoric cu ponderea populaţiei active, şi
anume un număr de 1.049 persoane inactive față de cele 1.320 active, indicator descurajator
pentru dezvoltarea economico-socială de ansamblu a localităţii.
Nivelul de pregătire al populaţiei este destul de scăzut, ponderea cea mai mare având-o
persoanele cu pregătire elementară - 80%. Primăria răspunde problemei slabei calificări a forţei de
muncă, desfăşurând diverse iniţiative de reconversie profesională- de exemplu la nivelul localității
a fost implementat un program de recalificare a forţei de muncă de vârstă între 30-40 de ani, de pe
urma căruia au beneficiat aproximativ 200 de persoane.Totuşi, aceste programe sunt încă slab
reprezentate şi insuficient diversificate, fiind necesară o extindere atât pe domenii de activitate cât
şi ca număr de beneficiari.
Pe lângă slaba calificare a forței de muncă, alte două probleme sociale semnalate de
Primarie sunt reprezentate de accentuarea fenomenului de migrare, pe de o parte, și integrarea
dificilă a minorităţii rome, pe de altă parte. De asemenea, Primăria oraşului acordă asistenţă
socială pentru 182 de persoane.
Jurilovca
Comuna Jurilovca ȋnregistrează una dintre cele mai numeroase comunităţi de lipoveni din
judeţul Tulcea. Problemele sociale cele mai importante cu care se confruntă localitatea Jurilovca
sunt nivelul de trai scăzut şi migraţia forţei de muncă. Populația totală în prezent este de 4.734
locuitori, în descreștere față de anul 2002, când erau înregistrate 5.184 de persoane.
Activitatea economică principală a comunei este reprezentată de prelucrarea peştelui în
conserve şi semiconserve, la nivelul localității Jurilovca existând singurele doua fabrici de acest
profil din Romania - Ecofish şi Danubiu Ro, cu peste 100 de angajați, ambele dotate cu linii
complete de utilaje ultramoderne (Proiect SAPARD 2002).
Existența la nivelul comunei Jurilovca a celor doua fabrici de prelucrare a peștelui are o
consecință pozitivă asupra populației active din localitate întrucât ea este majoritar implicată în
acțiunile derulate de cele două întreprinderi. Un alt efect benefic al existeței celor două fabrici pe
38

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
teritoriul comunei Jurilovca îl reprezintă faptul că pescarii autorizați din zonă au unde să predea
peştele, fabricile având o capacitate de prelucrare cu mult peste recolta piscicolă a localității.
Astfel, deși soldul migrației este încă ridicat, primăria comunei Jurilovca consideră că
fenomenul se va diminua treptat, date fiind și lucrările recente de modernizare a infrastructurii: în
localitate există canalizare, se lucrează la reţeaua de apă potabilă iar străzile vor fi reabilitate şi
asfaltate.
Luncavița
Comuna Luncavița are o populație totală de 4.457 locuitori, fiind una dintre puţinele
localităţi rurale din zona vizată în care se înregistrează spor natural. Specializarea forţei de muncă
este o necesitate actuală a comunei. În acest sens, autorităţile locale au intermediat mai multe
programe de reconversie profesională, numărul total de beneficiari fiind de 500 de persoane.
Mahmudia
Populația comunei Mahmudia numără 2.810 persoane, în creștere față de anul 2002
când localitatea număra 2.223 de locuitori. Nivelul educaţiei este destul de ridicat, astfel că în
ultimii doi ani, aproximativ 40% din tineri au devenit studenţi. În ce priveşte recalificarea resurselor
umane, în ultimii ani s-a derulat o serie de programe iniţiate de Primărie, în colaborare cu AJOFM
Tulcea, de care au beneficiat 180 de persoane (120 pescari, bucătari, lucrători din turism şi 60 de
beneficiari prin programul de consultanţă agricolă).
Maliuc
Populaţia comunei Maliuc reprezintă un adevărat mozaic etnic:
în satul Partizani populaţia este in majoritate formată din ruşi-lipoveni;
în saltul Gorgova cei mai numeroşi locuitori – 16,3% din total sunt de naţionalitate
ucraineană.
Comuna Maliuc este caracterizată prin scăderi continue ale natalităţii, la ultimul
recensământ realizat, înregistrandu-se doar 1.060 de locuitori. Situații asemănătoare sunt întâlnite
39

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
în majoritatea teritoriului FLAG dar comuna Maliuc este una dintre localităţile în care problema
demografică este ameninţătoare. Cauzele care au generat aceste tendinţe constau în scăderea
sporului natural şi creşterea sporului migrator. Astfel, în comuna Maliuc, ca şi în celelalte localităţi
din zona Deltei Dunării, se înregistrează fenomenul de migraţie permanentă din interiorul
teritoriului comunei spre localităţile urbane din zona limitrofă. În ceea ce priveste natalitatea, una
dintre cauzele evoluţiei negative a acesteia o constituie diminuarea accentuată a numărului
căsătoriilor, consecinţă a scăderii numerice a populaţiei tinere.
Murighiol
Comuna Murighiol este una dintre puținele localități care înregistreaza o ușoară creștere a
populatiei – 3.547 persoane în prezent, fată de cele 3.000 din anul 2000. În ultimii ani s-au derulat
trei programe de reconversie profesională ale AJOFM Tulcea, la care au participat 300 de
persoane.
Nufăru
Din punct de vedere demografic, în comuna Nufăru se înregistrează spor natural pozitiv,
localitatea deținând în prezent 2.575 locuitori (față de de cei 2.399 din anul 2002). În ce privește
gradul de educație, 50% din populaţie are studii elementare iar 150 de persoane au urmat studii
liceale. Deși prioritatea comunei, din punct de vedere al resurselor umane, este atragerea de
investiţii în zonă pentru a crea locuri de muncă, la nivelul localității Nufăru a existat, până în
prezent, doar o singură iniţiativa a Primăriei în acest sens: Bursa locurilor de muncă 2007,
coordonată de AJOFM Tulcea.
Pardina
Comuna Pardina este afectată de aceeaşi problemă de deficit demografic întâlnită în
majoritatea localităţilor de pe teritoriul Grup Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării (605
locuitori în 2010 față de 712 în 2002).
40

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Alături de starea de sărăcie avansată, migraţia permanentă din interiorul teritoriului
comunei spre localităţile urbane din zona limitrofă constituie o importantă problemă socială
comunei.
În ceea ce priveşte gradul de ocupare a forţei de muncă, un număr redus de locuitori
deţine locuri de muncă constante: personalul din cadrul primăriei, personalul şcolilor, cel de la
poliţia locală, precum şi întreprinzătorii particulari din domeniul comerţului (deţinătorii de magazine
mici).
Sarichioi
Conform datelor furnizate de Direcția de Statistică Tulcea, localitatea Sarichioi numără
6.898 locuitori, în prezent fiind cea mai mare comună din judeţul Tulcea. Din punct de vedere
demografic, localitatea se confruntă cu aceeaşi situaţie care afectează întreg judeţul Tulcea:
deficitul demografic, cu un număr de locuitori în scădere față de anul 2002, când erau înregistrate
7.844 de persoane. Sărăcia este o problemă socială foarte importantă la nivelul comunei Sarichioi,
în prezent primăria asigurând servicii de asistenţă socială pentru un număr de 361 beneficiari.
Nivelul de pregătire al populaţiei este scăzut, ponderea cea mai mare având-o
persoanele cu pregătire elementară - de 65%, urmate de persoanele cu studii liceale - doar 20%,
respectiv studii universitare - 10%.
Slaba pregătire educaţională la nivelul comunităţii este accentuată de slaba calificare a
forţei de muncă existente. Un aspect pozitiv important în viaţa economico-socială îl reprezintă,
însă, faptul că Primăria a iniţiat în trecut proiecte de colaborare cu AJOFM Tulcea pentru
calificarea forţei de muncă pe sectoarele legumicultură, apicultură şi piscicultură. Cu toate acestea,
raportat la nevoile comunităţii, aceste programe necesită o extindere atât pe domenii de activitate
cât şi ca număr de beneficiari.
Sfantu Gheorghe
Comuna Sf. Gheorghe (833 locuitori) este o localitate rustică, în care majoritatea populaţiei
este ocupată în activitatea tradiţională, pescuitul, dată fiind lipsa solurilor fertile. Localitatea se
confruntă cu deficit demografic accentuat, cauzat, în principal, de gradul ridicat al migraţiei, în
41

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
special a populaţiei tinere, spre mediul urban, dar şi de scăderea ratei natalităţii si de creşterea
ratei deceselor.
În ultimii ani s-a facut remarcată, la nivelul localității, o creștere a gradului de preocupare a
populației față de activitățile de agroturism ceea ce a determinat ca turismul să devină o sursă de
venit semnificativă pentru comuna Sf. Gheorghe, fiind foarte probabil ca la următorul recensământ
să se înregistreze o rată mult mai mică de migrație a populatiei.
Somova
La ultimul recensământ realizat, pe teritoriul administrativ al comunei Somova erau
înregistraţi 4.697 locuitori, în descreștere față de anul 2002, când localitatea număra 5.024 de
persoane.
Comuna Somova se numără printre puţinele aşezări rurale din judeţul Tulcea care prezintă
o situaţie favorabilă de spor natural pozitiv al populaţiei (97 de persoane înregistrate în ultimul an).
În ceea ce priveşte gradul de ocupare a forţei de muncă, în comuna Somova se înregistrează
1.680 de lucrători activi.
Din datele segmentării populaţiei pe grupe de vârste se înregistrează o majoritate a
populaţie între 18-45 ani, de 3.445 locuitori, categorie numeroasă în comparaţie cu numărul
persoanelor între 45-65 ani, de 655 locuitori. În prezent, Primăria acordă asistenţă socială pentru
79 de familii.
În privinţa gradului de şcolarizare, majoritatea populaţiei – 85% – a beneficiat doar de studii
elementare. Cu toate acestea, statisticile Primăriei demonstrează că s-au realizat demersuri pentru
creşterea nivelului educaţional al populaţiei (de exemplu, AJOFM a implementat un program de
reconversie profesională de calificare în industria pescuitului, de care au beneficiat 60 de
persoane).
Sulina
Oraşul Sulina are o întindere teritorială importantă, ȋnsă este parţial locuit din cauza
condiţiilor de mediu şi relief, malul stâng fiind permanent expus inundaţiilor. În prezent, Sulina
42

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
numără 4.308 locuitori (în regres față de anul 2002 cand erau înregistrați 4.601 locuitori) dintre
care 726 sunt salariați.
Datele existente despre segmentarea populaţiei pe categorii de vârstă indică o majoritate a
populaţiei mature - peste 3.000 locuitori. Datele privind repartizarea forţei de muncă pe domenii de
activitate indică angajarea majorităţii populaţiei în industrie - activităţi de transporturi şi depozitare,
domeniu urmat de pescuit şi piscicultura. Oferta locurilor de muncă în oraşul Sulina este minimă,
numărul şomerilor fiind în creştere.
Dată fiind importanța culturală, turistică și chiar geo-strategica a orașului Sulina, se impune
încurajarea populaţiei în a dezvolta mici activităţi antreprenoriale, pentru a asigura independenţa
acesteia faţă de marii agenţi economici mari din zonă, respectiv reprofilarea pe activităţi precum -
agroturism, meserii tradiționale, turism cultural, etc.
Tulcea – zona pescareasca
Suburbia Tudor Vladimirescu numără 230 locuitori, majoritatea pensionari. Nu există
persoane angajate în suburbie, procentul mic al populației salariate având locuri de muncă în oras,
pe malul celălalt al Dunării. La deficitul demografic a contribuit semnificativ faptul că, în ciuda
distanței mici față de zona centrală a municipiului și a permanenței transportului peste Dunare,
zona nu are canalizare și – până în data de 10 august a.c., nu a avut nici alimentare cu apă.
Zagăn: În prezent, zona nu este locuită, construcțiile ilegale existente aici fiind expropriate
și demolate anul trecut.
Valea Nucarilor
Conform ultimelor date statistice, comuna Valea Nucarilor număra, în anul 2010, 3.707 de
locuitori, comparativ cu cei 4.183 înregistrați la recensamantul din 2002, situație determinată de o
creștere semnificativă a ratei migratiei și o accentuare rapidă a gradului de îmbătrânire a
populației. În ceea ce privește segmentarea populaţiei pe vârste, aceasta reflectă o majoritate a
populaţiei cu vârste între 18-45 ani (1.257 persoane) urmată de populaţia cu vârste de peste 65 ani
(1.166 de persoane).
43

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Gradul de educaţie este scăzut la nivelul comunei Valea Nucarilor, majoritatea populaţiei
(97%) având doar pregătire elementară. Priorităţile Primăriei în ceea ce priveşte procesul
educaţional se îndreaptă spre şcolarizarea integrală şi păstrarea în sat a capitalului uman. O altă
problemă a comunei Valea Nucarilor este nevoia de specializare a forţei de muncă pentru
adaptarea acesteia la cerinţele actuale. Printre iniţiativele autorităţilor locale pentru reducerea
acestui deficit s-au remarcat:
un program de recalificare implementat de AJOFM, de care au beneficiat 100 de localnici;
o iniţiativa a Primăriei în colaborare cu fabrica de mezeluri Campofrio –formare măcelari,
Văcăreni
tranşatori, etc.
Comuna Văcăreni a fost înființată în anul 2003, în urma reorganizării administrative a
localității Luncăvița iar în prezent are o populație de 2.339 de locuitori (în ușoară descreștere față
de anul 2002 când număra 2.580 de persoane), dintre care 250 de lucrători activi. Doar 15
persoane beneficiază de ajutor social la nivelul localității Văcăreni.
Gradul de educaţie al populaţiei este extrem de scăzut: doar 150 de persoane au studii
elementare, 60 studii liceale şi 40 studii universitare. Specializarea forţei de muncă este o
necesitate actuală a comunei, însă, în acest sens a existat o singură iniţiativă a Primăriei în
colaborare cu AFP Forum Tulcea de specializare a „legumicultorilor‖ şi „crescătorilor de animale‖,
numărul total de beneficiari fiind de 130 persoane. Sporadic, au mai existat cursuri de specializare
pentru asistenţi personali, crescători de animale şi tâmplari.
În urma analizei demografice a teritoriului Grupului Local pentru Pescărie Durabilă
în Delta Dunării, se pot trage următoarele concluzii:
44

Patrimoniu de mediu
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Intregul teritoriu al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii este sit Natura 2000, in cadrul sau
existand 20 de zone strict protejate, dintre care 18 se află pe teritoriul Grupului de Pescărie
Durabilă în Delta Dunării :
Tabel Nr.7 „Zone strict protejate ”
1. ROŞCA - BUHAIOVA ( 96,25 km²) 2. PĂDUREA LETEA ( 28,25 km²)
3. LACUL RĂDUCU ( 25 km² ) 4. LACUL NEBUNU ( 1,15 km² )
5. VĂTAFU - LUNGULEŢ ( 16,25 km²) 6. PĂDUREA CARAORMAN (22,50 km²)
7. SĂRĂTURI MURIGHIOL ( 0,87 km²) 8. ARINIŞUL ERENCIUC ( 0,5 km² )
9. INSULA POPINA (0,98 km² ) 10. SACALIN ZĂTOANE ( 214,10 km²)
11. PERITEAŞCA- LEAHOVA (41,25 km²) 12. CAPUL DOLOŞMAN ( 1,25 km² )
13. LACUL ROTUNDU ( 2,28 km² ) 14. LACUL POTCOVA (6,25 km²)
15. LACUL BELCIUG (1,10 km²) 16. GRINDUL CHITUC ( 23,00 km² )
17. GRINDUL LUPILOR (20,75 km²) 18. ISTRIA - SINOIE ( 4,00 km² )
19. PRUNDU CU PĂSĂRI (1,87 km²) 20. INSULA CEAPLACE (1,17 km²)
Siturile „PRUNDU CU PASĂRI” şi „INSULA CEAPLACE” nu se afla pe teritoriul FLAG, ele aparţinând
45
teritoriului administrativ al judeţului Constanţa.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Cele 18 arii strict protejate includ aspecte reprezentative din punct de vedere al
habitatelor naturale, speciilor protejate de mamifere, insecte, pasari etc.
Tabel Nr.8 „Arii protejate”
Denumirea zonei Suprafață (km²) Caracteristici principale
Roșca Buhaiova
96,25 Prezintă cea mai mare colonie de pelican
comun din Europa
Padurea Letea 28,25 Reprezintă cea mai nordică padure
subtropicala
Lacul Răducu 25 Cuprinde lacuri cu apă dulce, între Chilia și
Sulina
Lacul Nebunu 1,15 Este situat în complexul lacustru Şontea-
Furtuna
Vătafu – Lunguleţ 16,25 Zona este situată în complexul lacustru Roşu
– Puiu și cuprinde bazine acvatice naturale
Pădurea Caraorman 22,50 Prezintă exemplare monumetale de stejari cu
circumferinţa între 4,20 – 4,70 m
Sărăturile Murighiol 0,87 Apele lacului sunt puternic salinizate și
caracterizate printr-o mare bogație de zoo si
fitoplancton
Arinișul Erenciuc
0,5 Este singura zonă forestiera din Deltă în care
arinul negru se dezvoltă compact
Insula Popina
0,98 Prezența izvoare termale
Sacalin – Zatoane 214,10 Prezintă cea mai mare colonie de chire de
mare
Periteasca – Leahova 41,25 Situată în complexul lagunar Razim - Sinoie,
zona reprezintă un mozaic de grinduri şi
lacuri puţin adânci, aflate într-un proces de
continuă îndulcire după închiderea Gurii
Portița și consolidarea plajei litorale.
Lacul Rotundu 2,28 Este situat în complexul lacustru Somova
Parches
Lacul Potcoava 6,52 Este poziționat între lacurile Gorgova și
Obretinul mic, se caracterizează prin
existența unei colonii mixte de stârci,
țigănusi, egrete și cormorani mici
46

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Denumirea zonei Suprafață (km²) Caracteristici principale
Lacul Belciug 1,10 Datorită izolării și adâncimii foarte mari (circa
7 m), lacul constituie un loc favorabil
conservării unor specii ale faunei piscicole pe
cale de dispariție
Grindul Chituc 23,00 Zonă situată în extremitatea sudică a
rezervaţiei şi formată dintr-o aglomerare de
lacuri mici, importante pentru migraţia şi
iernatul păsărilor. Vegetaţia este
caracteristică zonelor litorale şi adaposteste
şopârla de nispuri, specie prezentă în
această zonă în număr mare.
Grindul Lupilor 20,75 Localizată între lacurile Razim şi Sinoe, zona
are o mare importanţă pentru reproducerea
naturală a peştilor din speciile: crap , şalau,
plătică , datorită cotelor reduse şi a condiţiilor
47
favorabile.
Istria Sinoie 4,00 Amplasată în partea de sud-vest a
rezervaţiei, această zonă strict protejată
adaposteşte o mare varietate de specii de
plante, animale şi păsări.
Sursa: Raportul de Mediu a Strategiei de Dezvoltare a Turismului în Județul Tulcea
Roșca Buhaiova – 9.625 ha – Această zonă
protejată include o mare diversitate de biotopi
reprezentativi pentru delta fluvială (plauri plutitori
și fixati, mlaștini stuficole, lacuri, grinduri fluviale,
marginea vestică a grindului marin Letea,
marginea estică a grindului continental Chilia,
gârle naturale, terenuri inundabile, zăloage de
sălcii etc.). Nucleul zonei de protecție îl constituie
lacurile Roşca și Buhaiova. Fauna prezintă la
rândul ei o mare diversitate: vidra, nurca, hermelina, bizamul, câinele enot, vulpea, mistrețul etc.
Din punct de vedere al faunei ornitologice, aici se află cea mai mare colonie de pelican comun din
Europa. Aceeași diversitate este prezentă și sub aspectul lumii vegetale, deși aparent specia

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
dominantă este stuful. Bazinele acvatice sunt invadate de nufăr alb și galben, piciorul cocoșului
etc. În ochiurile de apă din plauri apar plantele carnivore Utricularia și Aldrovanda. În stufărișurile
compacte se concentrează aproape toată flora europeana de plante amfibii, dar și specii rare.
Padurea Letea - 2.825 ha –
Pădurea este așezată pe grindul cu
același nume, unul dintre cele mai
vechi grinduri ale Deltei. Pusă sub
ocrotire încă din anul 1930, Padurea
Letea devine rezervație naturală în
anul 1938. Pădurea este alcătuită în
principal din stejarul de lunca,
stejarul brumariu, plopul alb, plopul
negru, frasinul de lunca, frasinul de
balta, părul, teiul albulmul, arinul
negru (foarte rar). O caracteristică a
zonei o constituie abundența plantelor căţărătoare, liane etc. În covorul vegetal se întalnesc specii
rare ca volbura de nisip, brândușa de nisip, cârcelul. Fauna este reprezentată de codalb,
soimulețul de seară, pupăza, dumbrăveanca și de câteva rarități herpetologice.
48
Lacul Răducu - 2.500 ha – Se află în partea
centrală a Deltei maritime, într-o zonă de lacuri cu
apă dulce situate între Chilia și Sulina. Bazinele
acvatice sunt înconjurate de grinduri marine cu
soluri sărace.

Lacul Nebunu – 115 ha - este situat în
complexul lacustru Şontea-Furtuna, fiind
vestită ca loc de adapost pentru o
multitudine de specii de păsări: colonii de
şiganuş, cormoran mic. Zona mai
adăpostește numeroase specii protejate de
moluşte.
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
49
Vătafu – Lunguleţ – 1625 ha - Zona este
situată în complexul lacustru Roşu – Puiu si
cuprinde bazine acvatice naturale: lacurile
Porcu, Porculeţ etc. Aici se regăsesc forme
diverse de relief: grinduri, japşe, depresiuni,
formaţiuni de plauri plutitori şi fixaţi. Complexul
de lacuri şi grinduri fluvio-marine constituie locul
de cuibărit pentru stârcul pitic şi cormoranul
mic.
Pădurea Caraorman – 2250 ha - Zona
forestieră Caraorman ocupă partea centrală a
grindului cu acelaşi nume şi cuprinde cele mai
dezvoltate şi reprezentative dune din Deltă.
Alături de un variat arboret de luncă format din
plop, frasin şi stejar, extremitatea sudica a
pădurii păstrează exemplare monumetale de
stejari cu circumferinţa între 4,20 – 4,70 m.
Asociațiile vegetale găzduiesc animale nevertebrate (îndeosebi insecte) și vertebrate (mamifere).

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Ca avifaună, în padure se întâlnește vulturul codalb și corbul. Tot aici se adună pentru cuibărit
numeroase specii de pasari.
Sărăturile Murighiol – 87 ha – Aria
strict protejata Saraturile Murighiol
este situata între localitățile Murighiol
si Plopu, pe terasa Dunării. Apele
lacului sunt puternic salinizate și
caracterizate printr-o mare bogație de
zoo si fitoplancton. Complexul
salmastru găzduieste colonii de
sternide unde cuibăresc piciorongul,
ciocintorsul și raţa. În timpul iernii, înghețul luciului de apă este extrem de tardiv datorită
caracterului salmastru.
50
Arinișul Erenciuc – 50 ha - Cuprinde arinișul
situat de o parte si de alta a canalului de
acces în lacul Erenciuc și reprezintă un
important loc de cuibărit pentru codalb. Este
singura zonă forestiera din Deltă în care arinul
negru se dezvoltă compact.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Insula Popina – 98 ha – Insula Popina este situată în nordul lacului Razim, în apropierea
amenajărilor piscicole Iazurile și Sarinasuf. Insula este de fapt un grind continental stâncos care
constituie un important loc de popas al păsărilor migratoare și de cuibărit pentru califarul alb.
Primăvara, în această zonă cu vegetație săracă și pitică se pot întâlni păsări de mlaștină, păsări de
padure, presura cu cap negru, ciocârlia de Bărăgan etc. Fauna de nevertebrate cuprinde la randul
ei rarități ca paianjenul veninos „Vaduva neagra‖ și miriapodul gigant.
Sacalin – Zatoane - 21.410 ha – Situata in estul
depresiunii Dranov, zona Sacalin – Zatoane este
una dintre cele mai vechi părți ale deltei fluvio-
marine. Cele două lacuri principale, Zatonul Mic și
Zatonul Mare își lărgesc continuu legătura cu
Marea Neagră, din cauza abraziunii marine.
Lacurile oferă condiții ideale pentru cuibăritul
lebedei mute. De asemenea, pe insula Sacalin se
află cea mai mare colonie de chire de mare. Insula
Sacalin are formă de semilună, este alcatuită din nisip amestecat cu cochilii și este săracă în
vegetație de sărătura. Este zona cea mai importantă de premigrație și migrație și un spațiu de
iernare pentru circa 100 de specii, dintre care 14 cuibaresc aici.
Periteasca – Leahova - 4.125 ha – Situată în
complexul lagunar Razim - Sinoie, zona
reprezintă un mozaic de grinduri şi lacuri puţin
adânci, aflate într-un proces de continuă îndulcire
după închiderea Gurii Portița și consolidarea plajei litorale. Este o zonă predilectă pentru cuibăritul
califarilor (insula Bisericuța) și totodată pentru refugiul altor specii precum gâsca cu gât roșu.
51

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
52
Capul Doloşman - 125 ha - Este reprezentat de
extremitatea estica a promontoriului Dolosman
din apropierea localității Jurilovca, cuprinzând
amplasamentul ruinelor cetății greco-romane
Argamum (sec. VI i.e.n) și zona de abrupt a
falezei. Zona este importantă pentru conservarea
vegetației xerofite, pentru cuibăritul drepnelei
negre, pietrarului negru precum și pentru protecția dihorului pătat, a șarpelui rău și a șarpelui de
apă.
Lacul Rotundu - 228 ha- este un lac de luncă situat
în complexul lacustru Somova- Parches şi reprezintă
ultima zonă de acest fel neafectata de îndiguiri. Lacul
şi vecinătaţile sale prezintă interes deosebit pentru
studiul şi conservarea biocenozelor adaptate la
amplitudini mai mari ale undei de viitura precum şi
pentru reproducerea unor specii de peşti, în special
plătica.
Lacul Potcoava – 652 ha – Este poziționat între lacurile Gorgova și Obretinul mic, se
caracterizează prin existența unei colonii mixte de stârci, țigănuși, egrete și cormorani mici.
Constituie un loc de cuibărit pentru stârcul pitic, buhaiul de baltă, rața pestriță, rața cu ciuf,
corcodelul cu gât roșu, vulturul codalb precum și un loc de hrănire pentru cufundaci, corcodei,
cormorani mici, stârci, egrete, rațe lingurar, șoim dunărean etc. Zona constituie un loc de refugiu
pentru vidre, nurci, hermeline, mistreți. Fauna piscicolă este reprezentată de o serie de specii
periclitate precum caracuda și linul.

Lacul Belciug – 110 ha – Zona protejată
Lacul Belciug se află în insula Dranov, în
ultima meandră a brațului Sfântu
Gheorghe. Datorită izolării și adâncimii
foarte mari (circa 7 m), lacul constituie un
loc favorabil conservării unor specii ale
faunei piscicole pe cale de dispariție
(caracuda, linul, văduvița). Zona este și
un important loc de hrănire pentru
numeroase specii din fauna ornitologică
reprezentate de stârci, egrete, raţe etc. În
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
stufăriile înconjurătoare se cuibărește cocorul, specie amenințată cu dispariția.
Grindul Lupilor – 2.075 ha - Grindul Lupilor se află între lacurile Razim şi Sinoe şi are o
vegetaţie specifică solurilor nisipoase. Datorită înăltimii reduse şi a condiţiilor favorabile, zona este
importantă pentru reproducerea naturală a peștilor și pentru iernarea păsărilor, reprezentând un
important refugiu de cuibărit și hrană. De asemenea, câteva mamifere foarte rare, cum ar fi
bursucul sau şacalul auriu, poposesc aici iarna, când lacurile Razim si Sinoe sunt înghețate. Zona
are o mare importanţă pentru reproducerea naturală a peştilor din speciile: crap, şalau, plătică ,
datorită cotelor reduse şi a condiţiilor favorabile.
Grindul Chituc - 2.300 ha - Zona Chituc este situată în extremitatea sudică a rezervaţiei şi
este formată dintr-o aglomerare de lacuri mici, importante pentru migraţia şi iernatul păsărilor.
Vegetaţia este caracteristică zonelor litorale şi adaposteste şopârla de nispuri, specie prezentă în
această zonă în număr mare. Grindul Chituc este singurul în care se mai poate întalni şacalul.
Istria - Sinoie -400 ha- Amplasată în zona de sud-vest a rezervaţiei, această zonă strict
protejată adaposteşte o mare varietate de specii de plante, animale (broasca ţestoasă de uscat,
şarpele rău, broaşte râioase sau broasca săpătoare balcanică, ultima observabilă doar pe timpul
nopţii - pe durata zilei ea stă îngropată în nisip) şi păsări (califarul alb, rațe, gâște și foarte multe
53

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
specii limicole). Zona Istria- Sinoie are, de asemenea, o valoare arheologică deosebită, aici
găsindu-se ruinele cetăţii Histria, ridicată în anul 657 Î.Hr. de grecii din Milet.
Zonele descrise anterior sunt zone cu regim de protecție integrală, în cadrul cărora se
pot desfășura doar activități care au ca obiective cercetarea în scopul menținerii calităților ariilor
protejate, respectiv cercetarea biologică. În ceea ce privește posibilitățile de dezvoltare economică
a zonei Grupului pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării (investiţii în valorificarea potenţialului
turistic, promovarea tradiţiilor, susţinerea mediului etc.), ele sunt aplicabile în special în zonele
tampon şi economice de pe teritoriul rezervației.
De asemenea, o importanţă majoră a patrimoniului de mediu prezentat anterior o
reprezintă posibilitatea dezvoltării sale în scop turistic, întrucât majoritatea localităţilor din teritoriul
FLAG vizat dispune de zone naturale cu un potențial turistic deosebit de ridicat dar insuficient
valorificat.
La nivelul Grupului pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, un patrimoniu natural
impresionant se regăsește nu doar în cadrul zonelor strict protejate menționate anterior, ci
și la nivelul comunelor din Grup, el putând fi valorificat în scop turistic, contribuind astfel
semnificativ la dezvoltarea durabilă a comunităților locale.
Patrimoniu cultural
Zonarea teritoriului in 6 unitati distincte dar cu un grad ridicat de coerenta interna si –
de asemeni - interconectate, ilustreaza nu numai bogatia ci si caracterul integrat al
potentialului cultural al zonei FLAG :
Zona C.A. Rosetti – Periprava
Zona Chilia;
Zona Crișan;
Zona Isaccea- Somova;
Zona Jurilovca – Sarichioi – Enisala:
Zona Mahmudia- Murighiol;
54

Zona Sfântu – Gheorghe Sulina;
Zona Văcăreni – Luncăvița – Grindu;
Zona C.A. Rosetti – Periprava
1.Biserici:
1.1. Bisericile lipovenesti din Periprava
1.2. Biserica din Letea
2. Alte obiective de interes turistic:
2.1. Fântânile cu cumpănă;
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
2.2. Moara de vânt C.A. Rosetti - reconstruită recent de câţiva meseriaşi din sat. Moara a făcut
parte dintr-un grup masiv de astfel de construcţii care împânzeau, cu decenii în urmă, câmpul din
preajma satului şi cel de la Periprava.
2.3. Pădurea Letea - este situată în partea de nord a Deltei, la est de comuna C.A.Rosetti. Zona
strict protejată cuprinde doar o parte din suprafața totală a padurii, parte ce a fost pusă sub ocrotire
înca din anul 1930 și devenită rezervație naturală începand cu 1938.
2.4. Dunele de nisip;
2.5. Sărăturile mari;
2.6. Canalul Magearu;
2.7. „Hergheliile sălbatice"- sunt grupuri de zeci sau sute de cai sălbăticiţi care oferă veritabile
spectacole în timp ce aleargă pe grinduri;
3. Arhitectura tradițională:
Gospodăriile au grădini mari, cu soluri nisipoase, pe care localnicii cultivă, totuși, cereale,
legume sau vița de vie. Uimeşte curățenia, ordinea desăvârșită din gospodarii, în ciuda sărăciei pe
care o degaja imaginea caselor, multe părăsite, altele în stare de ruină. Cea mai mare parte a
caselor din lut sunt acoperite cu stuf, aproape în fiecare curte existând câte o grădinița cu flori.
55

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Casele sunt amplasate cu latura secundară spre drum, fiind libere (nu sunt împrejmuita
spre exterior). Fațada are în general prispă și stâlpi. Se remarcă prezența bucătariei de iarna –
specifica localității Letea și, în general, comunităților dezvoltate.
(Casa tradițională din Letea)
Indiferent de materialul de construcție, acoperișul este în două ape sau cu frontonul
„retezat‖ în partea superioară. Decorativismul arhitetctural este tipic slav: razele soarelui, sirena
(reprezentare plastică a duhurilor întalnite în mitologia slavă). Alte valențe artistice sunt date de uși
și ferestre cu porțiuni realizate la strung. Plafonul este format din grinde longitudinale „cosoroabe‖
(grinzi transversale), peste care se pune stuf și se lipesc cu ceamur. Unele case sunt învelite
„nemțeste‖ cu stuful mărunt, retezat și bătut pe toată suprafața acoperișului. Casele învelite
„ruseste‖ au stuf cu tulpină groasa și lungă cât panta acoperișului.
În interiorul locuinței, un element caracteristic este lijanca – pat de pământ construit
langă soba care se încălzește în timpul iernii: căldura sobei (vetrei) este dirijată printr-un circuit de
fumuri creat în „patul de pământ‖. Pentru construcția sistemului de încalzire sunt folosite ceamur,
chirpic, piatra, caramida, bare din fier, lemn.
56

4. Tradiții și obiceiuri locale:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Portul tradițional e format din cămașă (rubască), fustă (iubcă), rochie (platia), brâu (pois),
legatură pentru cap a femeii (chicica) și se păstrează în proportie de 89 -90%, în special cu prilejul
sărbătorilor religioase. Cromatica utilizată are tonuri și nuante tari (rosu, albastru, verde, roz).
5. Legende locale care pot fi valorificate in scop turistic:
5.1.Conform legendei, Pădurea Letea ar fi fost plantată în mod artificial de un paşă turc din Tulcea,
al cărui nume a fost uitat. Niciun argument ştiinţific nu confirmă, dar nici nu contrazice în totalitate
această presupunere.
6. Alte obiective de interes turistic:
6.1. Lagărul comunist de muncă forţată Periprava- este unul dintre lagărele de exterminare a
rezistenţei anticomuniste din perioada dictaturii staliniste. Deținuții politici erau siliți să facă muncă
forțată la tăiatul stufului cu norme epuizante sau să construiască baraje. Mai mult de două sute de
corpuri fără nume sunt înmormântate în cimitirul satului și se bănuiește că alte sute zac în gropi
comune neidentificate, lângă ruinele fostului gulag românesc.
7. Bucătăria tradițională
7a. Bucatărie specific lipovenească: ciorba cu varză, varză cu orez, varenichi (coltunasi) cu
varza, brânză, dovleac, fracituri din pește, pește sărat uscat, peste crud sarat, pampuschi
(branzoiaice).
8. Mesteșuguri tradiționale
8.a. Prelucrarea lemnului (dulgherit, tamplarie);
8.b. Fierarie, prelucrarea stufului si a rachitei;
8.c. Prelucrarea lutului;
8.d.Prelucrarea fibrelor de animale (lăna) cu toate fazele (spalat, daracit, tras la vartelnita, tors,
țesut (împletitul ilicelor de lana);
57

9.Tipuri de turism practicate
9.a. Turism piscicol;
9.b. Turism cultural;
9.c. Agroturism;
Zona Chilia
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
1.Biserici:
1.1.Biserica„Sfintii Voievozi” din Chilia Veche - este cea mai
înaltă din țară, după Biserica Neagră din Brașov. A fost construită
în 1854 cu permisiunea Imperiului Otoman, stăpân pe atunci la
Gurile Dunării. În timpul celui de-al doilea război mondial, biserica
„Sfinții Voievozi‖ din Chilia a fost observator militar, multe dintre
fisurile zidurilor datând din acea perioada.
Din turla bisericii se văd Marea Neagră, rezervația Roșca -
Buhaiova, precum și orașul Chilia Nouă din Ucraina.
1.2. Schitul Sf. Atanasie - este singura mănăstire aflată pe teritoriul Deltei Dunării, a cărei
singură cale de acces este cea pe apă. Se află pe canalul Batag – grindul Stipoc, la circa 5 km de
satul Chilia Veche. Mânăstirea are inclusiv seră și gradină de legume.
1.3. Biserica ortodoxa de rit vechi, prezintă icoane rusești de o mare vechime.
2.Meşteşuguri specifice:
Atelierul de împletituri din papură infiinţat de Fundaţia Principesa Margareta și Asociația
Locală Nufărul Alb valorifică în mod creativ una dintre cele mai importante resurse naturale ale
zonei.
3.Tipuri de turism practicate:
3.a. Turism de agrement şi odihnă- plimbări pe lacurile Matita, Merhei, Babina;
58

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
3.b. Turism cultural şi religios – vizitarea bisericii din Chilia Veche și a schitului Sf. Atanasie;
3.c. Turism piscicol – în special pescuitul la crap – pe bra’ele Babina și Comorovca;
3.d. Agroturism – practicat în gospodăriile localnicilor;
4. Tradiţii gastronomice:
4.1. Borșul de pește;
4.2. Mancăruri tradiţionale din pește
5. Arhitectura tradițională:
O constantă a peisajului rural sunt vechile case cu pereţi de lut, cu acoperiş din stuf, alături
de care au aparut pe timpul comunismului și încă mai continuă sa apară, în perioada actuală,
construcţii noi - nearmonizate, însă, cu specificul zonei.
6. Legende locale care pot fi valorificate în scop turistic:
6.1. Se crede ca la marginea sud-estică a Merheiului Mare s-ar fi aflat Pseudo Stoma (gura falsă),
despre care aduce aminte geograful antic Ptolomeu Claudiu (sec. II e.n.), dorind să arate că
această gură nu avea ieşire la mare iar navigatorul care ar fi folosit-o s-ar fi putut înşela încercand
să iasa pe aici cu corabia.
7. Evenimente locale:
7.a. Serbările Comunei Chilia Veche - 09 septembrie
Zona Crişan
1.Monumente :
1.1.Monumentul istoric/ Obeliscul de la Mila 13, ce datează din 1896;
2. Alte obiective de interes turistic:
2.1.Centrul de informare ARBDD;
2. Tipuri de turism practicate:
59

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
2.a. Turism de agrement şi odihnă – plimbari pe canalele limitrofe sau în pădurea Caraorman la
„nisipurile miscatoare‖;
2.b. Turism piscicol și de vânătoare - în zonele de pescuit sportiv şi vânătoare;
2.c. Agroturism – în pensiunile tradiționale și gospodăriile locale;
2.d. Birdwatching – practicat aproape pe toate speciile de pasari întalnite în Delta Dunării;
3. Obiceiuri locale/manifestări culturale anuale:
3.a. Ansamblul Folcloric de Cântece Tradiționale Lipovenești „Privighetorile Deltei‖ din Crișan;
3.b. Ansamblul Folcloric de Cântece și Dansuri din Mila 23.
4.Tradiţii gastronomice:
4.a. Borșul de peste;
4.b. Produse şi subproduse tradiţionale din pește;
4.c. Tuica de menta, produs cu valoare de brand;
4.d. Gastronomie specific ucrainiană: borş ucrainean, „harcio‖, „sverh‖, etc.
Zona Isaccea - Somova
1. Situri arheologice:
1.a. Cetatea romană și medievală timpurie Noviodunum, cod LMI TL I s A 05804 – se află în
partea de est a orașului Isaccea, în puctul Eschi – Kale (în limba turcă Cetatea Veche). Datează
din secolele I – III și a avut de-a lungul timpului un rol militar și comercial important, fiind așezată în
dreptul unuia dintre vadurile Dunării, pe un promontoriu înalt de peste 20 m. Prin vestigiile şi
elementele de fortificaţie descoperite, este, fără îndoială, cel mai important sit arheologic din
Dobrogea.
1.b. Asezarea neolitica “Suhat”- veche de peste 7.000 de
ani;
60

2. Biserici și mânăstiri:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
2.a. Biserica Ortodoxă cu hramul „Sfantu Gheorghe”, cod LMI TL II m B 06007, a fost
construită în anul 1862 pe locul unei biserici mai vechi ce aparţinuse grecilor care, la rândul lor, o
preluaseră de la armeni. Urmele primei biserici armene de sub actuala biserică datează de la
începutul secolului XVI.
2.b.Geamia – Biserica este veche de peste 300 de ani şi se numară printre puținele lăcașuri de
cult musulman păstrate până azi în Dobrogea.
3.Alte obiective culturale:
3.a. Mormântul lui Isaac Baba, este de cult mahomedan, a cărui poveste seamănă cu legenda
―călărețului fără cap‖.
4. Obiceiuri locale/Tradiţii culturale și etno-folclorice:
4.a. Vatra folclorică Peceneaga, Turcoaia, Isaccea, Măcin, Dăeni, Dorobanţu, Ostrov (caracter
anual);
4.b.―Vremea culesului – Sărbătoarea Recoltei‖ – serbare câmpenească la Isaccea;
4.c.―Colinde şi obiceiuri de iarnă‖ – festival anual de colinde, Isaccea;
4.d. Zilele Culturii la Isaccea – manifestare multiculturală anuală – Isaccea;
4.e. Ansamblul Folcloric „Dunăreanca‖ al Casei de Cultură Isaccea.
5. Tradiţii gastronomice:
5.a.Borșul de pește;
5.b.Diverse preparate şi semipreparate din pește;
5.b.Produse specifice gastronomiei orientale (baclavale, braga etc,).
6. Meşteşuguri tradiţionale:
6.1. Împletituri din papură (Somova).
7. Legende locale care pot fi valorificate turistic:
7.1 Legenda „calaretului fara cap”: Legenda menționează că în localitate s-ar fi descoperit un
sarcofag cu osemintele lui Isak-Baba, întemeietorul Isaccei, care a căzut în luptele turcilor cu
moldovenii. În ultima luptă de la malul Dunării Isac-Baba şi-ar fi pierdut capul, după care, calul său
61

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
l-ar fi adus, fără cap, până la locul unde se află astăzi mormântul. În cinstea sa s-a ridicat un
monument iar aşezarea a primit numele de Isaccea.
Zona Jurilovca – Sarichioi - Enisala
1. Situri arheologice:
1.a. Cetatea greco-romana Orgame (Argamum),
cod LMI TL I s A 05808, situată la Capul
Doloșman, în proximitatea localității Jurilovca (5
km), este prima cetate de pe teritoriul României
menționată într-un izvor antic și întemeiată de
greci. Săpăturile efectuate la nivelul acestei zone
au evidențiat mai multe perioade de locuire:
elenistică, romană, romano-bizantină. Ultima
perioadă (secolele IV—VI e.n.) se conturează mai
clar prin ziduri de incintă, cu turnuri exterioare, de formă pătrată, ruine ce amintesc de arhitectura
altor cetăţi similare ca mărime din Bizanţ. Zidul împrejmuitor - ca şi la Histria - este gros de
aproape 3 m. Drumul de acces a fost recent reabilitat.
1.b. Cetatea medievală Enisala, cod LMI TL I s A 05785, este o fortificație militară de formă
poligonală, construită pe cel mai înalt promontoriu situat între lacurile Babadag și Razim, pe o
suprafață de 0,3 ha. A făcut parte din lanțul de colonii genoveze care includea orașele din Deltă
până la Cetatea Albă de la Gurile Nistrului și Caffa și Balaclava din sudul Crimeei. Cetatea se află
în proximitatea localității Enisala.
2.Muzee:
2.a. Gospodăria ţaraneasca in situ de la Enisala. Reprezintă sinteza arhitecturii tradiționale din
nordul Dobrogei de la începutul secolului XX: casa cu tindă centrală și două camere, bucătarie de
iarnă și magazie, prispă cu balustradă și stâlpi. Gospodăria se află în administrarea Institutului de
Cercetări Eco Muzeale Tulcea.
62

3. Alte obiective de interes istoric:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
3.1. Cele șase clădiri construite la Zebil de Mihail Moruzov (întemeietorul şi şeful Serviciului
Secret de Informații al Armatei Române în perioada 1924-1940).
- dintre acestea, cele mai reprezentative sunt fosta Şcoala Primară de Stat Simeon Moruzov
(inaugurată pe 8 nov 1937), Conacul Moruzov (în care acum funcţionează Centrul de Recuperare
şi Reabilitare Neuropsihică), Primăria.
4. Traditii si obiceiuri:
4.1. Costumul tradiţional - se remarcă prin cromatica în tonuri şi nuanţe tari (roşu, albastru,
verde, roz) şi se poartă în mod deosebit la sărbători. Unele piese de port s-au modificat iar altele
şi-au păstrat forma: rubaşca, cămaşa bărbătească, pois-ul (brâul purtat atât de bărbaţi cât şi de
femei).
4.2. Festivalul Solzilor de Pește – 1 septembrie, Sarichioi
4.3. Serbarea Borșului de Pește – 14-18 octombrie, Jurilovca
4.2. Festivalul Vinului Pelin – 26 octombrie, Zebil (Sarichioi)
5. Arhitectura tradițională:
Casele tradiționale sunt construite din lut și stuf, uneori căptuşite cu scânduri. În unele curți
încă mai există chiar cuptor pentru paine și „bănia‖ – baia ruseasca de aburi, cu una sau două
încăperi. Aburul este produs de pietre încălzite, peste care se toarnă apă.
6.Gastronomie tradițională:
- cuprinde „mâncăruri lipovenesti‖ ca: ciorba cu varză, varza cu orez, varenichi (colţunaşi) cu
varză, brânză, dovleac, răcituri din peşte, peşte sărat uscat, peşte crud sărat, pampuschi
(brânzoaice);
7.Tipuri de turism practicate:
7.a. Turism de agrement şi odihnă;
7.b. Turism cultural şi religios;
7.c. Turism piscicol;
7.d. Agroturism;
63

8. Legende locale care pot fi valorificate turistic:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
8.1. Conform legendei, denumirea de „Jurilovca‖ provine de la un localnic numit Jurilca (lipovean),
fapt care atestă că trecutul aşezării este legat de cel al pescarilor lipoveni, veniți în zonă în secolul
al XVIII-lea, sub conducerea lui Ignat Nekrasov din regiunea Cubanului de unde, ca urmare a
persecuţiilor patriarhului Nicon, s-au refugiat în Delta Dunării şi pe malul Razelmului. Denumirea
de lipoveni vine de la cuvântul rusesc „lipa‖, care înseamnă „tei‖.
8.2. În legătură cu interesul pe care-l acordă locuitorii viticulturii, o legendă preluată şi de Mihail
Sadoveanu în povestirea „In satul Sarichioi‖ noteaza că viţa de vie ar fi provenit de pe o corabie
eşuată, originară din vestul Europei (Italia sau Franţa).
8.3. Conform legendei localității denumirea satului Zebil (parte componentă a comunei Sarachioi)
este prescurtarea cuvântului turcesc Siubiulias care se traduce ―pomană de apă a lui Iulias‖
deoarece, în mijlocul acestei pustietăţi lipsite de apă bună, un turc cu numele de Iulias a construit o
cişmea pentru a potoli setea drumeţilor şi păstorilor de vite. Această cişmea, reparată pe la 1908
de către locuitorul Enachi Mărza, există şi astăzi, refăcută din piatră şi ciment.
Zona Murighiol – Mahmudia
1.Situri arheologice:
1.a. Cetatea romană Halmirys, situată la 2.5 km est de satul Murighiol, în punctul cunoscut sub
numele de „Bătăraia", „Geneviz -Kaleh" „Cetatea" sau „Cetăţuia", pe şoseaua ce duce de la Tulcea
la Dunavăţul de Jos, este un sit arheologic romano - bizantin de formă trapezoidală, cu o suprafață
de circa 2 ha, 15 turnuri, 3 porți și 3 valuri de apărare. În anul 2001, în cadrul cetății, a fost
descoperită cripta care adăpostea rămășițele sfinților Epictet și Astion, martirizați în anul 290 d.Hr.,
în timpul domniei împăratului Dioclețian. Cetatea se află în proximitatea localității Murighiol, drumul
de acces fiind în stare bună.
1.b. Cetatea Romană Salsovia- este situată în proximitatea localității Mahmudia și a funcţionat
drept cast militar încă din prima jumătate a sec. III, pentru ca ulterior să fie anexă la Legiunile
64

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
militare romane. Zidurile cetății antice, groase de 2 m, au fost afectate atât de factorii naturali de
eroziune, cât şi de efectele celui de-al doilea război mondial.
1.c. Cetatea Nufaru /„Prislav” este construită de bizantini la sfârșitul secolului X, fiind funcțională
până la invazia mongolă din secolul XIII.
2.Meşteşuguri specifice:
2.a. Atelierul de împletituri din papură de la Mahmudia este singurul în incinta căruia se
realizează produse din papură cu valoare de brand de pe teritoriul FLAG. Specifice atelierului de la
Mahmudia sunt originalitatea modelelor şi pictura în culori tari, ca de exemplu albastrul folosit în
arhitectura rusească tradiţională.
3. Obiceiuri locale/manifestări culturale anuale:
3.a. Festivalul de teatru pentru amatori “Salsovia” de la Mahmudia este singurul festival de
teatru organizat în mediul rural din România;
3.b. Serbările Apei și Pescuitului - 15-17 septembrie la Murighiol.
3.c. Hramul Mănăstirii Halmyris – Sarbătoarea Sfinților Epictet şi Astion – 7-8 iulie la Murighiol
3.d. Ansamblul Folcloric „Katiusa‖ al Comunității Rușilor Lipoveni din Mahmudia.
4.Tradiţii gastronomice :
4.a. Borşul de peşte;
4.b. Mâncăruri tradiţionale din peşte;
5. Tipuri de turism practicate:
5.a. Turism de agrement şi odihnă;
5.b. Turism cultural şi religios;
5.c. Turism piscicol;
5.d. Agroturism;
6. Biserici şi mânăstiri:
6.1. Biserica de rit vechi pictată exterior de la Mahmudia;
65

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
6.2. Mănăstirea Halmyris- se află la o distanță de aproximativ 2 km de ieșirea din localitatea
Murighiol, pe drumul pietruit înspre Dunăvățu de Jos, imediat după ruinele cetăţii Halmyris;
7.Alte obiective de interes turistic:
7.1. Cazematele de la Mahmudia- datează din timpul primului razboi mondial, situate fiind pe
culmea primului dintre dealurile Beștepe (la stația meteo).
7.2. Casa Pescarului este un mini-muzeu iniţiat de comunitatea locală care oferă vizitatorilor
secvenţe din viaţa comunităţilor de pescari din Delta Dunării. La Casa pescarului se poate mânca
peşte prăjit, borş de peşte gătit de localnici, amatorii având ocazia să înveţe să gătească ei înșiși
ciorba de peşte ca în Delta Dunării.
7.3. Observatorul de păsări este situat în proximitatea ruinelor cetăţii Salsovia.
8.Legende locale care pot fi valorificate in scop turistic:
8.1. Legenda localitatii Mahmudia- conform acesteia sultanul Mahmud se hotărăşte să viziteze
satul despre care se spunea că are locuitori primitori. În timpul vizitei, sultanul se îndrăgosteşte de
o fată. Îi cere după puţin timp să se căsătorească, însă aceasta îl refuza. Sultanul se înfurie
spunându-i că, în cazul în care până la apusul soarelui nu-i ţese o cămaşă care să nu ardă în foc
şi să nu se ude în apă, îi va ucide iubitul. Tristă şi fără speranţă, fata se duce pe malul apei şi
începe să plângă, până când zâna Dunării se ridică şi îi oferă cămaşa cerută. Nu cu mult timp
înainte, însă, iubitul ei este luat prizonier pentru a fi ucis. Fata ia cămasa şi, alergând în urma
trăsurii sultanului strigă: „ MAHMUD, IA!‖ (Mahmudia).
Zona Sulina – Sfantu Gheorghe
1. Patrimoniu cultural arhitectural:
1.a. Palatul Comisiunii Europene a Dunării, Sulina - Fostul Palat al Comisiei Europene a
Dunării a fost construit între anii 1860-1868, fiind, de atunci și până în prezent, cea mai
impunătoare clădire a Sulinei.
66

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Palatul a servit, între anii 1868-1921, ca sediu administrativ al Comisiei Europene a
Dunării, fiind ulterior preluat de Statul Român. Grav afectat de bombardamentele din Primul Război
Mondial, este reabilitat mai târziu iar începând cu anul 1948 devine sediul Administrației Fluviale a
Dunării de Jos, filiala Sulina.
1.b. Farul Comisiunii Europene a Dunării din Sulina are o înălțime de 17,3m, fiind construit din
caramidă. Construcția a fost finalizată în anul 1870 și s-a executat după planurile inginerului Ch.
Hartley. Astăzi este sediul unui punct muzeal, în cadrul ICEM Tulcea. Expoziţia din interior
prezintă, prin documente şi fotografii, istoria Sulinei în perioada Comisiunii Europene a Dunării şi
viaţa a două personalităţi marcante legate de oraş: dirijorul George Georgescu şi scriitorul Jean
Bart.
1.c. Farul Nou din Sf. Gheorghe este o fostă construcţie din lemn realizată de turci în 1865 la
aproximativ 4 km sud de sat, pe o mică insulă, pe locul vechiului Far Turcesc- ce avea, la
momentul construirii, o înălţime de 19,8 m şi era menit să orienteze drumul navelor pentru a evita
posibilele bancuri de nisip de la gura Dunării. S-a încercat conservarea farului ca monument istoric
şi ca punct de observaţie ornitologică, dar cineva i-a dat foc în 1983. Farul cel nou a fost construit
în 1968 și are forma unei prisme cu baza triunghiulară, o înălţime de 57 m şi un sistem de oglinzi
care reflectă lumina până la 50 de km.
67

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
1.d. Farul Vechi din Sulina (Farul Observator) a fost construit de către Comisia Europeana a
Dunării în 1887. Se află în aval de Sulina, pe malul stâng al Dunării. Accesul se face doar cu
barca, deoarece digul de nord, pe care se putea ajunge pe jos, are o spărtură care-l face
inutilizabil. Farul observator reprezintă locaţia de unde s-au realizat filmări pentru filmul "Toate
pânzele sus". În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, marina militară germană l-a transformat
în punct de observaţie.
1.e. Farul de pe digul de sud. Cu o înălţime de 11,6 metri şi construit din metal uşor, farul a fost
dizlocat de pe postamentul său în anul 1922, datorită începerii lucrărilor de prelungire în mare a
digurilor de protecţie a gurii Canalului Sulina. În 1960 a fost reinstalat aproape de capătul digului
de sud al gurii Canalului Sulina.
1.e. Turnul de apă. Data exactă a construcţiei acestui obiectiv nu se cunoaşte, însă el se află în
stare foarte bună de funcţionare şi astăzi. Conform istoricilor, în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, armata germană a încercat să arunce întregul edificiu în aer, însă nu a reuşit decât să
spulbere partea sa superioară.
2. Arhitectura tradiţională specifică a orașului Sulina s-a dezvoltat ca urmare a interferenţelor cu
stilul arhitectural contemporan. Specifice Sulinei sunt casele cu temelie înaltă din piatră, învelite cu
olană şi care au la parter ateliere meşteşugăreşti, prăvălii sau cafenele. Un element aparte îl
reprezintă casele din incinta Comisiei Europene a Dunării și din jurul farului, construite între 1868 -
1869, care trimit spre occident, în ciuda eclectismului perioadei.
3. Arhitectura rurală specifică zonei, cu planimetrie și elevație caracteristică satelor din Deltă,
este reprezentată de case aflate la periferie.
4. Clădirile industriale de pe malul stâng al Dunarii reprezintă un potenţial patrimoniu cultural -
industrial.
68

5. Biserici:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
5.a. Catedrala Ortodoxă Sfântul Nicolae din Sulina, patrimoniu cultural național, a fost
construită în mai multe etape între anii 1910 – 1938, temelia sa fiind pusă de însuși regele Carol I
cu ocazia vizitei din 1910. În arhitectura edificiului, de
influență românească, se remarcă brâul în torsadă și
medalioanele exterioare realizate în mozaic.
5.b. Biserica Ortodoxa de Rit Vechi din Sulina,
patrimoniu cultural național, a fost construită în anul 1866
şi are o evidentă influență rusească. Deoarece în sec. XIX
era singura biserică din oraș în care se oficia cultul crestin, a
fost declarată de Episcopia de la Galați, biserică
catedrală. Monumentul a intrat , începând cu anul 2009, în Planul Național de Restaurare a
Monumentelor Istorice.
5.c. Biserica Grecească din Sulina a fost construită în anul 1869, respectând stilul bisericilor
grecești din sec. XIX din Dobrogea, cu frontonul de deasupra intrării stilizat și cu o singură turlă
joasă, de dimensiuni mici. În fața bisericii se află, separat de clădire, un turn clopotniță. În interior
se remarcă altarul vopsit alb și un baldachin din lemn sculptat cu motive florale funerare, alb cu
detalii aurii.
5.d. Biserica Romano-Catolică din Sulina a fost construită în 1865, este trinavată și are un
acoperiș unic pe toată lungimea sa. Interiorul este înalt și bine luminat datorită celor patru ferestre
cu vitralii.
6. Case memoriale:
6.a. Casa memorială „George Georgescu” din Sulina este locul nașterii celebrului dirijor
George Georgescu. În prezent, se află într-o stare avansată de degradare.
6.b. Casa în care a locuit scriitorul Jean Bart (Eugeniu Botez) este un imobil din secol XIX, ce
prezintă o arhitectură unică. Oficial, obiectivul nu are statut de casă memorială.
69

7. Alte obiective de patrimoniu:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
7.a. Cimitirul Maritim din Sulina, înființat în 1864, este locul unde au fost îngropați în special
străini şi foști angajați ai Comisiunii Europene a Dunării, dar și marinari sau comercianți de diverse
naționalități. În funcție de principalele confesiuni religioase, cimitirul este delimitat în: creștin
(cimitirul bisericilor europene occidentale, cimitirul ortodox, cimitirul ortodox de rit vechi), cimitirul
musulman şi cimitirul evreiesc.
8. Tipuri de turism practicate:
8.a. Turism de agrement şi odihnă - plaja / cură de băi şi soare, plimbari cu barca;
8.b. Turism cultural şi religios – patrimoniul cultural al orasului Sulina, patrimoniul etnografic al
localitatii Sf. Gheorghe;
8.c. Turism piscicol – pescuit sportiv;
8.d. Birdwatching – zona Sf. Gheorghe și Sulina;
8.e. Agroturism;
9. Obiceiuri locale/manifestări culturale anuale:
9.a. Obiceiuri locale specifice comunităților rurale:
Catalaua - de Sfântul Andrei
Vecera - în Ajunul Crăciunului pe stil vechi (6 ianuarie)
Melanca sau Malanca – manifestare de tip carnavalesc practicata în ziua de Anul Nou.
9.b. Festivalul gastronomic D`ale Gurii Dunării este o competiție între echipe de bucătari din
diferite comune ce se organizează anual, pe data de 29 iunie, de ziua Dunării.
9.c. Festivalul de film ANONIMUL, organizat anual la Sf. Gheorghe, începând cu 2004.
Fundaţia Anonimul mai organizează în localitate, pe parcursul verii, o serie de evenimente
culturale: festivalul de poezie, tabăra de sculptură, festivalul de muzică tânără.
9.d. Festivalul "Cântecele Mării"- 13 iulie, Sulina;
9.e. Serbările Deltei "Festival Folcloric al Minorităților Etnice din Delta Dunării" - 27-28 iulie,
Sulina;
9.f. Festivalul Național de Creație și Interpretare Muzicală Sulina- 24-26 august, Sulina.
10. Legende locale care pot fi valorificate în scop turistic:
70

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
10.1. Există o legendă care menționează că pentru a citi inscripţia aparent ilizibilă de pe
„Mormântul Piratului‖ –singurul mormânt de pirat din Europa, este necesară prezența în cimitir, la
primele ore ale dimineţii, şi plăcaii cu puţină apa sfințită. Abia după ce apa se usucă se poate citi
textul săpat în mozaic.
10.2. Povestea legata de viața și moartea prinţesei Ecaterina Moruzi, nepoata voievodului
moldovean Ioan Sturza, a cărei viaţă începe la Constantinopole şi se încheie în cimitirul Sulinei.
10.3. Legenda conform căreia la Sulina s-ar fi oprit Regina Olandei și ar fi cerut un pahar cu
apă. O bătrână i-a oferit cu cana apă din Dunăre iar ea, uimită că într-un port cu activitate intensă
apa de consum nu este filtrată, a facilitat construcţia castelului de apă, acesta fiind darul ei către
oamenii din oraș. Construit în 1897, castelul funcţionează şi astăzi.
Zona Văcăreni – Luncavița – Grindu
1.Biserici și monumente:
1.1. Fară să aibă un patrimoniu cultural remarcabil, comunele Văcăreni și Luncaviţa sunt situate la
distanţe accesibile de o serie de obiective de interes turistic, ceea ce dă posibilitatea statuării unor
trasee pentru turism cultural şi religios. Dintre aceste obiective se amintesc mănăstirea Saon,
mănăstirea Celic-Dere, mănăstirea Cocoş, bazilica Niculiţel, cetatea Noviodunum (Isaccea),
cetatea Dinogeția (Garvan).
1.2. Grindu: capela cu grup monumental ridicată în memoria victimelor acidentului naval
„Mogoșoaia‖;
2.Traditii si obiceiuri/ sarbatori anuale:
2.1. Sarbătoarea Florilor de Tei (luna mai, Luncavița);
3.Meșteșuguri tradiționale:
3.1. Tradiție în domeniul împletiturilor din papura, meștesug practicat și astăzi de localnici pe scară
largă (Luncavița);
71

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
După cum se poate observa, patrimoniul cultural şi arhitectural al teritoriului
Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării este unul deosebit de bogat ale
carui influenţe se resimt asupra tuturor comunităţilor locale din zonă. În acest sens,
accesarea fondurilor FEP va permite valorificarea potenţialului cultural din cadrul FLAG şi
va asigura o dezvoltare echilibrată pe termen scurt, mediu și lung.
Economia locală
În cadrul acestei secţiuni se va realiza o descriere amănunţită a principalelor sectoare
economice FLAG (inclusiv cel meşteşugăresc şi de artizanat) şi, totodată, se va prezenta modul de
repartizare a populaţiei active pe principalele domenii de activitate. O structură a economiei pe
sectoare (industrie, comerţ, servicii, construcţii, agricultură, pescuit etc.) precum şi o evoluţie a
pieţei muncii în ultimii 5 ani se vor prezenta detaliat pentru o identificare corectă a mecanismelor
economiei locale înregistrate la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării.
72

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Repartizarea populaţiei active (personal salariat) în anul 2009
Tabel Nr.9 „Repartizarea populaţiei active în anul 2009”
Sector Sector
Populaţia agricol industrial Sector de
activă (inclusiv şi de comerţ
pescuitul) artizanat
73
Servicii
TOTAL 5399 619 794 580 3406
% 100.00% 11.47% 14.71% 10.74% 63.09%
Sursa: Directia Judeteana de Statistica Tulcea
Conform menţiunilor din ghid, populaţia activă s-a calculat ca populaţie salariată.
Grafic Nr.3 „Populația activă 2009”
Elaborare proprie pe baza datelor furnizate de INS
Repartizarea populaţiei active (personal salariat) în anul 2008
Tabel Nr.10„Repartizarea populaţiei active în anul 2008”
Sector Sector
Populaţia agricol industrial Sector de
activă (inclusiv şi de comerţ
pescuitul) artizanat
Servicii
TOTAL 5494 518 1055 566 3355
% 100.00% 9.43% 19.20% 10.30% 61.07%
Sursa: Directia Judeteana de Statistica

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Grafic Nr.4 „Populația activă 2008”
Elaborare proprie pe baza datelor furnizate de INS
Repartizarea populaţiei active (personal salariat) în anul 2007
Tabel Nr.11„Repartizarea populaţiei active în anul 2007”
Sector Sector
Populaţia agricol industrial Sector de
activă (inclusiv şi de comerţ
pescuitul) artizanat
74
Servicii
TOTAL 5194 372 1074 868 2880
% 100.00% 7.16% 20.68% 16.71% 55.45%
Sursa: Directia Judeteana de Statistica

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Grafic Nr.5 „Populația activă 2007”
Elaborare proprie pe baza datelor furnizate de INS
Repartizarea populaţiei active (personal salariat) în anul 2006
Tabel Nr.12„Repartizarea populaţiei active în anul 2006”
Sector Sector
Populaţia agricol industrial Sector de
activă (inclusiv şi de comerţ
pescuitul) artizanat
75
Servicii
TOTAL 5671 517 1080 1230 2844
% 100.00% 9.12% 19.04% 21.69% 50.15%
Sursa: Directia Judeteana de Statistica

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Grafic Nr.6 „Populația activă 2006”
Elaborare proprie pe baza datelor furnizate de INS
Repartizarea populaţiei active (personal salariat) în anul 2005
Tabel Nr.13„Repartizarea populaţiei active în anul 2005”
Sector Sector
Populaţia agricol industrial Sector de
activă (inclusiv şi de comerţ
pescuitul) artizanat
76
Servicii
TOTAL 5816 571 1316 1233 2696
% 100.00% 9.82% 22.63% 21.20% 46.35%
Sursa: Directia Judeteana de Statistica

Populaţia activă
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Grafic Nr.7 „Populația activă 2005”
Elaborare proprie pe baza datelor furnizate de INS
Tabel Nr.14„Repartizarea populaţiei active pe anii 2005-2009”
Sector Sector
agricol industrial Sector de
(inclusiv şi de comerţ
pescuitul) artizanat
77
Servicii
2005 100,00% 9,82% 22,63% 21,20% 46,35%
2006 100,00% 9,12% 19,04% 21,69% 50,15%
2007 100,00% 7,16% 20,68% 16,71% 55,45%
2008 100,00% 9,43% 19,20% 10,30% 61,07%
2009 100,00% 11,47% 14,71% 10,74% 63,09%
Elaborare proprie pe baza datelor furnizate de INS

Perioada
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Tabel Nr.15 „Repartizarea populaţiei active în medie pe anii 2005-2009”
Populaţia
activă
Sector
agricol
(inclusiv
pescuitul)
Sector
industrial
şi de
artizanat
78
Sector de
comerţ
Servicii
2005-2009 100,00% 9,40% 19,25% 16,13% 55,22%
Elaborare proprie pe baza datelor furnizate de INS
În urma analizei datelor statistice prezentate anterior, se pot trage următoarele concluzii:
La nivelul Grupului pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării populaţia activă îşi
desfăsoară activitatea în următoarele sectoare: agricultură (ce cuprinde şi pescuitul),
industrie şi artizanat, comerţ şi servicii;
Ponderea cea mai mare la nivelul domeniilor de activitate o reprezintă sectorul serviciilor
care a înregistrat o evoluţie ascendentă în ultimii 5 ani, de la 46.35% (anul 2005) la
63.09% (anul 2009). Ponderea ridicată a serviciilor reprezintă, la nivelul FLAG, o
consecinţă a faptul că populația din zonă este implicată în multiple activități locale
relaționate direct sau indirect cu turismul pescăresc, parte componentă a sectorului de
servicii.
Evoluţia ascendentă a sectorului de servicii a avut loc în contextul unor fluctuaţii în zona
celorlalte 3 domenii de activitate înregistrate la nivel de FLAG;
În anii 2005- 2009, sectorul cu cea mai mică pondere de ocupare este cel agricol
(inclusiv pescuitul), înregistrând o medie de 9,4%. Acest procent este doar aparent
foarte mic întrucât, la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării
există multe persoane care practică atât agricultura cât şi pescuitul în mod individual, pe
cont propriu, fără a fi înregistrate în statistici;
Sectorul de artizanat a înregistrat, în perioada 2005-2009, numeroase fluctuaţii în timp
ce sectorul de comerţ este singurul dintre toate cele 4 analizate care prezintă o evoluție
descendentă continuă, din 2005 până în prezent.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Analiza principalelor domenii de activitate în cadrul FLAG
Elaborare proprie pe baza informaţiilor statistice obţinute
Perioada de analiză 2005-2009
Alte informaţii relevante privind repartizarea populaţiei active:
O problemă majoră întâlnită la nivelul FLAG-este calificarea şi ocuparea forţei de
muncă din mediul rural. Din cauza faptului că multe dintre localităţile rurale
partenere în grup sunt situate departe de Tulcea iar salariile nete medii din oraș nu
acoperă costurile minimale de transport şi cazare, există un interes scăzut față de
locurile de muncă din municipiu.
Nivelul de pregătire al populaţiei este scăzut, ponderea cea mai mare fiind
reprezentată de persoanele cu pregătire elementară.
Pentru creşterea nivelului economico-social al comunităţii, o parte din primăriile ce
acoperă teritoriul FLAG desfăşoară programe de reconversie profesională.
În ceea ce privește repartizarea populației active pe fiecare dintre localităţile vizate de
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, situaţia este detaliată în continuare. S-a
79

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
ales ca an de referinţă 2009 întrucât cele mai recente date INS (număr de salariaţi și număr de
şomeri) au fost furnizate pentru acest an.
Beștepe
- 95 salariaţi;
- 68 şomeri;
Prioritatea administrației locale în ceea ce priveşte resursele umane vizează calificarea
continuă a forţelor de muncă pentru ocupare în activităţile locale. Nu au existat încă programe
iniţiate de primărie pentru reconversie profesională.
C.A. Rosetti
economia locală:
- 68 salariaţi;
- 5 şomeri;
Comuna C.A. Rosetti prezintă următoarele caracteristici ce influenţează în mod direct
Întrucât numărul locurilor de muncă este redus la nivelul localităţii C.A. Rosetti, o parte
importantă a populației nu a fost niciodată cuprinsă în activităţi productive.
Din punct de vedere etnic, spre deosebire de celelalte localităţi din Delta Dunării, cu o
diversitate etnică bogată, C.A. Rosetti se numără printre puţinele aşezări din zonă cu populaţie
pur românească.
Ceamurlia de Jos
- 133 salariaţi;
- 59 şomeri;
Gradul de educaţie al populaţiei este destul de scăzut: 45% din populaţie are pregătire
elementară, 40% au studii liceale, doar 10% au studii universitare, iar 5% din populaţie nu a
beneficiat de niciun fel de studii.
80

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Specializarea forţei de muncă este o necesitate. În acest sens, primăria a manifestat
următoarele iniţiative:
1. Curs pentru creşterea animalelor cu Direcţia Agricolă, 56 cursanţi;
2. Asistenţi sociali, 15 cursanţi.
Ceatalchioi
- 54 salariați;
- 7 şomeri;
Nivelul de pregătire la nivelul localităţii este scăzut: 70% din populaţie deţine studii
elementare, 10% studii liceale, doar 2% din populaţie a urmat studii universitare şi 18% este
înregistrată fără studii. Izolarea localităţii din cauza localizării în arealul Deltei Dunării şi costurile
pe care le-ar presupune deplasarea zilnică în localităţile urbane limitrofe îngreunează accesul
tinerilor la învăţământul de tip liceal şi universitar.
Chilia Veche
- 115 salariaţi;
- 55 şomeri;
Problemele sociale importante în comuna Chilia Veche sunt sărăcia, slaba calificare a
forţei de muncă şi lipsa resurselor financiare.
Crișan
- 111 salariați;
- 18 şomeri;
La nivelul comunei Crişan, doar un număr redus de locuitori din populaţia activă deţine
locuri de muncă constante: personalul din cadrul primăriilor, personalul şcolilor, cel de la poliţia
locală, precum şi agenţii economici activi în comerţ (deţinătorii de magazine alimentare de mici
dimensiuni).
81

Grindu
Isaccea
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- 83 salariaţi;
- 38 şomeri;
- 802 salariați;
- 193 şomeri;
Nivelul de pregătire al populaţiei este destul de scăzut, ponderea cea mai mare fiind
reprezentată de persoanele cu pregătire elementară - 80%. Cum localitatea nu oferă posibilitatea
unei şcolarizări la un nivel mai ridicat şi apropiat de cerinţele socio-economice, populaţia tânără
optează pentru şcolile din mediul urban învecinat. Pe de altă parte, este prezent fenomenul
îmbătrânirii populaţiei.
Jurilovca
- 528 salariaţi;
- 56 șomeri;
Gradul de pregătire al populaţiei este de asemenea scăzut, ponderea cea mai mare având-
o persoanele cu pregătire elementară (55%). Imposibilitatea localității de a asigura o şcolarizare a
populaţiei tinere la un nivel superior are ca efect accentuarea migrării populaţiei tinere spre mediul
urban, ceea ce atrage după sine scăderea numărului de locuitori, a natalității și îmbătrânirea
populaţiei.
Luncăvița
- 186 salariaţi;
- 98 şomeri;
82

Mahmudia
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- 516 salariaţi;
- 106 şomeri;
Priorităţile comunei în domeniul învăţământului se concentrează pe menţinerea
infrastructurii existente (liceul) şi introducerea anului terminal la Scoala de Arte si Meserii. De
asemenea, în ultimii ani au existat proiecte de reabilitare a infrastructurii de învăţământ prin fonduri
de la Banca Mondială.
Maliuc
Murighiol
- 127 salariaţi;
- 2 şomeri;
- 285 salariaţi;
- 44 şomeri;
Repartizarea populaţiei în funcţie de studii se prezintă astfel: absolvenţi de studii
elementare - 55%, absolvenţi de studii liceale - 44%, absolvenţi de studii universitare - 1%, fără
studii - 0%. În ultimii doi ani, 10% dintre absolvenţii locali ai ultimului nivel de studii oferit în
comunitate au devenit studenţi.
Programele Primăriei de creştere a calităţii resurselor umane din comunitate vizează atât
îmbunătăţirea infrastructurii de învăţământ, cât şi organizarea de cursuri de formare şi reconversie
profesională. Astfel, în ultimii trei ani, s-au realizat proiecte de construcţie a unei noi şcoli şi de
reabilitare a şcolilor existente din Dunavăţu de Sus, Murighiol, Dunavăţu de Jos- sate componente
ale comunei Murighiol. Strategia Primăriei de susţinere a educaţiei include, totodată, construcţia
unui liceu şi a unui campus liceal, pentru atragerea elevilor din satele/comunele vecine.
În ultimii ani s-au desfăşurat trei programe de reconversie profesională, prin trei iniţiative
ale AJOFM Tulcea. La acestea au participat 300 de persoane.
83

Nufăru
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- 119 salariaţi;
- 20 şomeri;
Priorităţile comunei din punct de vedere al resurselor umane sunt atragerea de investiţii
pentru crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea antreprenorială a localnicilor.
Pardina
- 69 salariaţi;
- 6 şomeri;
Populaţia activă a comunei Pardina, nu foarte numeroasă, ocupă locuri de muncă
constante: personalul din cadrul primăriei, personalul şcolilor, cel al poliţiei locale, precum şi
întreprinzătorii particulari din domeniul comerţului.
Sarichioi
- 673 salariați;
- 48 de şomeri;
Nivelul de pregătire al populaţiei este scăzut, ponderea cea mai mare având-o persoanele
cu pregătire elementară, în proporţie de 65%, urmată de persoanele cu studii liceale (20%) şi de
cele cu studii universitare (10%).
Sfântu Gheorghe
- 134 salariaţi;
- 12 şomeri;
În comuna Sfântu Gheorghe principala sursă de venit provine din activitatea de pescuit, atât
datorită potenţialului piscicol ridicat al zonei cât şi din cauza deficienţei terenurilor agricole. Lipsa
solurilor fertile face ca agricultura să se practice doar pe loturi mici, în grădinile gospodăriilor.
84

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Turismul este o altă sursă de venit semnificativă pentru locuitorii comunei Sf. Gheorghe.
Somova
- 271 salariați;
- 61 şomeri;
Una dintre problemele sociale actuale cu care se confruntă autorităţile locale din comuna
Somova este slaba calificare a forţei de muncă. În acest sens, primăria şi-a stabilit ca prioritate
organizarea de cursuri de instruire ce au ca scop adaptarea calificării forţei de muncă din comună
la cerinţele pieţei din centrul urban cu care se învecinează.
Sulina
- 726 salariaţi;
- 111 şomeri;
Oferta locurilor de muncă din oraşul Sulina este redusă iar efectul acestei situaţii se resimte
la nivelul şomerilor, a căror număr este în creştere, în special în rândul tinerilor. Majoritatea
persoanelor care beneficiază de ajutor de şomaj au ca nivel de pregătire şcoala generală sau
liceul.
Zona pescărească a oraşului Tulcea
Tudor Vladimirescu:
- 5 salariaţi;
- 2 şomeri;
Restul populației este reprezentată de persoane cu vârsta de peste 65 de ani, majoritatea
pensionari, cauza principală a fenomenului general de migrație a populației tinere către zona
metropolitană a orașului fiind lipsa alimentării cu apa și a canalizării, la care se adauga inundațiile
anuale.
85

Zagan: zona nu este locuită;
Valea Nucarilor
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- 169 salariaţi;
- 18 şomeri;
O problemă actuală a localităţii Valea Nucarilor este nevoia de specializare a forţei de
muncă pentru adaptarea acesteia la cerinţele de piaţă actuale. În acest sens, la nivelul comunei
au avut loc următoarele iniţiative:
Agenţia Judeţeană de ocupare a forţei de muncă a implementat un program de recalificare,
de care au beneficiat 100 de localnici;
Primăria a colaborat cu producătorul de mezeluri Campofrio pentru implementarea unui curs
de formare de măcelari, tranşatori etc.
Văcăreni
- 75 salariaţi;
- 101 de şomeri;
La nivelul comunei Văcăreni numărul total de salariaţi înregistraţi este relativ mic întrucât şi
numarul total de locuitori ai localitaţii este mic în comparaţie cu localitaţile învecinate (2.339
persoane).
Pe ansamblu se remarcă numărul redus al populației active în teritoriu, slaba
calificare profesională sau calificarea în meserii care nu oferă perspective de dezvoltare
durabilă, sărăcia, practicarea nesistematică și fără beneficii comunitare a unor ocupații
tradiționale, ca pescuitul. Programele de formare și reconversie profesională derulate sunt
insuficiente și neconcludente, deoarece oferta nu este adaptată nevoilor de dezvoltare ale
comunităților.
86

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
O alternativă viabilă la problemele identificate anterior este reprezentată de
revitalizarea și practicarea sistematică și organizată a meșteșugurilor tradiționale, cu
identificare de piețe de nișă în țară și în străinatate, pentru desfacerea acestora.
O alternativă ocupațională tradițională o reprezintă prelucrarea stufului pentru acoperişul
caselor, pentru confecţionarea gardurilor sau pentru realizarea pereţilor, ca izolator termic sau în
pomicultură. De asemenea, acesta este utilizat drept combustibil pentru încălzire şi la furajarea
animalelor şi, totodata, este folosit ca material de export, pentru construcţii. Puncte de valorificare
a stufului se află la Tulcea, Jurilovca, Nufăru și Isaccea.
Domenii importante de activitate puse în aplicare în zona Grupului pentru Pescărie
Durabilă în Delta Dunării, în afara pescuitului sunt, de asemenea, agricultura și apicultura, cea
din urmă fiind o ramură profitabilă pentru cei care o efectuează (peste 15.000 familii de albine au
fost înregistrate pe teritoriul vizat). În ceea ce privește agricultura, solul cultivabil este în cea mai
mare parte unul argilos, drept pentru care există doar anumite culturi care i se potrivesc. Se cultivă
în principal grâu, floarea soarelui, secară, porumb. În zonele naturale protejate, doar anumite
activităţi economice sunt permise și doar în anumite condiţii, fapt care a determinat ca
acestea să fie slab reprezentate. În același timp se remarcă şi ponderea redusă a terenului agricol
aflat în proprietate privată, comparativ cu alte zone ale regiunii. În aceste condiții, activitățile
economice predominante s-au axat pe pescuit, comerț, turism și transport.
Sectorul pescăresc
Teritoriul aferent Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării are o
incontestabilă valoare în ceea ce priveşte sectorul pescăresc, în special datorită suprafeței
considerabile de apă pe care o cuprinde, ce face ca pescuitul - practicat din cele mai vechi
timpuri, sa nu fi fost doar o alegere, ci o unică alternativă ocupațională. În prezent, în zona FLAG-
ului, pescuitul reprezintă pentru cei mai mulți locuitori ai zonei activitatea principală și un
stil de viață perpetuat generație după generație.
87

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Aşadar, după cum o demonstrează şi imaginea de mai sus, teritoriul Grupului Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării are un potenţial pescăresc impresionant determinat în special
de suprafaţa mare de apă pe care se întinde. De asemenea, după cum se poate observa,
comunităţile de pescari din zonă (marcate pe hartă cu linii punctate) sunt foarte numeroase şi
dovedesc faptul că pescuitul - cea mai veche activitate care s-a desfășurat vreodată în rândul
locuitorilor Deltei Dunării - este îndeletnicirea de bază din cadrul FLAG-ului, transmisă din tată în
fiu generaţii la rând, până în prezent.
Istoric şi caracteristici ale sectorului pescăresc
Istoric:
În viziunea Uniunii Europene, pescuitul este o activitate economică desfăşurată în principal
în cadrul unor comunităţi rurale, acest fapt fiind confirmat de evoluţia – timp de secole – a
pescuitului tradiţional în zona Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării:
88

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Primele reglementări ale pescuitului apar în Evul Mediu iar ulterior în timpul Administraţiei
Otomane.
Administraţia de stat a început în anul 1895 sub conducerea lui Grigore Antipa, căruia îi
revine meritul de a fi elaborat principiile de management ale pescăriilor în fluvii şi delte
neregularizate.
În anul 1896 apare prima Lege a pescuitului, care a oprit activitatea sub o măsură minimală,
a introdus reglementări bazate pe o bună cunoaştere a biologiei speciilor de peşti, a
potenţialului zonelor şi a rolului factorului hidrologic.
În anul 1974 a fost promulgată Legea Pescuitului şi Pisciculturii care s-a aplicat pe tot
teritoriul ţării, cu prevederi speciale pentru Delta Dunării, litoralul Mării Negre şi Razim-
Sinoie.
Pescăriile tradiţionale pot fi clasificate, după biologia peştilor, metodele şi zonele de pescuit,
în trei categorii principale: pescăria peştilor de apă dulce, pescăria peştilor migratori
(scrumbie şi sturioni), pescăria peştilor marini din zona litorală.
Din cele 44 de specii de apă dulce inventariate în teritoriu, un număr de 15-16 fac obiectul
pescuitului. Structura şi mărimea capturilor înregistrate în statistici reflectă răspunsul
populaţiei de peşti la modificările factorilor de mediu. Astfel, îndiguirea Luncii Dunării a fost
urmată, la sfarşitul anului 1960, de declinul pescăriei, datorită reducerii zonelor de
reproducere a crapului, care alimentau cu puiet atât Delta cât şi Complexul lacustru Razim-
Sinoe.
În perioada 1960-1970 s-a înregistrat o redresare a pescuitului, prin stabilirea unui nou
echilibru în structura ihtiofaunei. Locul crapului a fost luat de speciile stagnofile ca: babuscă,
lin, caracudă – care valorificau condiţiile de reproducere şi de hrănire din deltă şi din zonele
adiacente. Dinamica populaţiei era direct influenţată de factorii naturali, dintre care factorul
89

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
hidrologic era cel mai important: mărimea capturilor în deltă era direct proporţională cu
mărimea şi durata viiturilor Dunării, de care depinde mărimea suprafeţei de creştere şi
productivitatea.
În perioada următoare şi îndeosebi după anii 1970-1975 a început o nouă perioadă de
declin a pescăriei în apele dulci, din cauza îndiguirii celor 103.000 ha în deltă şi în zonele
adiacente.
Creşterea poluării Dunării cu azot şi fosfor la sfârşitul anilor 1970 şi – îndeosebi – după anul
1980, a determinat eutrofizarea apelor şi modificarea structurii comunităţilor de peşti, în care
domina carasul, plătica şi babuşca.
După anul 1993, situaţia capturilor de peşte a înregistrat un regres semnificativ.
După 1990, odată cu desfiinţarea Centralei Delta Dunării, lucrările tehnice de administrare a
teritoriului şi a resursei piscicole au încetat, responsabilitatea acestora revenind într-un mod
destul de neclar mai multor instituţii.
Caracteristici ale sectorului pescăresc
Fondul de suprafaţă al sectorului pescăresc din bazinele naturale din RBDD este variabil de
la an la an, fiind estimat la cca. 200-250 mii ha.
În zonele liber inundate, producţiile anuale medii au fost în ultimii ani de cca. 30 kg/ha/an,
variând între 22 kg/ha/an pentru deltă şi 38 kg/ha/an în complexul Razim-Sinoie, cu
menţiunea că se înregistrează o continuă scădere cantitativă şi calitativă, mai ales la
speciile valoroase.
Resursa piscicolă care susţine activitatea de pescuit şi piscicultură este asigurată de un
număr redus de specii de peşti. Ihtiofauna RBDD cuprinde circa 133 de specii, aparţinând
90

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
unui număr de 43 de familii, majoritatea fiind specii de apă dulce dar şi specii eurihaline sau
migratoare.
Din numărul total al speciilor de peşti inventariate în RBDD, circa 30 de specii de peşti,
dulcicole, eurihaline şi marine fac obiectul pescuitului comercial. Unii pești migrează pentru
a-și depune icrele, spre exemplu scrumbia de Dunăre și scrumbia albastră. La fel
procedează și alte specii de pești care în mod normal viețuiesc în Marea Neagră și în
perioada de reproducere se retrag pe Dunăre, ca de exemplu morunul, nisetrul, cega,
pastruga, somonul de Marea Neagră. Și speciile de apă dulce migrează în perioada de
reproducere, dar pe distanțe mai mici și numai în zonele habituale.
Câteva specii de pești au fost introduse artificial în Delta Dunării în perioada anilor 1920 –
1970, cu scopul de a se crește în fermele piscicole sau în mod accidental, ca de exemplu:
carasul auriu, novacul, sângerul, cosașul și o specie de biban de talie mică.
Fondul piscicol s-a redus şi s-a modificat ca urmare a numeroaselor lucrări de amenajare cu
alte destinaţii. Carasul reprezintă în ultimii ani principala specie înregistrată în capturi.
Aspecte instituţionale şi legislative privind pescuitul
Managementul resursei pescăreşti şi a conservării stocurilor de peşte este divizat între mai
multe ministere şi mai multe instituţii ale statului, atât la nivel strategic cât şi la nivelul politicilor şi la
cel operaţional:
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu atribuţii în politica și strategia domeniului
piscicol din România;
- Ministerul Mediului şi Padurilor , cu atribuţii în politica de conservare şi exploatare
durabilă;
- Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură cu atribuţii de politică, strategii şi
reglementare, control şi inspecţie;
- Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – organul executiv al Rezervaţiei
Biosferei: gestionează durabil, urmăreşte şi controlează resursa pescărească pe
91

Clasificare:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
suprafeţele domeniului public de interes naţional de pe teritoriul RBDD (ecosisteme
naturale) şi administrează utilizarea resurselor naturale din teritoriu;
- Consiliul Judeţean Tulcea – administrează activităţile economice pe suprafeţele care
constituie domeniul public de interes județean (amenajări);
- Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării – cercetare, evaluare,
propuneri de reglementări către ARBDD;
- Pescăriile şi/sau pescarii individuali – administrează direct activitatea economică de
pescuit, majoritatea activând pe suprafeţele domeniului public de interes naţional sau pe
cele de interes judeţean.
Pescuitul comercial Activitatea de pescuit comercial se desfăşoară în mai multe zone,
fiecare dintre acestea deţinând metode şi unelte de pescuit specifice.
Pescuitul în delta propriu-zisă se desfăşoară tot timpul anului (cu excepţia perioadei de
prohibiţie de 60 de zile). Principalele specii pescuite în această zonă sunt: carasul, crapul, plătica
şi babuşca. În delta propriu-zisă se pescuiesc şi raci şi broaşte.
Pescuitul în complexul Razim – Sinoie - Perioada de prohibiţie este mai lungă, de 90 zile.
Speciile pescuite sunt: plătica, babuşca, carasul şi şalăul.
Pescuitul în Dunăre se efectuează pe toată lungimea Dunării şi a braţelor deltei. Speciile
pescuite sunt: scrumbia de Dunăre, plătica, carasul, ciprinidele asiatice.
Pescuitul marin pe coasta marină aferentă RBDD se captureaza în special peşte marin
mărunt. În ultimii ani pescuitul marin trece printr-o perioadă de regres, capturile de peşte fiind
foarte mici.
Pescuitul peştilor migratori se bazează pe scrumbia de Dunare şi pe trei specii de sturioni,
care migrează din Marea Neagră în Dunăre, spre zonele de reproducere. Scrumbia se pescuieşte
în perioada migraţiei de primavară (aprilie- iunie) şi înregistreaza o evoluţie ciclică a intensităţii
migraţiei, ciclurile minimelor şi maximelor având loc la 10-11 ani.
92

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Sturionii înregistrează un declin continuu în ultimii 30 de ani, cantităţile pescuite scazând de
la cca. 300 de tone (1960) la cca. 6 tone (1994). Suprapescuitul sturionilor pare să fi fost un
factor important care a determinat starea actuala a populaţiei acestor specii valoroase. Este
important de mentionat ca pescuitul sturionilor este interzis pentru o perioada de 10 ani
(2006-2016), ceea ce a afectat fundamental nivelul de trai al populatiei din comunitatile
dependente de aceasta specie.
Evoluţia pisciculturii pe teritoriul FLAG:
Producţia crescătoriilor s-a axat, de regulă, pe speciile crap, cosas, singer, novac.
Producţiile totale obţinute în amenajările piscicole nu au crescut proporţional cu suprafaţa
amenajată. Este important de menţionat că – deşi suprafaţa şi producţiile totale au crescut,
producţia- marfă livrată n-a fost mai mare de 4-5.000 tone/an (6.000 de tone doar în 1977, dar cu
un consum de furaje de peste 20.000 tone).
În perioada 1970-1974, pierderile au însemnat jumătate din profitul planificat, ce a
determinat ca activitatea de piscicultură să fie susţinută de stat prin subvenţii. După 1990,
activitatea de piscicultură s-a redus cu cca 70-75% din suprafaţă.
Din cele 83 de locuri de debarcare existente la Dunăre, 36 sunt în Deltă, respectiv pe
suprafaţa aferentă FLAG-ului. Dintre acestea, doar 16 corespund standardelor sanitar-veterinare,
restul având nevoie de modernizare şi echipare.
De asemenea, conform Ordonanţei de Urgenţa nr 127 din 31 decembrie 2010, în Delta
Dunării vor funcționa începând cu anul acesta 54 de puncte de debarcare ce vor fi supravegheate
de agenții ecologi ai Administrației Rezervației. Pescarii vor avea obligația să dețină un jurnal de
pescuit, unde să fie înscrise cantitățile de pește pescuite în anumite perioade de timp. O parte din
cele 54 de puncte de debarcare – aprox. 20, vor fi și centre de primă-vânzare a peștelui. De la
punctele de primă vânzare se vor putea aproviziona atât cherhanagiii, cât şi alte persoane fizice şi
juridice autorizate, cum ar fi proprietarii de pensiuni. Scopul reglementarii legislative este reducerea
braconajului piscicol din Deltă şi a fenomenului de turism ilegal, răspunzând, totodată, cerinţelor
93

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
noii Strategii pentru Delta Dunării, care ar putea deveni componentă a Strategiei Dunării,
adoptată de Uniunea Europeana în vara acestui an.
Printre proiectele propuse de asociaţiile și federaţiile de pescari de pe teritoriul FLAG se
numară modernizarea acestor puncte de debarcare (multe sunt la limita obţinerii autorizaţiei de
funcţionare) precum şi construirea – în proximitatea acestora – a unor restaurante cu specific
pescăresc, în care preparatele să fie făcute din peşte proaspăt şi în care turiştii să poată avea
acces la modul de preparare a peştelui.- mi se pare irelevant si inutil
În ceea ce privește cherhanalele existente, procesul de consultare publică derulat în
cardrul procesului de realizare a strategiei a relevat o dispunere a lor relativ echilibrată în teritoriu:
Sulina (2), Mahmudia (4), Crișan (2), Jurilovca (2), Somova, Caraorman, Periteasca. După 1989
pană în prezent a scăzut numărul cherhanalelor, înainte existând câte una în fiecare localitate cu
potențial piscicol. Toate erau administrate de societatea de stat, ―Piscicola‖, actualmente
desfiinţată.
Conform OUG nr. 127/210, pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării localnicii au
dreptul să pescuiască, în zonele piscicole naturale, doar pentru nevoile proprii, cu maximum 4
undițe.
Statisticile Institutului Național de Cercetare - Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) arată că,
în ultimele trei decenii, cantitatea de pește prins în Delta Dunării, a ajuns la 2.800-3.000 tone pe
an, față de 20.000 de tone, în anii 1970. Cauza principală o reprezintă abandonarea amenajărilor
piscicole, transformate în terenuri arabile.
La nivelul Deltei Dunării, situația în care se află pescarii la momentul actual este una
delicată, generată fiind de numeroase nemulțumiri cauzate de restricțiile impuse, ca de exemplu
perioada de prohibiție prea lungă (2 – 3 luni / an) sau interzicerea folositului anumitor scule de
pescuit. De asemenea, pescarii sunt nevoiți să-şi desfăşoare activitatea doar în anumite zone, în
care cantitatea de pește este insuficientă, drept pentru care apare braconajul în ariile mai bogate.
Practic, cinci luni pe an, pescarii nu pot pescui, prețul peștelui este unul prea scăzut iar taxele și
impozitele pe care trebuie sa le plătească sunt prea mari. Mai mult, legislația în domeniu este una
instabilă, apar mereu modificări normative iar o bună parte din locurile unde pescarii ar putea
94

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
pescui sunt concesionate de instituții publice. O altă problemă este reprezentată de faptul că
pescarii nu primesc subvenții în acea perioadă a anului când nu pot pescui, fiind nevoiți să își
asigure traiul din economiile realizate în lunile cu activitate.
Totodată, la nivelul FLAG situaţia este delicată şi în ce priveşte numărul real de pescari:
există 1.397 pescari înscriși în 43 de asociații, deținând în total 1.125 bărci. In realitate, situaţia
este diferită întrucât populația activă în domeniul pescăresc sau dependentă de acest sector este
mult mai mare decât cea înregistrată în bazele de date statistice. Aproape toate familiile din Deltă
au cel puțin un membru pescar care, indiferent dacă practică sau nu pescuitul în mod legal este,
de cele mai multe ori, singurul aducător de venit al familiei.
Prin urmare, comunitățile pescărești ale zonei FLAG sunt mult mai numeroase decât o
arată datele statistice, ele acoperind aproape în întregime teritoriul analizat. În acest sens, prin
accesarea Programului Operational pentru Pescuit, Axa 4, FLAG Delta Dunarii poate soluţiona
problema apărută la nivelul teritoriului prin realizarea de investiţii durabile în sectorul pescăresc,
respectiv prin crearea de alternative ocupaţionale viabile pentru comunităţile pescărești ale zonei
FLAG.
Dupa cum se poate observa, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă a treia condiție a
criteriului de eligibilitate numărul 6 deoarece micile comunități pescărești reprezintă o parte importantă a
populației.
În ceea ce privește organizaţiile de producători, la nivelul FLAG există trei astfel de
organizații din sectorul pescuitului și acvaculturii recunoscute de către ANPA, conform prevederilor
articolelor 5 și 6, cap. 1 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/ 2000:
Asociația Pescarilor Comerciali de la Marea Neagră Ro - Pescador, cu 6 societăți
comerciale și 7 ambarcațiuni costiere înscrise;
Federația Organizațiilor de Producători de Pește Delta Dunării cu 535 de pescari înscriși
şi 530 de ambarcațiuni;
Federația Organizațiilor de Pescari Delta Dunării cu 769 de pescari și 463 de
ambarcațiuni;
95

Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Piscicultura reprezintă, de asemenea, un sector important și valoros pe teritoriul Grupului
Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării. Astfel, conform ANPA, la nivel județean există 37
de amenajări de acvacultură cu autorizație de funcționare, așa cum sunt descrise aceastea în
continuare:
Tabel Nr. 16 „Amenajări piscicole”
Amenajare
Chilia 1- Pepinieră
Obretin 2-
Crescătorie
6 Martie 1-
Crescătorie
6 Martie 2-
Crescătorie
Agighiol- Crescătorie
Babadag-
Crescătorie
Babadag- Pepinieră
Chilia 1- Crescătorie
Chilia 1, fermele 2,
3, 4- Crescătorie
Chilia Veche-
Crescătorie
Chilia Veche-
Pepinieră
Dranov Ghiol-
Crescătorie
Suprafață
(ha)
150.8
420.9
600
385
300
2080
95.7
175
863
683
405
2110
Localitate
Chilia Veche
Crisan
Jurilovca
Jurilovca
Sat Agighiol,
Valea Nucarilor
Sarichioi
Sarichioi
Chilia Veche
Chilia Veche
Chilia Veche
Chilia Veche
Jurilovca
96
Proprietar
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Local Crișan si
SC Fish Tour Delta SRL
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
SC Euro Fish SRL
SC Delta Fish SRL
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
Administrator
S.C. Gip Est S.R.L
S.C. Fish Tour
Delta SRL
S.C. Her&stra
cyprinus S.R.L.
S.C. Vicki Pond
S.R.L.
SC Simbolic SRL
S.C. Euro Fish
S.R.L.
S.C. Delta Fish
S.R.L.
SC Gip Est SRL
S.C. Eldorado
S.R.L.
S.C. Masiva S.R.L.
S.C. Masiva S.R.L.
S.C. Ecofish S.R.L.

Nr.
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
Amenajare
Dunăvaț 2-
Crescatorie
Ghiolul Pietrei -
Crescătorie
Holbina 1-
Crescătorie
Holbina 2 EC3-
Crescătorie
Iazurile Ferma nr.5-
Crescătorie
Iazurile 3-
Crescătorie
Iazurile 3- Pepinieră
Iazurile 4-
Crescătorie
Iazurile 1-2 -
Crescătorie
Iazurile 1-2 -
Pepinieră
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Suprafață
(ha)
1575
87.6
1270
35
310
131
27
78
144
339
Localitate
Murighiol
Murighiol
Murighiol
Murighiol
Valea Nucarilor
Valea Nucarilor
Valea Nucarilor
Valea Nucarilor
Valea Nucarilor
Valea Nucarilor
97
Proprietar
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
S.C. HOLBINA -
TURISM SRL
A.R.B.D.D. ( teren
piscicol) și SC Albastros
Impex SRL- active
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
Administrator
S.C. Piscicola
Murighiol S.A.
S.C. Delta Samitur
SRL
S.C. Holbina -
Turism SRL
SC Albastros
Impex SRL
S.C. Alfarom COM
SRL
S.C. Asturio
International S.R.L.
S.C. Asturio
International S.R.L.
SC Rom- Pesc
Impex SRL
SC EcoDanube
SRL
SC EcoDanube
SRL
23 Lunca 3- Crescătorie 236 Jurilovca
Consiliul Județean
Tulcea
S.C. Stupina
S.R.L.
24 Maliuc- Crescătorie 462 Maliuc
Consiliul Județean
Tulcea și Consiliul Local
Maliuc
S.C. Euro Delta
Danube SRL
25
Murighiol-
Crescătorie
1350 Murighiol
CJ Tulcea și SC Danube
Delta Sturgeon Farm
SRL
SC Danube Delta
Sturgeon Farm
SRL
26 Murighiol- Pepinieră 136 Murighiol
CJ Tulcea și SC Danube
Delta Sturgeon Farm
SC Danube Delta
Sturgeon Farm
SRL
SRL
27
Murighiol 1-
Crescătorie
161.52 Murighiol
Consiliul Județean
Tulcea
SC Piscicola
Murighiol SA
28 Obretin- Crescătorie 2109 Crisan Consiliul JudețeanTulcea SC Obretin SRL
29
Periteasca-
Crescătorie
1680 Murighiol
Consiliul Județean
Tulcea
SC Piscicola
Murighiol SA
30
Piatra Calcata-
Crescătorie
703 Isaccea ANPA
SC CDL Prod Com
SRL
31 Popina- Crescătorie 0.149 CA Rosetti SC Piscicola Sulina SRL SC Delta

Nr.
32
33
34
35
36
37
Amenajare
Popina- Crescătorie
Popina- Pepinieră
Stație de
reproducere
artificiala Isaccea
Tauc- Crescătorie
Tauc- Pepinieră
Bazin Maritim AZL
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Suprafață
(ha)
537.6
45.34
0.12
280
22.5
0
Localitate
CA Rosetti
CA Rosetti
Isaccea
Sarichioi
Sarichioi
Sulina
98
Proprietar
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
S.C. Kaviar House Filiala
Tulcea S.R.L.
Consiliul Județean
Tulcea
Consiliul Județean
Tulcea
RA Administrația Zonei
Libere Sulina
Consulting
Management SRL
Administrator
S.C. Gelmin S.R.L.
S.C. Gelmin S.R.L.
S.C. Kaviar House
Filiala Tulcea
S.R.L.
SC Mon Al SRL
SC Mon Al SRL
SC Delta
Consulting
Management SRL
Sursa: ANPA, 2011
Așadar, pe teritoriul acoperit de FLAG există 37 de amenajari piscicole - crescătorii și
pepiniere, cu o suprafață totală de circa 19.988,23 de hectare, ceea ce demonstrează că
piscicultura are o importanţă ridicată ȋn teritoriul analizat.
În ceea ce privește procesarea peştelui în cadrul FLAG, această activitate a suferit
serioase modificări în ultimii 20 de ani, întrucât anumite puncte de prelucrare importante a peștelui
au fost închise în perioada post - decembristă.
Caracteristicile fabricilor de prelucrare a peștelui:
S.C. Tulco este o fabrică de conserve de pește din Tulcea care se mai află în funcțiune, dar
la cote de avarie, cu doar aproximativ 100 de angajați față de cei peste 2000 câți existau
înainte de 1989. Cauze ale declinului ar fi importul de pește, fiind mai ieftin decât cel din
Dunăre și creșterea importului de conserve din Asia, mai ales din Thailanda.
Întreprinderea de stat "Dunărea", nerentabilă încă din timpul regimului comunist, a fost
închisă la scurt timp de la deschidere. Ridicată în anii '80 în apropiere de fosta fabrică de
conserve din legume, a funcționat doar câteva luni din cauză că atât pescăriile, cât și flota
de pescuit oceanic înregistrau capturi mici de pește. După 1990, clădirea a devenit fabrică
de confecții textile.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Fabrica de conserve din pește Sulina - una dintre unitățile economice viabile din oraș
înainte de 1989, și-a închis activitatea imediat după Revoluție. Cauza principală a fost
transformarea principalelor bazine piscicole în incinte agricole.
Fabrica de semipreparate din pește Jurilovca:
- Se lucrează într-un singur schimb, cu circa 100 de angajati și nu la capacitatea sa maximă
care ar necesita cel puțin 500 de oameni. Această situație este determinată, în principal, de
concurenţa conservelor ieftine, dar de calitate inferioară, din diferite ţări din afara Uniunii Europene
care impun practicarea unor prețuri de vânzare mici și a unor costuri de producție reduse. Aceste
produse, îndeosebi conservele de peşte din Asia, au invadat piaţa romănească în ultimii ani și, cu
toate că au o calitate proastă, atrag cumpărătorii prin prețurile lor reduse.
- Capacitatea de producţie a fabricii de la Jurilovca este de opt tone pe zi, cu cinci linii
tehnologice. Se realizează o gamă variată de produse, inclusiv afumate, crustacee, fructe de mare,
marinate din peşte, peşte proaspăt, peşte congelat, pui de baltă, salată de peşte, salată de icre,
etc.
În ceea ce privește centrele de procesare înregistrate la nivelul FLAG – ului, situația se
prezintă în felul următor:
Tabel Nr. 17 „Unități de procesare”
Unitate de procesare şi Localitate Număr
desfacere angajaţi
SC Danubio Ro 2000 SRL
Ferma Murighiol
SC Eco Fish SRL
SC Piscicola Tour SRL
SC Wela SRL
SC Miadmar SRL SC
San Stel Mar SRL SC
Amorel SRL
SC Thalasa SRL
SC Black Sea Sturgeon SRL
SC Miadmar HDP SRL
TOTAL
Jurilovca 90
Murighiol 18
Jurilovca 266
Jurilovca 39
Crisan 5
Sulina 10
Sulina 5
Sulina 5
Sulina 5
Sf. Gheorghe 5
Tulcea 20
468
99
Sursa: ANPA

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Situaţia economică a principalilor agenti economici din zona FLAG (valorile sunt
exprimate în lei) înregistrată pe ultimii 3 ani:
Tabel Nr. 18 „Situație economică agenți economici”
Agent economic Domeniu de
activitate
SC Miadmar HDP
SRL
SC Black Sea
Sturgeon SRL
SC Thalasa SRL
SC Miadmar
Fishing SRL
SC Wela SRL
SC Eco Fish SRL
S.C. Safo-Mon-S
Caviar SRL
S.C. Kaviar House
Filiala Tulcea
S.R.L.
Comert cu
amanuntul al
pestelui,
crustaceelor si
molustelor, in
magazine
specializate
CA* 2007 Profit net
2007
100
CA 2008 Profit
net 2008
CA 2009 Profit
net 2009
1.615.839 40.625 2.710.353 7.279 2.276.871 15.858
Pescuitul 987.310 -123.935 1.266.213 -44.826 882.753 -46.533
Piscicultura 1.131.223 119.486 1.206.823 41.189 935.232 1.243
Pescuitul maritim 536.870 27.609 406.649 9.044 375.975 1.800
Pescuitul in ape
dulci
Prelucrarea si
conservarea
pestelui,
crustaceelor si
molustelor
2.985.990 25.732 2.877.085 13.487 2.257.710 15.598
4.746.056 19.937 6.379.359 5.677 2.648.124 -
3.043.594
Piscicultura 190.625 -10.909 487.003 58.260 331.423 22.773
Prelucrarea si
conservarea
pestelui,
crustaceelor si
molustelor
899.302 186.620 1.001.082 4.524 279.512 36.590
S.C. Siav S.R.L. Pescuitul in ape
dulci
50.178 -6.467 21.732 -84.051 5.499 -15.849
S.C. Cyprinus
S.R.L.
Piscicultura 117.444 43.821 36.794 -20.582 1.274 -27.243

Agent economic Domeniu de
activitate
SC Piscicola
Murighiol SA
Agent economic Domeniu de
activitate
SC Obretin SRL
SC Stupina SRL
S.C. Her&stra
cyprinus S.R.L.
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
CA* 2007 Profit net
2007
101
CA 2008 Profit
net 2008
CA 2009 Profit
net 2009
Pescuit in ape dulci 244.784 -661.385 1.302.960 4.643 1.421.962 702
Acvacultura in ape
dulci
Acvacultura in ape
dulci
Pescuitul in ape
dulci
CA* 2007 Profit net
2007
Tabel Nr. 19 „Evoluție generală cifra de afaceri”
CA 2008 Profit
net 2008
CA 2009 Profit
net 2009
388.836 68.972 492.701 13.905 493.980 37.997
47.186 1.697 77.368 224 53.925 8.246
541.646 96.005 295.957 63.026 439.335 46.772
Sursa: Ministerul Finanțelor Publice
Agent economic
CA 2007
CA 2008
CA 2009
Evoluţie generală
2007-2009
SC Miadmar HDP SRL 1.615.839,00 2.710.353,00 2.276.871,00 Ascendentă
SC Black Sea Sturgeon
SRL
987.310,00 1.266.213,00 882.753,00 Descendentă
SC Thalasa SRL 1.131.223,00 1.206.823,00 935.232,00 Descendentă
SC Miadmar Fishing
SRL
536.870,00 406.649,00 375.975,00 Descendentă
SC Wela SRL 2.985.990,00 2.877.085,00 2.257.710,00 Descendentă
SC Eco Fish SRL 4.746.056,00 6.379.359,00 2.648.124,00 Descendentă
S.C. Safo-Mon-S Caviar
SRL
190.625,00 487.003,00 331.423,00 Ascendentă
S.C. Kaviar House
Filiala Tulcea S.R.L.
899.302,00 1.001.082,00 279.512,00
Descendentă
S.C. Siav S.R.L. 50.178,00 21.732,00 5.499,00 Descendentă
S.C. Cyprinus S.R.L. 117.444,00 36.794,00 1.274,00 Descendentă
SC Piscicola Murighiol
SA
244.784,00 1.302.960,00 1.421.962,00 Ascendentă
SC Obretin SRL 388.836,00 492.701,00 493.980,00 Ascendentă
SC Stupina SRL 47.186,00 77.368,00 53.925,00 Ascendentă
S.C. Her&stra Cyprinus
S.R.L.
541.646,00 295.957,00 439.335,00 Descendentă
Sursă: Elaborare proprie pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice

Evoluţie ascendentă 35,71% din cazuri
Evoluţie descendentă 64,29% din cazuri
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Grafic Nr. 8 „Evoluție cifră de afaceri”
Tabel Nr. 20 „Evoluție generală profit”
Agent economic Profit net 2007 Profit net 2008 Profit net 2009 Evolutie
generala
2007-2009
SC Miadmar HDP
SRL
40.625,00 7.279,00 15.858,00 Descendentă
SC Black Sea
Sturgeon SRL
-123.935,00 -44.826,00 -46.533,00 Ascendentă
SC Thalasa SRL 119.486,00 41.189,00 1.243,00 Descendentă
SC Miadmar Fishing 27.609,00 9.044,00 1.800,00 Descendentă
SRL
SC Wela SRL 25.732,00 13.487,00 15.598,00 Descendentă
SC Eco Fish SRL 19.937,00 5.677,00 0,00 Descendentă
S.C. Safo-Mon-S
Caviar SRL
-10.909,00 58.260,00 22.773,00 Ascendentă
S.C. Kaviar House 186.620,00 4.524,00 36.590,00 Descendentă
Filiala Tulcea S.R.L.
S.C. Siav S.R.L. -6.467,00 -84.051,00 -15.849,00 Descendentă
S.C. Cyprinus S.R.L. 43.821,00 -20.582,00 -27.243,00 Descendentă
102

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Agent economic Profit net 2007 Profit net 2008 Profit net 2009 Evolutie
generala
2007-2009
SC Piscicola
-661.385,00 4.643,00 702,00 Ascendentă
Murighiol SA
SC Obretin SRL 68.972,00 13.905,00 37.997,00 Descendentă
SC Stupina SRL 1.697,00 224,00 8.246,00 Ascendentă
S.C. Her&stra
cyprinus S.R.L.
96.005,00 63.026,00 46.772,00 Descendentă
Grafic Nr. 9 „Evoluție profit”
Sursa: Elaborare proprie pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor
Evoluţie ascendentă 28,57% din cazuri
Evoluţie descendentă 71,43% din cazuri
Informaţii privind analiza datelor:
Eşantionul supus analizei cuprinde 14 societăţi comerciale reprezentative pentru zona
Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, al caror domeniu de activitate
este reprezentat de pescuit, piscicultură, procesarea şi comercializarea peştelui;
Analiza realizată are la bază indicatorii economici cifră de afaceri si profit şi a fost
întocmita pe o perioadă de 3 ani respectiv 2007, 2008 şi 2009;
103

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
S-a luat ca perioadă de referinţă intervalul 2007-2009 întrucât pentru acesta au fost
obţinute cele mai recente date;
Sursa ce a furnizat datele este reprezentată de Ministerul Finanțelor Publice.
Interpretarea rezultatelor:
La nivelul zonei FLAG există actori locali importanţi ce işi desfăşoară activitatea în sectorul
pescăresc, fapt demonstrat de valori ridicate ale cifrei de afaceri în multe dintre cazurile
analizate (Sc. Eco-Fish SRL, Sc. Wela Srl, Sc. Miadmar Fishing Srl, Sc Miadmar HDP Srl
s.a.m.d). Aşadar, după cum se poate observa, pescuitul este o activitate importantă în
zona Grupului Local pentru Pescarie Durabilă în Delta Dunării întrucât la nivelul
teritoriului Grupului analizat există agenţi economici importanţi ce işi desfăşoară
activitatea în domeniul pescuitului;
În perioada 2007-2009, atât cifra de afaceri cât şi profitul au înregistrat un trend descendent
ceea ce demonstrează că, deşi este o activitate importantă în zonă, pescuitul este în
declin.
Cel mai mare profit obținut în anul 2007 de 186.620 lei este cu mult peste valoarea
înregistrată pentru cel mai mare profit din anul 2009 de 36.590 lei, ceea ce demonstrează
incă odată că pescuitul este în declin la nivelul zonei Grupului Local pentru Pescărie
Durabilă în Delta Dunării;
De asemenea, cifrele de afaceri maxime înregistrate în anii 2007 şi respectiv 2008 sunt cu
mult superioare celei înregistrate în anul 2009, fapt ce dovedeşte încă odata declinul
sectorului pescăresc la nivelul teritoriului Grupului;
Aşadar, după cum se poate observa, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă a doua
condiție a criteriului de eligibilitate numărul 6 deoarece pescuitul este o activitate importantă în zonă, dar este
în declin.
În concluzie, sectorul pescăresc de pe teritoriul acoperit de Grupul Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării ocupă un loc important în economia locală, favorizat fiind de
următorii factori:
104

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Deţine cel mai ridicat potențial de pescuit, acvacultură și procesare de pe ȋntreg
teritoriul ţării;
Este localizat într-o zonă strategică, cu potenţial economic ridicat;
Dispune de suprafețele întinse de luciu de apă;
Prezintă o varietatea mare de specii de pești și, nu în ultimul rând, de o tradiția veche
de sute de ani în domeniul pescuitului.
Industrie – IMM-uri
Tabel Nr. 20 „Întreprinderi”
Total Micro-
intreprinderi
intreprinderi
cu 1-10
salariati
Întreprinderi
cu 10-50
salariati
105
Întreprinderi
cu 50 - 250
salariati
Întreprinderi
cu peste
250 salariati
Nr. 397 361 35 1 0
% 100% 90,93% 8,82% 0,25% 0%
Sursa: Primăriile din teritoriul FLAG (2010)
Grafic Nr. 10 „Întreprinderi”

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Sursa: Elaborare proprie pe baza informațiilor furnizate de primării
După cum se poate observa, la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta
Dunării, ponderea cea mai mare, din punct de vedere al întrepinderilor existente, este deținută de
microîntrepinderi, mojoritare cu un procent de peste 90%, urmate fiind de înteprinderile mici
(8,82%) și medii (0,25%). Datele statistice demonstrează că la nivelul grupului nu sunt înregistrate
societăți mari.
Tabel Nr. 21 „Întreprinderi comerț si sector terțiar”
Tipuri de comerț
Comerț cu produsele
alimentare
Comerț cu produsele
industriale
Comerț cu materialele de
construcții
Număr total
% din
numărul total
106
Întreprinderi
din sectorul
terțiar
Număr total
% din
numărul total
42 53,16% Hoteluri 10 5,95%
14 17,72% Pensiuni turistice 142 84,52%
8 10,13% Servicii pentru
agricultura
9 5,36%
Târguri 15 18,99% Alte servicii 7 4,17%
TOTAL 79 100% 171 100%
Sursa: Primăriile din teritoriul FLAG
Datele prezentate în tabelul de mai sus demonstrează faptul că, la nivelul zonei Grupului
pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, în cadrul sectorului de comerț ponderea cea mai mare
(53%) o deține comerțul cu produsele alimentare, fiind urmat de comerțul practicat în targuri (19%),
de comerțul cu produsele industriale (18%) și de comerțul cu materialele de construcții (10%). În
ceea ce privește întreprinderile din sectorul terțiar, la nivelul Grupului Local situația se prezintă în
felul următor:
- Cea mai mare pondere o dețin serviciile turistice oferite în cadrul pensiunilor turistice;
- Turismul practicat în hoteluri reprezintă doar 6% din totalul serviciilor practicate pe teritoriul
FLAG;
- Agricultura (inclusiv pescuitul) deține, de asemenea, un procent redus de doar 5%;

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Grafic Nr. 11 „Tipuri de comerț”
Sursa: Elaborare proprie pe baza informațiilor furnizate de primării
Grafic Nr. 12 „Întreprinderi din sectorul terțiar”
Sursa: Elaborare proprie pe baza informațiilor furnizate de primării
107

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Analiza dezvoltării economice, la nivelul fiecărei localități partenere în FLAG este prezentată
în continuare.
Beștepe
Dezvoltarea comunei Beştepe din punct de vedere economic se bazează pe sectoarele
agricultură, turism şi producţie de energie alternativă. În opoziţie, se înregistrează un declin al
activităţilor tradiţionale de zootehnie şi piscicultură.
Două societăţi agricole asigură produsele necesare gospodăriilor şi exploatează fondul
funciar. Un factor favorizant din cadrul comunei îl constituie faptul că primăria comunei Beştepe
dispune de un funcţionar specializat in oferirea de asistenţă IMM-urilor.
Cei mai atractivi factori din comunitate pentru investitori sunt potenţialul eolian, resursele
naturale specifice deltei, aşezarea geografică a localităţii şi resursele de sol favorabile pentru
agricultură. Mediul de afaceri s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani iar baza economică este stabilă.
C.A. Rosetti
În comuna C.A. Rosetti, în afară de activitatea de pescuit, se practică, de asemenea, și
agricultura și creșterea animalelor, zootehnia fiind una dintre ramurile cu tradiție a localității,
prosperă și în prezent.
Pentru atragerea investiţiilor în zonă, autorităţile locale oferă diverse facilităţi:
- Terenuri disponibile în vederea concesionării pentru dezvoltarea activităţii economice;
- Reducerea cu 50% a impozitelor şi tarifelor la energia electrică;
- Transport naval subvenţionat cf. HG 595/2000;
- Impozite reduse;
- Conexiune la telefonie mobilă şi digitală;
108

Ceamurlia de Jos :
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Sectorul privat al localității Ceamurlia de Jos dispune de 3 IMM-uri înregistrate şi active.
Deși cel mai atractiv factor pentru potenţialii investitori reprezintă, la nivelul comunei Ceamurlia de
Jos, infrastructura turistică, în ultimii ani mediul de afaceri a rămas neschimbat în timp ce baza
economică a înregistrat un declin moderat.
În comuna Ceamurlia de Jos se practică pescuitul sportiv atât pe lacul Goloviţa, cât şi în
amenajările piscicole existente. În satul Lunca (parte componentă a comunei) există Complexul
Turistic Lunca, amplasat pe malul vestic al Lacului Goloviţa şi care împreună cu Staţiunea Gura
Portiţei reprezintă destinaţia turistică principală în zona Lagunei Razim Sinoe.
Ceatalchioi
Potențialul pescăresc este unul reprezentativ la nivelul localitații Ceatalchioi, cel mai
important investitor local din zonă fiind reprezentat de SC Agrodeltasireasa Sa.
Chilia Veche
În ansamblu, mediul de afaceri al comunei Chilia Veche s-a îmbunătăţit în ultimii ani,
sectorul privat fiind actualmente reprezentat de 62 IMM-uri înregistrate, dintre care 55 active.
Primăria menţine un contact regulat cu aproximativ 30 dintre acestea.
Cel mai atractiv factor pentru investitori este reprezentat de potenţialul turistic, deosebit de
ridicat la nivelul localității Chilia Veche, oferit, în principal, de lacurile și avifauna din zonă. Membrii
comunităţii Chilia Veche percep sectorul turistic ca un motor al dezvoltării economice, drept pentru
care la nivelul comunei a fost infiinţat, totodată, şi un centru de Informare Ecologică în parteneriat
cu ARBDD.
În localitatea Chilia Veche se practică următoarele tipuri de turism, ce au o contribuție
însemnată în dezvoltarea economică a zonei:
Turism de agrement şi odihnă- plimbări pe lacurile Matita, Merhei, Babina;
109

Crișan
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Turism cultural şi religios – vizitarea bisericii din Chilia Veche și a schitului Sf. Atanasie;
Turism piscicol – în special pescuitul la crap – pe bratele Babina și Comorovca;
Agroturism – practicat în gospodăriile localnicilor;
Comuna Crişan este localitatea cu cea mai mare pondere din populaţie ocupată în activităţi
de pescuit şi piscicultură, în special în satele Mila 23 şi Caraorman.
În ce privește dezvoltarea durabilă, perspectiva localității este legată de cadrul natural și de
resursele pentru turism, pescuit și piscicultură, care influențează în mod direct dezvoltarea
turismului/agroturismului în zonă.
Primăria comunei Crişan asigură diverse facilităţi pentru atragerea investitorilor:
- Transport naval subvenţionat;
- Scutiri la impozite pentru crearea de locuri de muncă;
- Terenuri disponibile concesionării pentru dezvoltarea activităţii economice.
numară:
Printre proiectele cele mai importante implementate de investitori pe teritoriul comunei se
- Dezvoltarea și Modernizarea Activității Turistice în Delta Dunării – proiect Sc. Dinamic
Construct Srl, în valoare totala 1.100.000.000 lei (moneda veche);
- Cherhanaua pentru prelucrarea peşte și debarcaderul S.C. Wela S.R.L – 60.000 euro,
PHARE RO;
- Optimizarea Procesării Peștelui la Cherhanalele Somova, Crișan, Caraoman și Periteasca-
proiect al Sc. Triton Srl, în valoare totală de 3.373.886.138 lei (moneda veche).
După cum se poate observa, în localitatea Crișan există un interes în ceea ce privește
implementarea de proiecte comunitare, o continuitate a inițiativelor de acest fel la nivelul
FLAG-ului oferind premizele unei dezvoltări economice de durată.
110

Grindu
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Sectorul privat al comunei Grindu este constituit din 8 IMM-uri înregistrate şi active.
Principalul contributor la bugetul local local este asociaţia agricolă SC TRANSION SRL.
Sectorul economic cu cel mai mare potenţial al zonei este piscicultura, date fiind
efectivele mari de specii autohtone. Astfel, condiţiile specifice comunei Grindu favorizează
dezvoltarea unor afaceri de tip microîntreprinderi/afaceri familiale în domeniile prelucrării peştelui,
acvaculturii şi prelucrării produselor animale.
Printre proiectele mai importante implementate de investitori pe teritoriul comunei se
numără Amenajarea Piscicolă Artificială din localitatea Grindu- proiect inițiat de Sc Kaviar House
Srl, în valoare totala 3.026.475.128 lei (moneda veche).
Important de menționat este, totodată, și faptul că mediul de dezvoltare a afacerilor din
localitate s-a îmbunătăţit în ultimii 3 ani, baza economică cunoscând o creştere lentă dar continuă.
Isaccea
Dezvoltarea oraşului Isaccea din punct de vedere economic se bazează pe următoarele
sectoare, cu creşterea cea mai rapidă: piscicultura, exploatarea carierelor de piatră, confecţii
încălţăminte, diverse activităţi meşteşugăreşti. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru
potenţialii investitori sunt potențialul piscicol, eolian și turistic.
Sectorul privat dispune de 60 IMM-uri înregistrate şi active. Ponderea taxelor colectate
în localitate este de 80% iar cei mai importanţi contribuitori sunt: CN Transelectrica SA, SN
Transport Gaze Naturale, SC Sorocam Sa şi SC Ben Ari Negev.
Un aspect important în sectorul economic în oraşul Isaccea îl reprezintă proprietatea privată
asupra proprietăţii de stat: Transelectrica şi Transgaz, investitori strategici pe termen lung pentru
oraş.
111

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În ultimii 3 ani s-a înregistrat o îmbunătăţire a mediul de afaceri şi o creştere lentă a puterii
economice a comunităţii, însoţită de o creştere a veniturilor şi o îmbunătăţire a vieţii sociale.
Industria locală este reprezentată de următoarele societăţi:
- Regionala de tranzit internaţional de gaze naturale – sectorul din Isaccea, ce are ca activitate
de bază tranzitarea gazului metan exportat de către CSI în Iugoslavia, Turcia si România;
- Staţia de tranzit internaţional de energie electrica 750Kv – nod de reţea prin care se
interconectează sistemele energetice ale Ucrainei, României şi Bulgariei.
Jurilovca
La nivelul localității Jurilovca, sectorul favorizat într-o măsură mare de condiţiile locale este
sectorul piscicol. Activitatea economică principală a comunei este prelucrarea peştelui în conserve
şi semiconserve, în singura fabrică de acest profil din România, după ce toate cele cinci mari
unităţi existente, în Romania, înainte de 1990 (dintre care doup în Tulcea și Sulina) şi-au închis,
rand pe rând, porţile.
În pofida progreselor realizate în dotare şi organizare, randamentul pescuitului este inferior
celui de la începutul secolului (cantitatea de peşte predată de fiecare pescar la cherhanale este
mult inferioară în prezent faţă de cea înregistrată la începutul secolului). Pe lângă poluare,
responsabilă mai ales pentru diminuarea ponderii speciilor valoroase, amenajările piscicole au
răpit suprafeţe întinse din zonele de pescuit, fără a reuşi o piscicultură rentabilă (―recolta‖ de peşte
la hectar este in medie de 0,07 la suprafeţele amenajate, faţă de 0,04 la pescuitul în regim
natural). Așadar, la nivelul localității Jurilovca este necesară realizarea de investiții care să
consolideze competitivitatea sectorului pescăresc, cu asigurarea unei producții la un
randament mai ridicat.
Luncaviţa
Dezvoltarea comunei Luncaviţa din punct de vedere economic se axeaza în principal pe
sectoarele: agricultură şi confecţii din papură. În opoziţie, se înregistrează un declin al activităţilor
de piscicultură şi turism. Deşi piscicultura este în declin, resursele piscicole ale comunei sunt
112

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
semnificative (o suprafaţă de 700 ha apă) care ar putea spori până la 2000 prin renaturarea
zonei .
Cei mai importanţi agenti economici pe teritoriul comunei sunt Sc. Agro Grig Srl și Sc.
Agro Popa Srl. Sectorul privat dispune de 54 IMM-uri înregistrate şi active. Mediul de afaceri al
comunei Luncăvița s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani iar baza economică a înregistrat o creştere
lentă.
Mahmudia
Din punct de vedere economic, dezvoltarea comunei Mahmudia se bazează pe turism şi
comerţ, sectoarele cu creşterea cea mai rapidă. În opoziţie, sectoarele cu cel mai rapid declin sunt:
agricultura, pescuitul şi creşterea animalelor.
În ansamblu, mediul de afaceri s-a îmbunătăţit în ultimii ani, iar dinamica economiei este
una pozitivă, considerând valorificarea potenţialului turistic ca fiind baza dezvoltării economice
viitoare. De asemenea, în comună a început exploatarea potenţialului eolian. Cei mai atractivi
factori din comunitate pentru potenţialii investitori sunt poziţionarea geografică, infrastructura
reabilitată aproape integral şi potenţialul ridicat al forţei de muncă.
Maliuc
Sectorul privat este reprezentat de 3 IMM-uri.
Alături de pescuit, turismul şi comerţul reprezintă principalele sectoare care pot asigura
dezvoltarea economică durabilă a comunităţii Maliuc. Pentru firmele agricole mici, de familie,
agroturismul este o soluţie de viitor, în acest sens accesarea fondurilor alocate prin FLAG,
constituind o sursă de finanțate viabilă.
La nivelul Primăriei comunei Maliuc există demersuri pentru atragerea potenţialilor
investitori în comunitate prin:
113

Murighiol
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Oferta de terenuri cu preţuri pe mp, accesibile;
- Deschiderea autorităţilor locale pentru parteneriate public-privat.
Comuna Maliuc nu prezintă activitate industrială.
Dinamica activităţii economice din localitatea Murighiol a fost apreciată ca fiind în creştere
lentă în ultimii ani. Domeniile percepute ca având şanse reale de expansiune în viitor sunt turismul,
piscicultura şi comerţul, în timp ce domeniile în declin sunt agricultura, industria mică şi mijlocie şi
meşteşugurile.
Pentru potenţialii investitori, cei mai atractivi factori rămân varietatea formelor de relief
(mediul natural), precum şi potenţialul eolian-energetic.
număra:
Printre proiectele mai importante implementate de investitori pe teritoriul comunei se
- DEZVOLTAREA TURISMULUI IN DELTA DUNĂRII - CAMPUS ECOLOGIC J.Y. COUSTEAU-
proiect inițiat de SC PRINCIPAL CONSTRUCT SRL, în valoare totală de 11.035.898.108 lei
(moneda veche);
- PUNCT TURISTIC "DUNAVATU DE JOS" – proiect inițiat de SC DELTA ADVENTURES SRL,
în valoare totală de 3.880.000.000 lei (moneda veche);
- DEZVOLTAREA BAZEI AGROTURISTICE TAMARIN - UZLINA, proiect inițait de SC
TAMARIN SRL , în valoare totală 4.136.532.906 lei (moneda veche);
- DEZVOLTAREA REŢELEI AGROTURITICE DIN DELTA DUNĂRII PRIN REALIZAREA
DOTĂRILOR SPECIFICE PENSIUNII "MORENA" DIN MURIGHIOL – proiect inițait de SC
TIRE CONSULTING SRL, în valoare totală de 3.213.700.000 lei (moneda veche).
După cum se poate observa, și în localitatea Murighiol există un interes ridicat în
ceea ce privește implementarea de proiecte de dezvoltare, o continuitate a inițiativelor
de acest fel la nivelul FLAG-ului oferind premizele unei creșteri economice de durată.
114

Nufăru:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Sectorul economic cel mai activ al localității Nufăru este, în prezent, comerţul. Activităţile
tradiţionale, agricultura şi creşterea animalelor, sunt în declin.
Factorii atractivi pentru investitori- apropierea de orașul Tulcea şi specificul natural al zonei
(pentru investiţii în turism)- au determinat, în ultimii ani, dezvoltarea mediul de afaceri, în codițiile
creșteri economice lente, dar continue.
Se consideră, totuşi, că mediul de dezvoltare a afacerilor s-a îmbunătăţit în ultimii trei ani
iar baza economică a înregistrat o creştere lentă.
numără:
Printre proiectele mai importante implementate de investitori pe teritoriul comunei se
- BAZA DE CAZARE SI AGREMENT "NUFĂRUL" – proiect inițiat de SC FACLA SRL, în valoare
totală de 5.739.008.000 lei (moneda veche).
Pardina
În ultimii ani, la nivelul localității Pardina s-a înregistrat o scădere a ponderii pescuitului ca
activitate de bază, deși potențialul piscicol al zonei este unul ridicat. În acest sens, accesarea
fondurilor disponibile în cadrul FLAG va avea ca efect creșterea competitivității sectorului
pescăresc din zona Pardina, cu valorificarea potențialului de care teritoriu dispune.
Printre proiectele mai importante implementate de investitori pe teritoriul comunei se
numară BAZA NAUTICĂ A COMPLEXULUI TURISTIC STIPOC- proiect inițiat de SC IRA INVEST
SRL a cărui valoare totală a fost de 5.105.876.000 lei (moneda veche).
Sarichioi
Dezvoltarea comunei Sarichioi din punct de vedere economic se bazează pe următoarele
sectoare, cu potenţial de dezvoltare: pescuit, legumicultură şi turism. În opoziţie, se înregistrează
un declin al sectoarelor tradiţionale de creştere a animalelor, agricultură de câmp şi viticultură.
Sectorul privat din localitatea Sarichioi dispune de 25 IMM-uri înregistrate şi active.
115

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Principalii contribuitori la taxele colectate la bugetul local, în proporţie de 65%, sunt
proprietarii de terenuri extravilane (agricole).
Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenţialii investitori sunt: poziţia geografică
favorabilă pentru dezvoltarea agroturismului pescăresc, potențialitatea înfiinţarii unor cariere de
exploatare a pietrei şi potenţialul eolian. Obstacolele pentru intampinate de investitori sunt distanţa
mare de centrul de judeţ şi resursele umane îmbătrânite.
Sfântu Gheorghe
Infrastructura de bază – mijloace de transport, alimentare cu apă, canalizare,
telecomunicaţii - alături de ale facilităţi, cum ar fi terenurile disponibile pentru concesionat, sunt
elemente pozitive pentru atragerea de investitori în zonă.
Printre proiectele mai importante implementate de investitori pe teritoriul comunei se
numara „Peştişorul de Aur‖ - Păstrarea peştelui în condiţii optime pentru comercializare – proiect
inițiat de Grupul Comunitar Sf. Gheorghe a cărui valoare totală a fost de 23.000 USD (finanţare
FRDS).
Somova
La nivelul localității Somova, piscicultura, comerţul, agricultura şi turismul (existenţa
unui complex turistic cu înalte standarde) sunt domenii cu potenţial de creştere în viitor, în timp ce
exploatările miniere sunt în declin (zona carierei Somova).
Sectorul privat este constituit doar din doar 2 IMM-uri înregistrate şi active. În opinia
autorităţilor locale, relaţiile actuale cu mediul de afaceri sunt bune. Eliberarea de autorizaţii si
asigurarea unor servicii constituie constantele acestor relaţii.
Dintre proiectele comune cu mediul de afaceri, iniţiate de autorităţile locale pentru
dezvoltarea comunităţi se numără realizarea unei pieţe agroalimentare şi a unor parteneriate
public-privat pentru valorificarea potenţialului eolian.
116

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Pentru potenţiali investitori, cei mai atractivi factori economici din comunitate sunt
proximitatea municipiului Tulcea, potenţialul turistic şi cel eolian, insuficient exploatate.
se numără:
Printre proiectele mai importante implementate de investitori pe teritoriul comunei Somova
- MODERNIZAREA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRELUCRARE A LAPTELUI SI OBTINERE A
PRODUSELOR DERIVATE - proiect inițial de SC MINERI SRL, in valoare totala de
1.090.000.000 lei (moneda veche);
- OPTIMIZAREA PROCESARII PESTELUI PROASPAT LA CHERHANALELE SOMOVA, CRISAN,
CARAORMAN SI PERITEASCA –proiect inițiat de SC TRITON SRL, în valoare totala de
3.373.886.138 (moneda veche).
După cum se poate observa, comuna Somova, ca și alte localități ale FLAG-ului,
prezintă un interes ridicat în ceea ce privește implementarea de proiecte de dezvoltare, o
continuitate a inițiativelor de acest fel oferind premizele unei creșteri economice de durată.
Sulina
În sectorul primar al economiei oraşului Sulina activau în anul 2000, 5 unităţi cu profil
piscicol, așa cum sunt acestea prezentate în continuare:
- S.C. PISCICOLA S.A
- S.C. AMOREL S.R.L.
- S.C. SIAV S.R.L
- S.C. THALASA S.R.L.
- S.C. SANSTELMAR S.R.L.
economici:
Sectorul secundar era reprezentat doar de industria prelucrătoare, prin doi agenţi
- S.C. S.C. REMAT S.A.
- S.C. DELTACONSTAR S.A.
117

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Actualmente, în Sulina funcţioneaza următoarele organizaţii în domeniul pescuitului:
- ORGANIZAŢIA PRODUCATORILOR DE PEŞTE SULINA – 69 de membri cu dreptul de a
pescui în apele interioare şi în Marea Neagră în timpul sezonului de scrumbie, în restul
sezonului activitatea fiindu-le interzisa conform legislației în vigoare, cu exceptia celor autorizaţi
de ANPA (şase pescari)
- ORGANIZAŢIA DE PESCARI SULINA – 90 de membri, dintre care 10 autorizaţi de ANPA să
pescuiască la peste 10 m adâncime
- ORGANIZAŢIA CHEFALUL – 72 membri, dintre care 8 autorizaţi de ANPA
- ORGANIZAȚIA DE PESCUIT RO-PESCADOR care deține majoritatea navelor de pescuit la
Marea Neagra ale României. Două nave sunt funcționale, armatori fiind firmele Miadmar și
Dunaraf.
Formele de parteneriat între mediul de afaceri şi autorităţile locale sunt într-un proces de
evoluție iar autorităţile locale susţin în prezent elaborarea de proiecte comune in beneficiul
comunităţii.
Prin Legea 84/1992- Regimul Zonelor Libere în România- iar în 1993 prin H.G.R. nr.156 s-a
instituit regimul de zonă liberă în portul liber Sulina, cuprinzând o suprafaţă totală de 100.8847 ha,
constituindu-se, astfel, Administraţia Zonei Libere Sulina - Regie Autonomă, prima de acest fel din
România.
Tulcea- zona pescărească
În suburbia Tudor Vladimirescu sunt inregistrate 2 IMM –uri. Zona Zagan a oraşului Tulcea
nu prezintă deocamdată activitate economică.
Valea Nucarilor
Cei mai atractivi factori din comunitate pentru investitorii localității Valea Nucarilor sunt
poziţionarea geografică favorabilă pentru dezvoltarea agroturismului, turistimului pescăresc şi
valorificarea potențialului eolian. Dificultatea în obţinerea de avize - birocraţia excesivă - rămâne,
însă dezavantajul major pentru dezvoltarea de viitoare investiţii în comuna Valea Nucarilor.
118

Vacăreni
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
La nivelul comunei sunt inregistrate 23 de IMM-uri, toate active, cel mai atractiv factor din
comunitate pentru potenţialii investitori fiind reprezentat de distanţa mică faţă de centrele urbane.
Bine valorificate, resursele existente în Văcăreni ar putea asigura locuri de muncă pentru
localnici, oportunitățile de dezvoltare ale zonei fiind reprezentate de pescuit și redinamizarea
tradiţiilor locale.
Servicii şi infrastructuri
Tabel Nr. 22 „Servicii”
Servicii Categorii Număr
Invăţamânt Primar 26
Secundar 7
Universitar 0
Gradinite 0
Biblioteci 51
Medicale Medic 35
Cabinet medical public 21
Cabinet medical privat 6
Cabinet stomatologic 7
Spital 1
Farmacie 16
Sportive Terenuri sportive (de fotbal, 7
tenis...)
Sala de Sport 10
Piscine 0
Altele... 0
Muzee 1
Servicii 116
turistice/relaxare
119
Sursa: INS,2010

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
La nivelul fiecăreia dintre localitățile cuprinse în Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în
Delta Dunării, situația serviciilor de educație este următoarea:
Beștepe – Şcoala din localitatea Bestepe datează din anul 1920, în prezent fiind recent
renovata. La nivelul şcolii, există câte o clasă pentru fiecare an de studiu. Priorităţile localităţii din
punct de vedere al actului de învăţământ se îndreaptă către construirea unei grădiniţe moderne.
C.A. Rosetti – Cei 83 de elevi ai școlii din Letea învață în prezent în 10 clase renovate, sub
îndrumarea a 13 cadre didactice. Reconstrucția școlii a făcut obiectul campaniei „Oamenii Deltei‖,
inițiată de TVR.
Ceamurlia de Jos - Gradul de educaţie al populaţiei este destul de scăzut: 45% din
localnici au pregătire elementară, 40% au studii liceale, doar 10% au studii universitare, iar 5% din
populaţie nu a fost școlarizată. În fiecare sat al comunei Ceamurlia de Jos există câte o şcoală
generală şi câte o grădiniţă.
Pentru îmbunătăţirea învăţământului, o iniţiativă importantă a Primăriei din ultimii 5 ani
a constat în renovarea şcolii din Lunca, printr-un proiect de finanţare realizat în colaborare de
Banca Mondială și ISJ Tulcea.
Ceatalchioi - Pentru îmbunătăţirea actului educaţional, un proiect important realizat de
Primărie în ultimii 5 ani a fost reabilitarea Școlii cu clasele I-VIII.
Chilia Veche - Infrastructura de învăţământ este reprezentată de o grădiniţă şi o şcoală
gimnazială în care activează 6 învăţători, 8 profesori şi 4 educatori.
Crișan - Infrastructura de învăţământ a comunei Crişan este constituită din 4 şcoli şi 3
grădiniţe. Printre priorităţile comunei în sectorul socio-cultural se numără construirea unei Biserici
şi a unui cimitir nou.
Grindu – În localitatea Grindu există o școală primară, 14 cadre didactice și 148 de elevi
înscriși în total.
120

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Isaccea - Procesul educaţional din localitate se află sub îndrumarea a: 13 învăţători, 22 de
profesori, 25 de suplinitori şi 6 educatori.
Proiectele de infrastructură prin care s-au renovat şcoli în ultimii 5 ani au vizat
reabilitarea clădirii Grupului Şcolar Constantin Brătianu (principala instituţie de învăţământ din
oraşul Isaccea) şi a Şcolii cu clasele I-IV.
Jurilovca - În Jurilovca există trei şcoli de nivel primar şi două de nivel gimnazial. Numărul
total de elevi şcolarizaţi în aceste instituţii este de 338. În cadrul comunităţii există de asemenea
trei grădiniţe, câte una în fiecare sat, fiind înscris un total de 163 copii. Totodată, în Jurilovca există
o Şcoală de Arte şi Meserii având în prezent 56 de elevi.
Elevii din Jurilovca desfăşoară periodic numeroase programe de protecţie a mediului,
printre care se numără acţiuni de ecologizare, precum protejarea bujorului românesc din pădurea
Babadag şi a lacului Razelm.
Luncavița – În prezent, în această localitate există un liceu si gradiniță, 130 de preșcolari
şi 492 de elevi, precum şi 36 de cadre didactice. De asemenea, liceul este dotat cu 4 laboratoare
școlare.
Mahmudia - În comuna Mahmudia, 466 de preșcolari și elevi urmează cursuri în instituțiile
școlare din localitate, în care lucrează 30 de cadre didactice.
Maliuc – Infrastructura de învăţământ a comunei Maliuc se constituie din 3 şcoli şi 3
grădiniţe, toate necesitând renovare.
Murighiol - Infrastructura de învăţământ se compune din 5 grădiniţe, 5 şcoli gimnaziale şi o
Şcoală de Arte şi Meserii în cadrul cărora activează 8 învăţători, 26 de profesori şi suplinitori şi 6
educatori.
121

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Nufăru – În ultimii doi ani, la Școala Nufăru au avut loc numeroase activități al caror
rezultat principal a fost îmbunătățirea calității educației. În localitatea Nufăru învață 170 de elevi
sub îndrumarea a 29 de cadre didactice. Școala este dotată și cu o sala de sport.
Pardina – În această localitate există o școală cu 5 săli de clasă și laboratoare și un teren
de sport. Aici învață 56 de elevi.
Sarichioi – Nivelul de pregătire al populației este scăzut, ponderea cea mai mare având-o
persoanele cu pregătire elementară (65%).
Școala de Arte și Meserii este recent renovată, are un personal didactic în mare parte
calificat și oferă perspective reale de îmbunătățire a procesului educațional local.
Sfântu Gheorghe – Prezintă o școală cu 9 cadre didactice și un total de 68 de elevi.
Somova - În privinţa şcolarizării, 85% din populaţie a urmat studii elementare. Locuitorii
comunei au beneficiat de studii liceale sau universitare într-un grad nesemnificativ.
Infrastructura de învăţământ este formată din 3 grădiniţe şi 7 şcoli primare/gimnaziale. În
aceste instituţii sunt angajaţi 8 învăţători, 25 de profesori, 45 de suplinitori şi 7 educatori. Tot în
scopul îmbunătăţirii actului de învăţământ, Primăria propune completarea colectivului de profesori
cu personal calificat.
Sulina – Infrastructura de educație cuprine liceul „Jean Bart‖ cu profilurile filologie,
matematică-fizică și matematică –informatică, Școala de Arte și Meserii, Școala Generală și
grădinița cu 120 de locuri.
Se află în derulare realizarea unui campus școlar care va include o bază de practică, un
camin de 100 de locuri pentru elevi, garsoniere pentru corpul didactic, cantină și club pentru 100
de elevi. Numărul cadrelor didactice calificate la nivelul anului 2009 este de 38 (din care 4 cadre
didactice necalificate).
122

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Valea Nucarilor - Pentru îmbunătăţirea infrastructurii de învăţământ, Primăria a întreprins
mai multe acţiunii în ultimii ani, cu sprijinul localnicilor:
renovarea celor 3 şcoli, prin MEC;
construire grădiniţă prin MEC;
renovare grădiniţă.
Priorităţile Primăriei în ceea ce priveşte procesul educaţional se îndreaptă spre şcolarizarea
integrală şi păstrarea în localitate a capitalului uman.
Văcăreni – Localitatea are o școala primară și gimnazială și o grădiniță, 214 elevi, 87
preșcolari și 20 de cadre didactice. Există de asemenea, 3 laboratoare școlare și o sală de sport.
Situația serviciilor medicale pe teritoriul FLAG:
Reţeaua sanitară este deficitară atât sub raportul unităților şi dotărilor spitaliceşti, cât şi în
ceea ce priveşte numărul medicilor şi a cadrelor medii sanitare. Există un singur spital în oraşul
Isaccea cu 2 medici specialişti, un medic stomatolog şi 2 medici generalişti. Patru comune (Crişan,
C.A. Rosetti, Ceatalchioi şi Pardina) nu au medici titulari, acoperirea serviciului medical făcându-se
sporadic de către medicul din comuna apropiată.
Per total, există doar 35 de medici la nivelul întregii zone, 21 de dispensare, 6 cabinete
private, 7 cabinete stomatologice și 16 farmacii. Echipamentele cu care sunt dotate cabinetele
publice sunt învechite și insuficiente din cauza alocării tot mai reduse a bugetului de stat spre
domeniul sanitar.
În Delta Dunării există un singur serviciu de Ambulanţă la Sulina, situaţiile medicale de
urgenţă fiind acoperite şi de Ambulanţa Tulcea. Rata de natalitate scăzută, populaţia îmbătrânită,
specificul climatic şi geografic determină rezolvarea într-o manieră total nesatisfăcătoare a
problemelor de sănătate ale populaţiei Deltei.
123

Situatia serviciilor turistice pe teritoriul FLAGi:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
De o reală importanță pe teritoriul vizat de FLAG este dezvoltarea turismului, care tinde să
devină pentru zona umedă a teritoriului, una dintre principalele surse de venit. De asemenea, zona
continentală, datorită patrimoniului cultural material (cetăți, situri arheologice, biserici și mânăstiri)
și imaterial (tradiții folclorice și gastronomice), deţine şi ea un potențial deosebit în acest sens.
Ca alternativă ocupaţională a pescuitului, la nivelul teritoriului FLAG au început să se apară
în ultimii ani diverse facilități de cazare a turiștilor, însă dezvoltarea lor a fost haotică și în cele mai
multe dintre cazuri, nu a ţinut cont de specificul arhitecturii locale.
Valorificarea resurselor FLAG trebuie să aibă în vedere promovarea unui turism durabil,
bazat pe valorile locale, cu protejarea eco-sistemelor ca de exemplu: organizarea de evenimente
(inter)naţionale pe teme floristice sau faunistice, promovarea online, montarea de indicatoare,
colectarea selectivă a deşeurilor etc. Totodată, realizarea unui Cod de Conduită, atât pentru
promotorii turismului cât şi pentru turiştii potenţiali ar fi o soluţie bună pentru a prezerva Delta şi a
genera profitabilitate în acelaşi timp.
Principalele forme de turism care se pot desfăşura pe teritoriul FLAG:
Valorile naturale şi culturale ale Deltei Dunării constituie resursele turistice naturale şi
antropice, valorificabile prin practicarea turismului:
Turism pentru odihnă și recreere practicat în unul dintre hotelurile de pe teritoriul
rezervaţiei sau în cadrul hotelurilor plutitoare;
Turism de cunoaştere (itinerant)
- practicat fie individual, fie prin intermediul excursiilor (organizate) potrivite pentru
grupurile mici de vizitatori care au ocazia să exploreze varietatea peisajului sălbatic,
- combină plimbările cu bărci propulsate manual pe canale cu drumeţiile pe grindurile
fluviale şi marine etc.
Turism specializat – ştiintific (pentru ornitologi, specialişti, cercetători, studenţi)
Programe speciale de tineret (pentru cunoaşterea, întelegerea şi preţuirea naturii)
Turism rural - în cadrul căruia turiştii sunt găzduiti şi ghidaţi de localnici;
Turism pentru practicarea sporturilor nautice, foto-safari
124

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Turism pentru practicarea pescuitului sportiv foarte apreciat de vizitatorii de toate
vârstele, în orice sezon, pentru orice specie de peşte.
Principalele facilități de cazare oferite de zona FLAG Delta Dunarii:
Tabel Nr. 22 „Unități de cazare”
Unitate de cazare Localitate
Hoteluri SOMOVA:
- Delta Nature Resort (5*);
- Hotel DUNĂREA (4*);
MAHMUDIA – MURIGHIOL:
- Hotel Mon Jardin (4*) Mahmudia;
- Hotel TEO- Mahmudia (3*);
- Motel Halmiris (3*) – Murighiol;
- Complex Cormoran (2-3*)- Murighiol;
- Hotel SAFO (3*)- Murighiol.
CRIŞAN – MALIUC
- Hotel Sunrise (3*) – Crisan;
- Hotel Salcia (2*) – Maliuc.
Hoteluri Plutitoare - S.C. DIADEMA SRL (1*) - ponton Murighiol
Campinguri
autorizate, sate de
vacanţă
- Camping ―DELFINUL‖ (3*) Sf. Gheorghe;
- Hostel pentru tineret Sulina;
- Complexul Turistic Tatanir - Locaţia: Chilia.
125

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Unitate de cazare Localitate
Pensiuni SULINA:
- Pensiunea ―ANA‖ (2*);
- Pensiunea ―DELTA‖ (2*);
- Pensiunea ―ADRIANA‖ (2*);
- Pensiunea ―ASTIR‖ (2*);
- Pensiunea ―RUSTIC‖ (2*);
- Pensiunea ―VELCU GHEORGHE‖(2*);
- Pensiunea ―MARINA‖(4*).
CRIŞAN:
- Pensiunea ―POCORA VALENTINA‖ (2*),
- Pensiunea ―HRISTU VALENTIN‖ (2*),
- Pensiunea ―ZAHARENCU NICOLAE‖ (2*),
- Pensiunea „PELICAN‖ (2*) si (4*),
- Pensiunea ― GHERASIM GABRIEL‖(2*),
- Pensiunea ―CASA CU FLORI‖(2*),
- Pensiunea ―OPRIŞAN ANDREI‖ (3*),
- Pensiunea ―OVIDIU‖ (4*).
MALIUC – GORGOVA
- Pensiunea ―NADA APELOR‖ (3*)
MILA 23
- Pensiunea ―CRISTINA‖ (2*),
- Pensiunea ―LISOV VALENTINA‖ (2*),
- Pensiunea ―MUNTEANU ELENA‖ (2*),
- Pensiunea ―DONA‖ (2*),
- Pensiunea ―VOLODEA‖ (2*),
- Pensiunea ―LA VICA‖ (2*),
- Pensiunea ―CHITAI NICOLAE‖ (2*),
- Peniunea ―ADRIA‖(3*),
- Pensiunea ―LA GRIG‖ (3*),
CARAORMAN
- Pensiunea ―MAXIM MARIA‖ (2*),
126

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
SF. GHEORGHE
- Pensiunea „IGNAT ANA‖ (2*),
- Pensiunea „IGNAT MARIA‖ (2*),
Pensiunea „IVANOV DUMITRIŢA‖ (2*),
Pensiunea ―EGRETA‖ (2*),
- Pensiunea „ZAHARENCU CRISTINA‖ (2*),
- Pensiunea ―NARCISA‖ (2*),
- Pensiunea „VISCONTI‖ (2*),
- Pensiunea Fundaţiei ―SPERANŢA‖ (2*),
- Pensiunea „CHIRIŢA VASILE‖ (2*),
- Pensiunea „MOSONI GHEORGHE‖ (2*),
- Pensiunea ―AGORA‖ (2*),
- Pensiunea „LUCIA‖ (3*),
- Pensiunea ―OVIDIU‖ (3*).
MURIGHIOL
- Pensiunea TEODORU (2*),
- Complex ―CASTALIA‖ (4*).
MAHMUDIA
- Pensiunea CARPO VASILE (2*).
JURILOVCA
- Pensiunea „MILICA‖ (2*).
SARICHIOI
- Pensiunea ―Poarta Apelor‖.
CHILIA VECHE
- Pensiunea „BATAC‖ (2*).
NUFĂRU
- Pensiunea CASA NICHITA (2*).
127
Sursa: ARBDD

Turism- concluzii:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În concluzie, serviciile şi infrastructura Deltei Dunării nu sunt dezvoltate suficient, unităţile
de învăţământ existente sunt puţine şi nu permit accesul locuitorilor la o formare de calitate, drept
pentru care educaţia se opreşte adesea după 8 clase. Sistemul sanitar este degradat iar
infrastuctura turistică este, în cele mai multe cazuri, deficitară. În acest sens, accesarea fondurilor
FEP poate rezolva o parte din problemele apărute la nivelul FLAG-ului, oferinând, astfel,
comunităţilor pescăresti un nivel de trai mai bun, comparabil cu cel existent la nivelul ţărilor
civilizate din Europa.
Activităţi sociale şi organizaţii locale
Așa cum s-a prezentat anterior, teritoriul FLAG are un caracter deosebit, unic în țară și chiar
în lume, prin caracteristicile definitorii pe care le deţine. În ceea ce priveşte însă activităţile socio-
culturale şi organizaţiile locale, acestea nu sunt suficient valorificate, deși numărul lor este foarte
128

SULINA
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
mare (așa cum s-a demonstrat în continuare). În acest sens, accesarea fondurilor FEP alocate
prin Axa 4- POP constituie o formă de promovare și dezvoltare a activităților socio-culturale
specific teritoriului.
Pe teritoriul acoperit de FLAG, activităţile socio-culturale sunt coordonate în general de
autorităţile administraţiilor publice locale, respectiv primăriile şi consiliile locale din localităţile
componente FLAG sau, în alte cazuri, de către diverse asociaţii şi fundaţii din zonă, în funcţie de
specificitatea proiectelor derulate.
Principalele categorii de entități implicate direct în activitățile socio-culturale din cadrul
FLAG sunt următoarele: primăria Beștepe, C.A. Rosetti, Ceamurlia de Jos, Ceatalchioi, Chilia
Veche, Crișan, Isaccea, Jurilovca, Grindu, Luncavița, Mahmudia, Maliuc, Murighiol, Nufăru,
Pardina, Sarichioi, Sfântu Gheorghe, Somova, Sulina, Tulcea, Valea Nucarilor și Văcăreni.
Evenimente locale FLAG cu importanță socială şi turistică:
Tabel Nr. 24 „Evenimente Locale”
Primărie Localizare Evenimente Locale
Oraşul Sulina se află în judeţul Tulcea,
aşezat în punctul de vărsare al canalului
internaţional de navigaţie Sulina în Marea
Neagră
Sulina este singurul oraş din Delta Dunării
aşezat pe axa prioritară a rețelei trans-
europene de transport Rin-Main-Dunăre din
cadrul Coridorului Pan European de
Transport VII, care face legătura între Marea
Nordului şi Marea Neagră
Coordonate: 45grade 9minute 34secunde N
şi 29grade 39minute 10secunde E
129
- Zilele oraşului Sulina
Ziua Marinei – 15 august;
- Festivalul Minorităţilor Etnice din Delta
Dunării - 27-28 iulie;
- Festivalul de Creaţie şi Interpretare
Sulina - 24-26 august;
- SERBAREA CAMPENEASCĂ "FLORI
DE MAI";
- FESTIVALUL "CANTECELE MARII"- 13
iulie;

SF GHEORGHE
CRISAN
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Sfântu Gheorghe se întinde pe partea stângă
a brațului Sfântu Gheorghe, în apropierea
gurii de vărsare a Dunării în Marea Neagră
Localitatea este situată în partea de est a
judeţului Tulcea, la 120 km de Tulcea şi la 35
km de oraşul Sulina.
Este situată în partea de est a judeţului
Tulcea, în Delta Dunării, delimitată de
urmatoarele teritorii comunale:
- la nord - teritoriul administrativ al comunei
Chilia Veche şi al comunei C.A.Rosetti;
- la sud - teritoriul administrativ al comunei
Sfântu Gheorghe;
- la vest - teritoriul administrativ al comunei
Murighiol şi al comunei Maliuc;
- la est - teritoriul administrativ al oraşului
Sulina;
- pe direcţia est-vest este strabatuta de braţul
Sulina;
130
- Vecera - Ajunul Crăciunului - 6 ianuarie;
- Crăciunul pe calendar vechi - 7 ianuarie;
- Anul Nou pe calendar vechi - 14 ianuarie;
- Paştele Blajinilor (Paştele Morţilor) are
loc în ziua de luni, a opta zi după Paşte;
- Hramul HRAMUL BISERICII DE RIT
VECHI - 6 mai;
- FESTIVALUL DE MUZICĂ FOLK
PROMETHEUS- 11-22 iulie;
- Festivalul de Film Anonimul: 9-15 august;
- DELTA MUSIC FEST –FESTIVAL DE
MIZICĂ ELECTRONICA - 30 august- 2
septembrie, Sfântu Gheorghe, în satul de
vacanţă Delfinul;
- Hramul Bisericii de rit vechi din Mila 23;
- Competiţia nautică "Ivan Paţaichin" - 27 -
30 august, pe traseul Tulcea - Maliuc -
Mila 23 – Sulina;
Ambarcațiunile pleacă din Tulcea, cursa
de viteza are loc la Mila 23 iar competiţia
se inchide la Sulina.

MALIUC
CEATALCHIOI
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Primărie Localizare Evenimente Locale
Este situată în zona centrală a Deltei Dunării,
pe braţul Sulina, delimitată de urmatoarele
teritorii comunale:
- la nord - teritoriul administrativ al comunei
Pardina şi al comunei Chilia Veche
- la vest - teritoriul administrativ al
municipiului Tulcea
- la sud - teritoriul administrativ al comunei
Nufaru şi al comunei Mahmudia
- la est - teritoriul administrativ al comunei
Crişan
- pe direcţia vest - est este strabatută de
braţul Sulina al Dunării
Este situată în partea de nord a judeţului
Tulcea, delimitată de urmatoarele teritorii
comunale:
- la nord - braţul Chilia, frontiera de stat cu
Ucraina;
- la vest - braţul Chilia, frontiera de stat cu
Ucraina;
- la sud - comuna Somova şi municipiul
Tulcea;
- la est - comuna Pardina;
- legătura cu comuna se realizează pe apă
(braţul Chilia), pe uscat (DC1) cu trecere bac
Tulcea - Tudor Vladimirescu;
131
- Competiţia nautică "Ivan Paţaichin" - 27 -
30 august, pe traseul Tulcea – Maliuc -
Mila 23 – Sulina;
Ambarcațunile pleacă din Tulcea, cursa
de viteza are loc la Mila 23 iar competiţia
se inchide la Sulina.
- Hramul Bisericii Sfânta Parascheva – 14
octombrie - serbare câmpenească;

PARDINA
Primărie
CHILIA VECHE
C.A. ROSETTI
SOMOVA
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Localizare
Este situata in partea de nord - vest a
judeţului Tulcea, delimitată de urmatoarele
teritorii comunale:
- la nord - braţul Chilia (frontiera cu Ucraina);
- la est - teritoriul administrativ al comunei
Chilia Veche;
- la sud - teritoriul administrativ al comunei
Maliuc si al comunei Crişan;
- la vest - teritoriul administrativ al comunei
Ceatalchioi şi al oraşului Tulcea;
- este străbătută de D.J.222B,D.C.39; D.N.22
D;
Este situată în partea de nord a judeţului
Tulcea, pe grindul Chilia, pe malul drept al
braţului Chilia. Se învecinează la sud cu
comuna Crişani şi comuna Maliuc, la vest cu
comuna Pardina, la est cu comuna C. A.
Rosetti şi la nord cu braţul Chilia
Localitatea se află situată în nord-estul
judeţului
Este delimitată de următoarele teritorii
comunale:
- la nord si est - braţul Chilia;
- la sud - orasul Sulina;
- la vest - comuna Chilia Veche;
Este situată în partea central nordică a
judeţului Tulcea, delimitată de urmatoarele
teritorii comunale:
- la nord – Dunărea;
132
Evenimente Locale
- Hramul Bisericii Naşterea Maicii
Domnului, serbare câmpenească;
- Ziua comunei - organizată în ultima
duminică a lunii iulie;
- Expoziţii zilnice împletituri papură la
primăria localităţii;
- SERBARILE COMUNEI CHILIA VECHE
- 09 septembrie
- 1 mai - Ziua comunei;
- Hramul bisericii Sfinţii Arhangheli, de pe
7 noiembrie- serbare câmpenească;

MAHMUDIA
ISACCEA
JURILOVCA
MURIGHIOL
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- la est - teritoriul administrativ al municipiului
Tulcea;
- la sud - teritoriul administrativ al comunei
Frecaţei;
- la vest - teritoriul administrativ al comunei
Niculiţel şi al orasului Isaccea;
Este străbătută de D.N.22. Distanţa Tulcea -
Somova este de 12 km.
Localitatea Mahmudia este situată pe malul
drept al braţului Sf. Gheorghe. Vatra
localitătii este despărţita de drumul judeţean
222C
Nord-vestul judeţului Tulcea, pe malul drept
al Dunării.
La 37 km de reşedinţa de judeţ Tulcea
La milele 66-67 pe Dunăre
Comuna Jurilovca este amplasată în zona
centru –sud a judeţului Tulcea, pe malul
lacului Razelm, delimitată de urmatoarele
teritorii comunale:
- la nord - teritoriul administrativ al comunei
Sarichioi;
- la vest - teritoriul administrativ al comunei
Ceamurlia de Jos;
- la sud - judeţul Constanţa;
- la est - teritoriul administrativ al comunei
Murighiol (lacul Razelm);
Este situata în partea de est a judetului
Tulcea, delimitată de următoarele teritorii
comunale:
- la nord - teritoriul administrativ al comunei
133
- 9 mai - Hramul Bisericii Ortodoxe;
- În prima parte a lunii august - ziua
minerului;
- Zilele Culturii Isaccene, 28 - 30 mai;
- Pieţe săptămânale;
- 14 – 18 octombrie – Serbarea Borşului
de Peşte la Jurilovca și Sălcioara
- 7 iulie - HRAMUL MANASTIRII
HALMYRIS- Sfinţii Epictet şi Astion
- Sărbătorile Apei și Pescuitului - 15-17
septembrie, Murighiol;

NUFARU
SARICHIOI
BESTEPE
GRINDU
VACARENI
LUNCAVITA
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Mahmudia și al comunei Crișan;
- la vest - teritoriul administrativ al comunei
Valea Nucarilor;
- la sud - Marea Neagră;
- la est - teritoriul administrativ al comunei
Sfântu Gheorghe;
Primărie Localizare Evenimente Locale
Este situată în partea de nord-est a judeţului
Tulcea, delimitată de urmatoarele teritorii
comunale:
- la nord - est - teritoriul comunei Mahmudia;
- la vest - teritoriul cadastral Tulcea;
- la sud - teritoriul comunei Valea Nucărilor;
- la nord - teritoriul comunei Maliuc;
- se află aşezată pe braţul Sf. Gheorghe;
Este localizată pe Malul lacului Razelm, la 28
km de municipiul Tulcea şi la 11 km de
drumul european Tulcea-Constanţa.
Comuna se află situată la 25 km de Tulcea,
pe DN 222.
Este localizată în partea de nord-vest
a judeţului Tulcea, pe malul drept al Dunării,
zonă cunoscută sub numele "Cotul Pisicii",
aproximativ 8 km în aval de oraşul Galaţi.
Vecinătăţi: nord-est - Dunărea (vecină şi
Moldova), sud-est - Isaccea, Luncavita, I. C.
Brătianu şi Jijila
Localitatea se află poziţionată în nord-vestul
Dobrogei, E 87;
Este localizată în Nordul Dobrogei, între
Lunca Dunării şi Parcul Naţional Munţii
Măcinului, pe DN 21.
134
- Hramul bisericii Sf. Mucenic Dimitrie,
serbare câmpenească;
- Festivalul solzilor de peşte Sarichioi, 1
septembrie;
- Festivalul vinului Pelin, Zebil – 26
octombri;
- Festivalul Sfintei Treimi Enisala;
- Sărbătoarea satului de Sfântul Dumitru;
- Hramul Bisericii vechi - Sfântul Nicolae;
- Hramul Bisericii noi - Adormirea Maicii
Domnului;
- Intâlnire cu fiii satului;
- Ziua comunei Văcăreni - în luna
octombrie;
- Sărbătoarea Teilor - 23 Iunie;
- Întrecerea cailor - 6 ianuarie;
- Moşoaiele - colinde de Crăciun;

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
135
- Expoziţia Muzeală Gumelniţa;
Primărie Localizare Evenimente Locale
VALEA NUCARILOR
CEAMURLIA DE JOS
TULCEA (ZONA
PESCAREASCA)
Este delimitată de urmatoarele teritorii
comunale:
- la nord - teritoriul administrativ al
Municipiului Tulcea si al comunei Nufăru;
- la sud - vest - teritoriul comunei Sarichioi;
- la est - teritoriul comunelor Mahmudia și
Murighiol;
- la vest - teritoriul comunei M.Kogalniceanu;
Este situată în partea de sud a judeţului
Tulcea, fiind delimitată de următoarele
teritorii comunale:
- la nord - comuna Sarichioi și oraşul
Babadag;
- la vest - comuna Bai;
- la sud - lacul Golovita;
Se afla la o distanţă de 125 km de
Constanţa, 267 km de Bucureşti (pe şosea)
şi 71,3 km de Marea Neagră (pe cale fluvio-
maritimă)
- Hramul Bisericii Acoperamântul Maicii
Domnului, serbare câmpenească;
- Hramul bisericii Sfânta Parascheva şi
Sfântul Gheorghe, serbare câmpenească;
Este lesne de observat numărul mare de evenimente locale cu periodicitate anuală
derulate pe teritoriul FLAG (peste 40). Cu ajutorul unor campanii de promovare adecvate, aceste
evenimente locale ar putea spori semnificativ interesul turiştilor faţă de comunităţile rurale din Delta
Dunării, păstrătoare ale unor tradiţii demult pierdute în alte zone ale lumii. Mai mult, desfaşurarea
lor la date calendaristice care nu se suprapun neapărat sezonului turistic ar putea extinde durata
de vizitare a Deltei Dunării în extrasezon (incepând cu luna mai şi pană la sfarşitul lunii octombrie).
De asemenea, valorificarea acestor evenimente locale ar putea încuraja turismul de
lungă durată, respectiv staţionarea mai mult de o zi în comunităţile rurale, agroturismul,
constituirea unor pachete turistice complexe care să aducă în atenţia vizitatorilor potenţiali
și alte aspecte ale Deltei Dunării, complementare unicitătii patrimoniului natural,
contribuind totodată la dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
La nivelul teritoriului FLAG există, de asemenea, o viață asociativă deosebit de activă,
concretizată în activitatea a numeroase asociații și ONG-uri reprezentative pentru zona FLAG,
după cum urmează:
Asociații de comune:
Asociația Administraţiilor Publice Locale din Delta Dunării formată în 1999 din
comunele: C.A. Rosetti, Ceatalchioi, Chilia Veche, Crisan, Maliuc, Pardina, Sfantu Gheorghe,
Sulina.
servicii, turism.
Domeniu de activitate: dezvoltare socio-economica, promovarea teritoriului, mediu,
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Razim Delta Dunării formată din comunele:
Maliuc, Valea Nucarilor, Jurilovca, Sarichioi, Somova, Nufaru, Bestepe, Mahmudia, Murighiol.
Domeniu de activitate: dezvoltare rurală.
Asociaţia Comunelor Chilia Veche şi Pardina formata din comunele Chilia Veche,
Pardina și Ceatalchioi.
Domeniu de activitate: dezvoltare rurală. Asociația a fost constituită pentru reabilitarea
drumului comunal Tulcea - Chilia Veche (DC1).
Asociaţia Intercomunitară pentru Dezvoltare Durabilă a Judeţului Tulcea
Domeniu de activitate: dezvoltare durabilă.
Asociaţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Tulcea
Domeniu de activitate: dezvoltare durabilă.
Asociaţia Nufărul Dobrogean, care are ca membru fondator Primaria Somova.
Domeniu de activitate: dezvoltare rurală.
136

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Majoritatea comunelor din zona vizată fac parte din asociaţii de comune, iar autorităţile
locale consideră că prin asociere pot accesa mai uşor programe de finanţare.
ONG-uri locale reprezentative:
Asociația Hercinica – Mahmudia
Domeniu de activitate: cultura, social, mediu, dezvoltare rurală, instruire, consultanță.
Asociatia Prom Tour Delta
Domeniu de activitate: promovarea turismului în Delta Dunarii, formare profesională.
Asociatia Salvați Dunărea și Delta
Domeniu de activitate: dezvoltarea de programe ecologice, știintifice și culturale menite să
conducă la protejarea și conservarea ecosistemelor RBDD și la promovarea unui comportament
ecologic.
Asociatia EUDIVERS – Centrul European pentru Diversitate
Domeniu de activitate: tineri, minorităţi, mediu înconjurător, drepturile omului, cercetare ştiinţifică şi
documentare, consultanță și consiliere.
Asociatia Sfanta Ecaterina – Jurilovca
Domeniu de activitate: social, apărarea drepturilor femeilor și minoritatilor, consultanță.
Asociatia Pro Dezvoltare – Jurilovca
Domeniu de activitate: dezvoltare rurală.
Asociatia Pro Danube Delta
Domeniu de activitate: promovarea Deltei Dunarii, tineret, mediu.
137

Organizatia de tineret Young Heart
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Domeniu de activitate: promovarea tineretului, mediu, cultură, relații internaționale.
Asociatia Beștepeanca – Beștepe
Domeniu de activitate: cultural, social, mediu.
Asociatia Traian Cosovei – Somova
Domeniu de activitate: cultural, social, mediu, consultanță.
Asociatia Avantul – Ceamurlia de Jos
Domeniu de activitate: cultural, social, mediu, consultanţă.
Asociatia Centrul de Consultanta Ecologica si Sociala Acces 21
Domeniu de activitate: mediu, social, consultanță.
Asociatia Progresul Dobrogei
Domeniu de activitate: cultura, social, mediu, dezvoltare durabilă.
Fundatia Sfanta Ana – Murighiol
Domeniu de activitate: social, mediu, educație permanentă.
Asociatia La Drum
Domeniu de activitate: turism, mediu, cultură.
Asociatia Vox Deltae - Crișan
Domeniu de activitate: mediu, social, dezvoltare rurală.
Fundatia „Sf. Ana”
Domeniu de activitate: îngrijire și asistență la domiciliu pentru persoane vârstnice.
138

Asociatia Umanitara „Noroc”
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Domeniu de activitate: suport și asistență pentru copii aflați în dificultate.
Asociația Natura Zâmbește–Luncăvița
Domeniu de activitate: sprijinirea mediului înconjurător în Dobrogea.
Asociația Viața Zâmbește – Luncavița, înființată în anul 2008
Domeniu de activitate: sprijinirea persoanelor defavorizate.
Asociația Partizanul Luncavița
Domeniu de activitate: sprijinirea activităților sportive și culturale.
Asociația culturala Rădăcini – Văcăreni (din 1998)
Domeniu de activitate: promovare de proiecte cultural –educative.
Asociaţia Zonală De Educaţia Adulţilor Azea – Isaccea
Domeniu de activitate: Promovarea şi dezvoltarea activităţilor de Educaţia Adulţilor/ Educaţia
Permanentă(EA/EP), capabile să asigure individului perfecţionarea continuă, profesională şi
spirituală pe tot parcursul vieţii.
Asociația Ivan Patzaichin Mila 23
Domeniu de activitate: protejarea biodivesitatății culturale şi naturale a zonelor cu ape din
România, prin trei direcţii de acţiune: mişcarea Rowmania, infrastructura de ecoturism integrată în
programele de antreprenoriat social şi parteneriatele pentru dezvoltare durabilă, concepute să
susţină cu know how şi investiţii zonele subdezvoltate din Delta Dunării şi parcurile naturale din
ţară.
Politici întreprinse în teritoriu, perspective strategice si proiecte ale comunitatilor locale,
compatibile cu programele europene de finantare, inclusiv cu Axa 4 a POP :
139

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Întocmirea unei strategii teritoriale și sectoriale reprezintă un proces complex de analiză a
caracteristicilor zonale, dar și a tuturor acelor proiecte sau investiții întreprinse până în prezent în
teritoriu sau programate pentru perioada imediat următoare.
Având în vedere aceste aspecte, în continuare, este descrisă situaţia politicilor întreprinse în
teritoriu pentru fiecare localitate parteneră în Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta
Dunării. Foarte important de menţionat este faptul că o parte a îniţiativelor prezentate mai
jos reprezintă macro proiecte, finanţate prin programe complementare Axei 4-POP, ce
constituie baza unei derulări corecte a micro-proiectelor propuse în cadrul FLAG.
Beștepe
Politica de dezvoltare locală a comunei are în vedere investiţii în infrastructura rutieră,
servicii publice şi infrastructura de mediu. Primăria a iniţiat un parteneriat public-privat pentru
realizarea unor turbine eoliene. Planul de urbanism existent corespunde nevoilor de dezvoltare a
localităţilor.
În ceea ce priveşte experienţa anterioară, Primăria a implementat în ultimii ani cateva
proiecte importante , printre care:
C.A. Rosetti
Reabilitarea şi extinderea sistemului public de apă – valoare 320.000 lei;
Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă - valoare 300.000 lei;
Construcţie grădiniţă - 950.000 Lei.
În cadrul comunei C.A.Rosetti, politica de dezvoltare a localității a avut în vedere
implementarea următoarelor proiecte:
,,Alimentarea cu apă a comunei C.A. Rosetti’’, care tratează alimentarea cu apă a
localităţilor: Sfistofca, C.A. Rosetti şi Letea. Acest proiect se află în faza de execuţie;
„Alimentarea cu apă a localităţii Periprava’’. Pentru acest proiect nu s–a început
activitatea de execuţie, din lipsă de fonduri.
140

Ceamurlia de Jos
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Politica de dezvoltare locală a comunei cuprinde următoarele elemente:
investiţii de combatere a riscurilor naturale (inundaţii);
dezvoltarea infrastructurii de baza;
valorificarea potenţialului natural;
Ceatalchioi
Comuna Ceatalchioi face parte din Asociaţia Comunelor Chilia Veche şi Pardina.
Politica de dezvoltare locală a acesteia vizează următoarele proiecte:
Reabilitarea infrastructurii rutiere şi a infrastructurii de mediu;
Valorificarea patrimoniului local şi modernizarea serviciilor publice;
Dezvoltarea infrastructurii de afaceri pentru asigurarea creşterii economice a comunităţii pe
termen lung;
Instruirea resursei umane;
Dezvoltarea şi implementarea de strategii integrate de turism şi de proiecte turistice
Promovarea parteneriatelor public-private;
Planul de urbanism existent este actualizat şi corespunde nevoilor de dezvoltare a
localităţilor. Un proiect finalizat este modernizarea drumului comunal Ceatalchioi – Plauru –
Pardina (1.000.000 €).
Chilia Veche
Proiectele prioritare ale primăriei comunei Chilia Veche, implementate sau în curs de
implementare, sunt următoarele:
Realizarea staţiei de epurare şi de canalizare;
141

Crișan
Extinderea reţelei de apă potabilă;
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Amenajarea şi pietruirea drumurilor din comună;
Amenajarea centrului civic (modernizarea căminului cultural, reabilitarea bloc A8,
amenajarea pieţei);
Reabilitarea Şcolii nr. 2, construirea sălii de sport;
Proiecte finalizate:
Reabilitarea uzinei de apă, proiect în valoare de 780.000 Lei
Pietruirea a 2,5 km drumuri principale, proiect în valoare de 500.000 Lei
Construirea de sedii pentru primărie şi poliţie, proiect în valoare de 900.000 Lei
.
Una dintre cele mai importante realizari din ultimii ani, legată de comuna Crişan a fost
construirea drumului comunal Crişan – Caraorman (SAPARD –998 655).
Pentru urmatorii ani, prioritatile comunei Crişan vizează următoarele proiecte:
Construcţie canalizare menajeră în sistem centralizat şi staţie de tratare a apei uzate;
Construcţie drum comunal Crişan – Caraorman, investiţie finanţată prin Programul
SAPARD;
Modernizări şi extinderi reţele de alimentare cu apă potabilă în satele Crişan şi Mila 23
Construcţie drum comunal Crişan - Gorgova – Partizani;
Proiect "Master Plan" - Îmbunătăţirea infrastructurii utilităţilor publice şi proiect de îndiguire
şi decolmatări.
În zonă există de asemenea numeroşi întreprinzatori privaţi care au derulat proiecte
finanţate din fonduri europene printre care:
S.C. Wela S.R.L - Cherhana prelucrare peşte + debarcader – Crisan – 60000 euro (PHARE
RO 9807.01)
SC TRITON SRL: Optimizarea procesării peştelui proaspăt la cherhanalele SOMOVA,
CRIŞAN, CARAORMAN SI PERITEASCA - 3,373,886,138 mii lei (PHARE RO 9807.01).
142

Grindu
următoarele:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Proiectele prioritare ale comunei Grindu, implementate sau în curs de implementare sunt
Sistem alimentare cu apa si pietruire străzi interioare (PDR 200.000 $- terminat);
Extindere rețea electrică, program guvernamental 157.000 lei, (licitatie proiect de execuție
decembrie 2009);
Modernizare strazi din intravilanul comunei Grindu, centrul social de zi pentru persoane
defavorizate și tradiții culturale (PNDR măsura 322 2.000.000 euro);
Reabilitare scoala (terminat);
Reabilitare biserica;
Telecentru (terminat);
Gestionare deșeuri menajere 104.000.000 euro (în derulare până în 2012 în parteneriat cu
Consiliul Judetean);
Comuna Grindu deţine, de asemenea, un Proiect de Dezvoltare Locală la nivelul căruia au
fost propuse urmatoarele activităţi:
Iniţierea unor cursuri de utilizare PC şi Internet
Demararea unui program de cursuri: „Noutăţi în zootehnie‖; „Noutăţi în efectuarea lucrărilor
agricole şi piscicultură‖
Demararea unui program de cursuri: „Noutăţi în zootehnie‖; „Noutăţi în efectuarea lucrărilor
agricole şi piscicultură‖
Extinderea activităţii de exploatare şi valorificare a produselor piscicole
Reabilitare şi modernizare căi de acces
Îmbunătăţirea sistemului de gestionare a deşeurilor menajere
Încurajarea achiziţionării de maşini şi utilaje agricole de înaltă tehnologie;
Înfiinţarea unui birou de consultanţă tehnică la nivelul administraţiei publice locale
Înfiinţarea unor micro laboratoare de analize medicale şi a unui punct farmaceutic.
143

Isaccea
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Politica de dezvoltare a oraşului Isaccea vizeaza atat dezvoltarea infrastructurii de bază
şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei la aceasta - apă, canalizare, staţie de epurare
cat si microproiecte de valorificare a patrimoniului cultural şi natural al zonei
Primăria oraşului Isaccea şi-a elaborat o Strategie de Dezvoltare Locală, care cuprinde
politica şi priorităţile de dezvoltare socio-economică a localităţii şi care va permite îmbunătăţirea
calităţii vieţii comunităţilor pescăreşti şi, totodată, creşterea nivelului general de trai al zonei.
În ceea ce privește proiectele în curs de execuție, acestea sunt reprezentate de:
Reabilitare și extindere sistem de canalizare si stație de epurare în orasul Isaccea, în
valoare de 4.779.640 €, contractat de Consiliul Local Isaccea, ordonator principal de credite
Consiliul Local Isaccea;
Reabilitare si extindere sistem de distribuție apă potabilă, în valoare de 3.251.490 €,
contractat de Consiliul Local Isaccea, ordonator principal de credite Consiliul Local Isaccea;
Modernizare bază sportivă, în valoare de 413.790 €;
Reabilitare clădire PSI, în valoare de 30.902 €;
Reparație capitală la biserica „Sfântul Nicolae‖, în valoare de 117.658 €;
Lucrări de reabilitare termică imobile locuințe, în valoare de 1.888.613€;
Consolidare clădire str. Mircea Vodă, nr. 18, Isaccea, în valoare de 47.694 €;
Înființare parc nou – Parcul cu tei, Isaccea, în valoare de 233.290 €;
Asfaltare drum orășenesc 53 ce va face legătura între punctul de trecere al frontierei de tip
RO-RO, Isaccea – Orlovka, în valoare de 2.753.350 €.
Capacitatea de absorbţie şi implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene e
demonstrată, la nivelul localității Isaceea, de următoarele proiectele derulate sau în curs de
execuție:
Centrul de zi Pentru o zi mai bună, prin programul PHARE, în valoare de 115.000 €;
144

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Centrul de zi Sf. Voievozi, prin programul PHARE, în valoare de 56.000 €.
Reabilitare și extindere sistem de canalizare şi stație de epurare în orasul Isaccea, în
valoare de 4.779.640 €,
Reabilitare si extindere sistem de distribuție apă potabilă, în valoare de 3.251.490 €
Modernizare bază sportivă, în valoare de 413.790 €
Reabilitare clădire PSI, în valoare de 30.902 €;
Reparație capitală la biserica „Sfântul Nicolae‖, în valoare de 117.658 €;
Lucrări de reabilitare termică imobile locuințe, în valoare de 1.888.613€;
Consolidare clădire str. Mircea Vodă, nr. 18, Isaccea, în valoare de 47.694 €;
Înființare parc nou – Parcul cu Tei, Isaccea, în valoare de 233.290 €;
Asfaltare drum orășenesc 53 ce va face legătura între punctul de trecere al frontierei de tip RO-
RO, Isaccea – Orlovka, în valoare de 2.753.350 €.
Jurilovca
Comuna Jurilovca este partener în cadrul umătoarelor proiecte propuse de Consiliul
Județean Tulcea:
Reabilitarea Drumului Județean Tulcea – Agighiol - Sarichioi – Enisala – Jurilovca – Două
Cantoane (DJ 222) și conectarea lui la DN 22 prin Babadag - Enisala (DJ223A), POR, Axa
2, 30.000 euro, 2008- 2011 Consiliul Județean Tulcea și Consiliile Locale Tulcea, Agighiol,
Sarichioi, Jurilovca si Babadag;
Restaurarea, amenajarea, echiparea și îmbunătățirea căilor de acces a Salbei de Cetăți
Nord Dobrogene (Cetatea Enisala, Argamum, Halmyris, Noviodunum, Dinogetia) POR, Axa
5, 5.000 euro, 2009-2013 Consiliul Județean Tulcea Direcția Județeană pentru Cultură,
Culte si Patrimoniu Cultural Național, Consiliile Locale Murighiol, Sarichioi, Isaccea,
Văcăreni și Jurilovca.
Tot în scopul valorificării potenţialului turistic cultural al localităţii, au fost organizate
cursuri de ghizi locali pentru tinerii din localitate, proiect de succes care ar putea fi replicat la
145

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
nivelul tuturor comunităţilor aflate în vecinatatea siturilor arheologice (iniţiator: asociaţia
ProDezvoltare Jurilovca)
De asemenea, în comuna Jurilovca s-au reabilitat reţele de apă potabilă în toate cele trei
sate componente.
Politica de dezvoltare durabilă a perioadei următoare vizează, în principal, valorificarea
potenţialului turistic natural şi mai ales cultural, dar şi rezolvarea unor problemele de infrastructură:
Organizarea unui muzeu de sit la Argamum (Jurilovca) –POR 2007-2013:
– restaurare edificii cetate, incintă, bazilică, etc.
- organizarea unei baze arheologice
Extindere şi modernizare reţea canalizare în sistem centralizat – SAPARD - 999 839
Dezvoltarea infrastructurii prin restaurarea /conservarea obiectivelor de patrimoniu de
importanţă naţională din judeţul Tulcea, coroborată cu un plan viabil de promovare a acestora la
nivel naţional şi internaţional va contribui esenţial la creşterea numărului de turişti români şi străini
care vor vizita regiunea, la creşterea calităţii actului cultural şi a serviciilor oferite de operatorii de
turism.
Luncavița
Comuna Luncavița are un proiect de regenerare rurală și o Strategie de Dezvoltare Locală
care punctează prioritățile de dezvoltare ale comunei. De asemenea, comuna Luncavița face parte
din Asociația localităților alcătuită din comunele Văcăreni, Isaccea, Niculițel si Valea Teilor, in
parteneriat cu care pregătește un proiect pentru un sistem de gestionare selectivă a deșeurilor.
În viziunea autorităților locale, politica pentru dezvoltare durabilă a comunității cuprinde:
146

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Creșterea nivelului de cultură al cetățenilor;
Alimentare cu apă in localitatea Rachelu;
Aducțiune gaz metan in toată comuna;
Dezvoltarea turismului si agroturismului;
Reabilitarea căminului cultural;
umătoarele:
Reabilitarea sistemului de canalizare.
Proiectele finalizate sau în curs de implementare, ale Primăriei comunei Luncavița sunt
Reabilitare sistem canalizare și epurare în valoare de 2 milioane euro, se finalizează in
2019, în prezent se află in faza de execuție;
Modernizarea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă a localitaţii Luncaviţa ,
jud.Tulcea – Banca Mondiala, 193.698 dolari;
Alimentare cu apă, proiect în valoare de 1 milion euro, finalizat în 2010;
Modernizare infrastructură în valoare de 5,4 milioane euro, finalizare in 2012;
Mahmudia
Capacitatea de absorbție a fondurilor nerambursabile e demonstrată, la nivelul localității
Mahmudia, de faptul că, în ultimii ani, Primăria a derulat următoarele proiecte:
Alimentare apă, proiect în valoare de 2.400.000 Lei, prin programul SAPARD;
Modernizare drumuri, proiect în valoare de 700.000. Lei, prin PDR;
Construcţia unei scoli, proiect în valoare de 300.000 Lei , finanţată de Banca Mondială;
Realizarea sistemului de canalizare proiect în valoare de 2.800.000 Lei, în derulare.
Reabilitare grădiniţa si şcoala;
Construcţie dispensar uman comunal;
Reabilitarea Centrului de Zi Mahmudia;
Centru de Consultanţă Rurală in parteneriat cu Asociaţia pentru dezvoltarea societăţii civile
în mediul rural Mahmudia;
147

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Atelierul de împletituri din papură, dezvoltat în parteneriat cu asociaţia Salvaţi Dunărea şi
Maliuc
Delta;
La nivelul localităţii Mahmudia există o strategie de dezvoltare locală întocmită, ce cuprinde:
acţiuni de reabilitare a infrastructurii rutiere şi a celei de mediu;
promovare a patrimoniului local;
investiţii in infrastructura de turism .
Între proiectele derulate în comuna Maliuc se regăsesc pietruirea drumului din satul
Partizani, construirea unui dispensar în același sat și reabilitarea căminului cultural Maliuc.
Politica de dezvoltare locală a comunei Maliuc cuprinde, de asemenea, realizarea de
investiţii de amenajare a rețelelor de canalizare existente, respectiv de înființare a stației de
pompare și epurare a apelor menajere.
Murighiol
Politica de dezvoltare locală a comunei se concentrează pe dezvoltarea serviciilor publice,
reabilitarea sistemului educaţional, protecţia mediului, construirea de edificii civice, atragerea de
investiţii (un element favorizat îl constituie miniportul deja existent) şi dezvoltarea sectorului
energiei eoliene.
Proiectele prioritare ale primăriei comunei Murighiol aflate în curs de implementare şi
incluse în proiectul de regenerare urbană sunt următoarele: realizarea sistemul de canalizare şi de
colectare a apelor menajere, extinderea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă,
construcţia de locuinţe (prin ANL), reabilitarea şcolilor din comună, construirea unui miniport,
renaturarea ghiolului Murighiol, renaturarea amenajării agricole Murighiol - Dunavăţu de Jos,
construirea unui sediu pentru primărie şi construirea unui cămin cultural. De asemenea, se
148

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
urmăreşte încheierea unui parteneriat public-privat pentru investiţii în producerea de energie
neconvenţională, eoliană.
În ultimii ani, Primăria a reuşit să finalizeze patru proiecte de dezvoltare locală:
Alimentare cu apă (Dunavăţu de Sus şi Dunavătu de Jos), proiect în valoare de 1 milion €;
Sistem de canalizare, proiect în valoare de 400.000 Lei;
Extindere şi modernizare sistem de alimentare cu apă (Murighiol), proiect în valoare de
400.000 Lei;
Construcţie blocuri locuit, prin ANL (28 apartamente), proiect în valoare de 400.000 Lei.
Drumul Tulcea – Dunavăţu de Jos (în parteneriat cu CJ Tulcea);
Nufăru
Proiecte implementate:
Alimentare cu apă prin PDR şi FDRS, 400.000 Lei valoare totală; 800.000 Lei pentru
Nufăru si 370.000 Lei pentru Malcoci;
PHARE – îmbunătăţirea capacităţii administrative, 18.700 €;
2007- programul Economie bazată pe cunoaştere (Ministerul Educaţiei) – valoare de
1.400.000 Lei.
La nivelul comunei Nufăru există întocmită o Strategie de Dezvoltare Locală, în cadrul
primăriei desfăşurându-şi activitatea 4 specialişti în scrierea şi gestiunea proiectelor.
Pardina
Politica de dezvoltare locală a comunei Pardina vizează, în special, soluţionarea
următoarelor probleme de mediu:
inexistenţa unui sistem de epurare a apelor uzate;
inexistenţa reţelei de canalizare, apa uzată scurgându-se direct în subsolul blocurilor;
inexistenţa unui sistem corect de gestionare a deşeurilor: este necesară împrejmuirea gropii
de gunoi şi realizarea unui incinerator.
149

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Alte priorităţi indentificate la nivelul localităşii Pardina sunt reprezentate de:
Terminarea lucrărilor de alimentare cu apă potabilă;
Protejarea zonei de locuit supuse inundaţiilor.
Sarichioi
În ultimii ani au fost atrase proiecte pentru alimentare cu apă pentru trei dintre satele
comunei: în Sarichioi (4.300.000 lei), în Enisala (2.500.000 lei), în Zebil (3.100.000 lei). În satul
Visterna se desfăşoară execuţia sistemului de alimentare cu apă.
Există, de asemenea, la nivelul localităţii câteva proiecte izolate de regenerare urbană:
căminele culturale au fost reabilitate;
s-au finanţat centrale termice în Biserici;
în plan, construirea unei mănăstiri pe raza comunei;
Politica de dezvoltarea locală a comunei Sarichioi cuprinde, de asemenea, investiţii de
reabilitare a infrastructurii rutiere şi a infrastructurii de mediu, de valorificarea a patrimoniului local,
de modernizare a serviciilor publice, de instruirea resursei umane şi de dezvoltarea a sectorului
turistic.
Sfantu Gheorghe
proiecte:
Politica de dezvoltare locală a comunei Sfântul Gheorghe vizează, în special, următoarele
Finalizarea miniportului turistic.
Valorificarea patrimoniului local;
Modernizarea serviciilor publice.
150

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Unul dintre proiectele finalizate la nivelul comunei Sfântu Gheorghe este reprezentat de
realizarea de lucrări și modernizări în incinta Căminului Cultural din comună.
Somova
Autorităţile comunei Somova au realizat Planul Integrat de Dezvoltare Locală pe anii 2007-
2020. Primăria a realizat, de asemenea, o serie de proiecte de regenerare comunitară.
În ultimii 5 ani comuna Somova a obţinut finanţare pentru diverse proiecte care au
contribuit la dezvoltarea locală ca de exemplu: reabilitarea infrastructurii de drumuri comunale şi
cea de învăţământ, extinderea sistemului de apă în satul Somova s-a realizat implementat prin
fondul SAPARD.
Politica de dezvoltare locală a comunei Somova este axata, totodata, şi pe următoarele
elemente: dezvoltarea infrastructurii – reabilitarea drumurilor comunale, servicii publice-canalizare,
alimentare cu apă, iluminat public, racordare la gazele naturale, consolidare şcoală, amenajare
sală de sport, construcţie parc pentru copii şi dezvoltare economică - construcţie piaţă
agroalimentară, valorificare potenţial pentru energie eoliană, dezvoltare strategii de turism.
Planul Local de Urbanism este actualizat şi contribuie la satisfacerea nevoilor actuale de
dezvoltare a localităţii.
Sulina
În ultimii ani, în oraşul Sulina, au fost finalizate următoarele proiecte :
Bloc locuinţe pentru tineri, în regim de închiriere - finalizat, recepţionat, pus în funcţiune;
Bloc locuinţe tineri (cadre didactice şi cadre medicale), în regim de închiriere;
Sala de sport 50 locuri- finalizat, recepţionat, pus în funcţiune;
Construire pod ―gârla Pescarilor‖ - finalizat, recepţionat, pus în funcţiune;
Plan Urbanistic Zonal – lotizări pentru pensiuni- finalizat, pus în funcţiune;
Plan Urbanistic Zonal – lotizări pentru Case de Vacanţă- finalizat, pus în funcţiune;
151

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Plan Urbanistic Zonal – lotizări pentru Pensiuni şi Locuinţe Tineri- finalizat, pus în funcţiune;
Reabilitare şcoală generală- finalizat, pus în funcţiune;
Alimentare cu apă potabilă pe malul stâng al Dunării- finalizat, pus în funcţiune;
Modernizare piaţa oraş Sulina- finalizat, pus în funcţiune;
Centru de îngrijire persoane vârstnice şi defavorizate;
Reabilitare grădiniţă oraş Sulina.
Reabilitarea și extinderea sistemelor de apă și canalizare în orașul Sulina, stație de epurare
ape uzate menajere, Administrația Fondului pentru Mediu, 7.386.592 lei;
Amenajare plaja Sulina, Ministerul Turismului, 6.605.720 lei;
Contract de execuție lucrări – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae Sulina, Institutul Național al
Patrimoniului, 2.425.569 lei;
Contract de execuție lucrări Biserica Catolică Sf. Nicolae, Institutul Național al Patrimoniului,
3.254.594 lei;
Reabilitarea si extinderea sistemelor de apa şi canalizare în oraşul Sulina - 40.383.343 lei
(POS Mediu);
Modernizare sistem rutier - 36.574.657 lei;
Staţie de epurare ape uzate menajere - 6.893.289 lei;
Implementarea colectării selective, pre-tratare biomecanică şi platforma de compostare a
deşeurilor (rampa ecologică);
Prioritațile de dezvoltare ale oraşului Sulina cuprind, de asemenea:
Reabilitarea si introducerea în circuit turistic a zonei istorice Sulina
(La Sulina există riscul distrugerii patrimoniului turistic şi pierderii identităţii locale. Starea actuală a
clădirilor din zona istorică de importanţa naţională este deplorabilă. )
Reabilitarea clădirilor industriale valoroase din zona “prospect”- oraş Sulina şi
transformarea lor în spaţii pentru cultură -
(Clădirile fostului şantier naval Sulina, construite în perioada de înflorire a CED sunt imobile care
dau oraşului identitate, alături de altele asemenea)
Rezolvarea cu operativitate şi maximă eficienţă a problemelor de interes general;
Aplicarea reformei în sistemul administraţiei publice locale;
Eficientizarea şi creşterea din punct de vedere calitativ a serviciilor prestate către populaţie;
152

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Asigurarea cadrului necesar informatizării şi comunicării în termenele legale a informaţiilor
necesare cetăţenilor;
Proiecte în derulare:
o Menţinerea dialogului permanent cu cetăţenii;
o Păstrarea ordinii şi curăţeniei în oraş.
Reabilitarea și extinderea sistemelor de apă și canalizare în orașul Sulina, stație de epurare
ape uzate menajere, Administrația Fondului pentru Mediu, 7.386.592 lei;
Amenajare plaja Sulina, Ministerul Turismului, 6.605.720 lei;
Contract de execuție lucrări – Biserica ortodoxă Sf. Nicolae Sulina, Institutul Național al
Patrimoniului, 2.425.569 lei;
Contract de execuție lucrări Biserica Catolică Sf. Nicolae, Institutul Național al Patrimoniului,
3.254.594 lei.
Valea Nucarilor
Proiecte finalizate:
Alimentare cu apă în localitatățile Valea Nucarilor și Iazurile prin Ministerul Mediului în
valoare de 4.688 mii lei, finalizat în decembrie 2009.
Politica de dezvoltare locală a comunei Valea Nucarilor cuprinde totodată: reabilitarea
infrastructurii rutiere şi a infrastructurii de mediu, valorificarea patrimoniului local, modernizarea
serviciilor publice, instruirea resurselor umane, elaborarea de strategii integrate de turism şi
dezvoltarea parteneriatelor public-privat.
De asemenea, Comuna Valea Nucărilor are o strategie integrată de dezvoltare locală. şi un
proiect de regenerare rurală care include reabilitarea Bibliotecii şi renovarea Căminului Cultural.
153

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Primăria a realizat studiile de fezabilitate pentru toate proiectele pe care vrea să
implementeze.
În ceea ce priveşte politica partenerială, comuna Valea Nucărilor este implicată activ în
următoarele asociaţii:
- ACOR Tulcea –obiectiv specific intervenţii asupra legislaţiei , inclusiv pescuit.
- Asociaţie constituită din 10 comune asociate pentru accesarea de proiecte de mediu, în
primul rând construirea unei rampe de gunoi
Alimentarea cu apă în localitatățile Valea Nucărilor și Iazurile a fost finalizată în decembrie
2009, printr-un proiect finanţat de Ministerul Mediului, în valoare de 4.688 mii lei
Văcăreni
Politica de dezvoltare locală a comunei Văcăreni cuprinde: reabilitarea infrastructurii rutiere
și a serviciilor publice, realizarea de strategii integrate de turism și dezvoltarea parteneriatelor
public-private.
De asemenea, comuna Văcăreni este partener al Consiliului Județean în proiectul de
restaurare, amenajare, echipare și îmbunătățire a căilor de acces a Salbei de Cetăți Nord
Dobrogene (Cetatea Enisala, Argamum, Halmyris, Noviodunum, Dinogetia), pe Axa 5 POR, în
valoare de 5 mil. euro.
Zona pescareasca a orasului Tulcea
Tudor Vladimirescu
Deşi parte componentă a oraşului Tulcea, suburbia Tudor Vladimirescu nu a facut până
acum obiectul unor politici de dezvoltare coerente şi compatibile cu gradul de dezvoltare
urbanistică a municipiului reşedinţă de judeţ.
154

Zagan
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Studiul de fezabilitate pentru renaturarea zonei a fost întocmit de ARBDD la începutul
acestui an, în cadrul proiectului "Cooperare transfrontaliera pentru demonstrarea utilizării şi
beneficiilor refacerii zonelor umede din Rezervaţia Biosferei Transfrontieră Delta Dunării -
Romania/Ucraina", finanţat de Uniunea Europeană cu suma de 230.992 de euro. În baza acestui
studiu se vor realiza lucrările de reconstrucţie ecologică ce urmăresc transformarea polderului
Zagan intr-o zonă cu funcţii multiple prin conectarea acestuia la regimul hidrologic natural.
Implementarea proiectului va costa circa 20 de milioane de euro, contribuţia comunităţii locale
urmând să fie de circa 5%.
Specialiştii ARBDD estimează că după realizarea lucrarilor se vor dezvolta noi oportunităţi
de valorificare a resurselor naturale din zonă, care vor asigura noi locuri de munca pentru
populaţia locală, precum şi venituri suplimentare la bugetul Consiliului local al municipiului,
administratorul zonei.
anul trecut.
Programe
finantate din
fonduri externe
nerambursabile
Modernizarea
infrastructurii de
acces catre zona
turistică,
Murighiol –
Uzlina- Dunavăţ
– Lacul Razim
În prezent, zona nu e locuită, construcţiile ilegale existente aici fiind expropriate şi demolate
Program de
Finantare
POR, Axa 2
Proiecte Consiliul Județean Tulcea
Beneficiar
Consiliul Judeţean Tulcea
Investiții publice finalizate
155
Parteneri
-
Valoare
80.850.726,42
lei
Stadiu
finalizat 2010

PHARE CBC
2005, Programul
de Vecinătate
România –
Ucraina
„Reabilitarea /
reconstruirea a
cinci (5) unităţi
şcolare din
judeţul Tulcea, în
localităţi afectate
de inundaţiile din
anul 2005‖
Programe
finanțate din
fonduri externe
nerambursabile
„Centru
Ecoturistic Delta
Dunării‖
„Extinderea
implementării
Agendei Locale
21 în România –
Agenda Locală
21 in judeţul
Tulcea‖
„Cămin de
bătrâni Isaccea –
Tichileşti‖
„Centrală
comună de
rezervare pentru
Delta Dunării şi
zonele limitrofe‖
PHARE
PHARE 2003
Coeziune
Economică şi
Socială,
Infrastructură
regională şi
locală /
Inundaţii
Program de
Finanțare
Program:
PHARE CBC
2004,
Programul de
Vecinătate
România –
Ucraina
Agenda Locală
21
PHARE 2001
PHARE CBC
2005,
Programul de
Vecinătate
România –
Ucraina
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Consiliul Judeţean Tulcea
Consiliul Judeţean Tulcea
Administraţia Rezervaţiei
Biosferei Delta Dunării,
organizaţia
neguvernamentală
―Prietenii Naturii
România‖, Asociaţia
pentru Promovarea
Ecoturismului, filiala
Odessa / Ucraina,
Agenţia de Cooperare
Consiliile Locale Dăeni,
Ostrov, Niculiţel, Sulina
şi Crişan
Proiecte Consiliul Județean Tulcea
Beneficiar
Consiliul Judeţean Tulcea
Consiliul Judeţean Tulcea
Consiliul Judeţean Tulcea
Asociaţia de Promovare a
Turismului în Delta
Dunării „Prom Tour Delta‖
Investiții publice finalizate
156
Parteneri
ARBDD, ICEM,
Administraţia Rezervaţiei
Dunărea din Ucraina şi
Centrul de informare
turistică Dunărea de Jos
din Vilkovo/Odessa
Primăria Oraşului
Isaccea, Spitalul
Tichileşti, Fundaţia
-
„Sfânta Ana‖ Tulcea
Consiliul Judeţean
Tulcea, Administraţia
Rezervaţiei Biosferei
Delta Dunării, Agenţia de
Cooperare
Transfrontalieră a
Euroregiunii Dunărea de
Jos, Reni, Ucraina
544.800 Euro
525 000 Euro
Valoare
1.240.325
Euro
-
163.500 Euro
295.705 Euro
finalizat 2009
finalizat 2008
Stadiu
finalizat 2008
finalizat 2007
finalizat 2005
finalizat 2009

„Dezvoltarea
potenţialului
pentru un turism
durabil în zonele
umede Natura
2000: studiu de
caz Delta
Dunării‖ cu
rezultat:
elaborarea unei
strategii de
turism pentru
zonele umede
din Delta Dunării
―Plan de urgenţă
şi protecţie
împotriva
inundaţiilor în
Euroregiunea
Dunărea de Jos‖
Programe
finantate din
bugetul de
stat
Amenajare plajă
Sulina, judeţul
Tulcea
Alimentare cu
apă sat Visterna,
comuna
Sarichioi, judeţul
Tulcea
Extindere
electrificare linie
electrică aeriană
de joasă
tensiune în
localitatea
Grindu, judeţul
Tulcea
Programul de
finanţare
pentru
România şi
Bulgaria al
Guvernului
Flandrei,
Belgia
Tacis 2005,
Programul de
Vecinătate
România –
Ucraina
Program de
Finanțare
H.G.
nr.426/2009
H.G. 577/1997
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
WES Brugges (Belgia)
Departamentul Regional
Odessa de Management
al Apei – Consiliul
Regional Odessa, Ucraina
Consiliul Judeţean
Tulcea, Administraţia
Rezervaţiei Biosferei
Delta Dunării
Consiliul Judeţean
Tulcea, Consiliul
Departamental Cornwall,
Marea Britanie, Centrul
pentru Studii Regionale,
Ucraina
Proiecte Consiliul Județean Tulcea
Beneficiar
Consiliul Judeţean Tulcea
Consiliul local al comunei
Sarichioi
Consiliul local al comunei
Grindu
Investiții publice finalizate
157
Parteneri
-
-
-
87.000 Euro
330.000 Euro
Valoare
7.144.201,13
lei
2 231 070 lei
223 791 lei
finalizat 2008
finalizat 2006
Stadiu
finalizat 2010
finalizat 2010
finalizat 2010

Construire
canalizare
menajeră în
sistem
centralizat şi
staţie tratare ape
uzate în
localitatea
Murighiol
Construire
canalizare
menajera in
sistem
centralizat si
staţie tratare ape
uzate în
localitatea
Ceamurlia de Jos
Programe cu
finanțare din
bugetul propriu
al CJ Tulcea
Reabilitare DJ
222, Jurilovca –
Două Cantoane
km 47+400-
55+100
DJ 222, Jurilovca
– Două
Cantoane km
47+400-55+100
Programe
finantate din
fonduri externe
nerambursabile
O.G. nr.7/2006-
Programul de
dezvoltare a
infrastructurii şi
a unor baze
sportive din
spaţiul rural
O.G. nr.7/2006
Program de
Finanțare
„Proiectul de
diminuare a
riscurilor în
cazul
producerii
calamităţilor
naturale şi
pregătirea
pentru situaţii
de urgenţă –
Componenta B
: Reducerea
riscului
seismic‖,
finanţat de
Banca
Mondială‖.
Buget propriu
Program de
Finantare
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Consiliul local Murighiol
Consiliul local Ceamurlia
de Jos
Proiecte Consiliul Județean Tulcea
Beneficiar
Consiliul Judeţean Tulcea
Consiliul Judeţean Tulcea
Beneficiar
Investiții publice finalizate
158
-
-
Parteneri
Investiții publice in derulare
-
-
Parteneri
3.615.741,41
lei
4 022 089,93
lei
Valoare
19.821 000 lei
13.910.110 lei
Valoare
finalizat 2010
finalizat 2010
Stadiu
S-au recepţionat
lucrările de construcţii
in 2010
finalizat 2008.
Stadiu

Valorificarea
turistică a
mânăstirilor
tulcene prin
imbunătăţirea
infrastructurii de
acces si de
mediu
„Metode
moderne de
ocupare pentru
mediul rural‖
Programe cu
finanțare din
bugetul de stat
Reabilitare DJ
222C, Murighiol -
Iazurile -
Agighiol, Km
36+332-62+926
Programe cu
finanțare din
bugetul de stat
Miniport în
localitatea Sfântu
Gheorghe,
judeţul Tulce
Construire
canalizare
menajeră în
sistem
centralizat şi
staţie tratare ape
uzate în
localitatea Crişan
Reabilitare şi
extindere
alimentare cu
apă, sat
Luncaviţa,
comuna
Luncavita
Alimentare cu
apă, sat
Sabangia,
Program
Operaţional
Regional 2007-
2013, Axa
prioritară 2
POSDRU, Axa
5
Program de
Finantare
Program de
Finanțare
H.G.
nr.426/2009
O.G. nr.7/2006
- Programul de
dezvoltare a
infrastructurii şi
a unor baze
sportive din
spaţiul rural
H.G. 577/1997,
program
privind
alimentarea cu
apă a satelor,
ce se
derulează prin
Ministerul
Dezvoltării
Regionale şi
Turismului.
H.G. 577/1997
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Consiliul Judetean Tulcea
Asociaţia de Dezvoltare
Durabilă a Judeţului
Tulcea
Beneficiar
Consiliul Judeţean Tulcea
159
-
Consiliul Judeţean
Tulcea, Consiliul
Judeţean Ialomiţa,
AJOFM Tulcea
Parteneri
Proiecte Consiliul Județean Tulcea
Beneficiar
Consiliul Judeţean Tulcea
Consiliul local Crişan
Consiliul Local Luncaviţa
Consiliul Local Sarichioi
Investiții publice în derulare
-
Parteneri
-
-
-
-
75.880.405,43
lei
1.996.888 lei
Valoare
46.598.138 lei
Valoare
32.179.380 lei
3.830.544,87
lei
1.840.540 lei
5.887.408 lei
Punere in funcţiune :
2012.
Terminat iunie 2011
Stadiu
licitaţie execuţie
lucrări
Stadiu
punere in functiune:
2011
faza de execuţie
Stadiu : faza de
execuţie
Punere in funcţiune :
2011.

comuna Sarichioi
Modernizare
drum de acces
din intravilanul
oraşului Sulina la
obiectivul de
investiţii
"Amenajare plajă
Sulina"
Alimentare cu
apă, sat Ilganii
de Sus, comuna
Maliuc
Reabilitare DC
63, Ceamurlia de
Jos - Gară, km
0+000- 2+365
Programe cu
finanțare din
bugetul de stat
Miniport
localitatea
Murighiol, judeţul
Tulcea
Miniport
localitatea
Sarichioi, judeţul
Tulcea
Sistem de
canalizare şi
staţie de tratare
ape uzate în
localitatea
Lunca, comuna
H.G. 577/1997
H.G .577/1997
OUG 105/2010
- Programul
Naţional de
dezvoltare a
Infrastructurii
(PNDI
Program de
Finanțare
H.G. 120/2010
privind
aprobarea
Listei
cuprinzând
programele şi
proiectele de
investiţii în
turism şi a
surselor de
finanţare a
documentaţiilor
tehnice şi a
lucrărilor de
execuţie a
programelor si
obiectivelor de
investiţii in
turism.
H.G. 120/2010
H.G. 577/1997
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Consiliul Judeţean Tulcea
Consiliul Local Maliuc
Consiliul Local Ceamurlia
de Jos
Proiecte Consiliul Județean Tulcea
Investiții publice în faza de proiectare
Beneficiar
Consiliul Judeţean Tulcea
Consiliul Judeţean Tulcea
Consiliul Local al
comunei Ceamurlia de
Jos
160
-
-
-
Parteneri
-
-
-
8.744.302 lei
1.041.916 lei
3.411.499 lei
Valoare
41.219.176 lei
21.462.738 lei
6.453.095 lei
Punere in funcţiune :
2011
Punere in funcţiune :
2011.
Punere in funcţiune :
2013.
Stadiu
Stadiu: Proiectare.
Proiect tehnic.
Punere in funcţiune :
2012.

Ceamurlia de
Jos
Sistem de
canalizare şi
staţie de tratare
ape uzate în
localitatea
Beştepe,
comuna Beştepe
Programe cu
finanțare din
bugetul de stat
H.G. 577/1997
Program de
Finanțare
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Consiliul Local al
comunei Ceamurlia de
Jos
Beneficiar
161
-
Parteneri
2.2. CONTEXTUL SOCIAL, ECONOMIC ŞI DE MEDIU
3.494.683 lei
Valoare
Punere in funcţiune :
2012.
Stadiu
Sursa: www.cjtulcea.ro
Strategia Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării va fi implementată în
Delta Dunării, teritoriu de o deosebită importanţă naturală şi culturală caracterizat totodată de o
tradiţie veche de sute de ani a pescuitului şi a ocupaţiilor legate de resursele naturale existente –
stuf, papură, lemn moale etc.
Contextul cultural şi de mediu reprezintă factori favorizanţi pentru potenţialul de
implementare al strategiei, alături de cadrul strategic general definit de legislaţia existentă şi de
strategiile aflate în implementare la nivel naţional, judeţean şi local.
Fără implementarea unor strategii/ programe coerente şi complementare, densitatea foarte
mică a populaţiei, în special ȋn zona umedă a Deltei, alături de gradul mare de izolare al
localităţilor, lipsa/ precaritatea condiţiilor igienico-sanitare – apă potabilă, canalizare, rampe
ecologice pentru deşeuri, baza materială nesatisfăcătoare (număr mic de spitale şi dispensare) nu
reprezintă premise favorabile pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor.
De asemenea, obiectivele culturale şi de patrimoniu sunt într-o stare precară iar inserţiile
arhitecturale noi sunt impersonale şi nespecifice.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Alături de programele de finanţare complementare ale Uniunii Europene, strategia Grupului
Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării poate rezolva cu succes aceste probleme.
COMPLEMENTARITATEA CU ALTE STRATEGII SI POLITICI PUBLICE IN DOMENIUL
DEZVOLTARII DURABILE
Ansamblul politicilor publice nationale şi europene precum şi strategiile de dezvoltare locale
şi judeţene derulate anterior şi concomitent, sunt orientate către dezvoltarea durabilă, având – ȋn
special pentru zonele protejate - o viziune care tinde să valorifice nu cantitatea, ci calitatea
mediului social, natural şi cultural, prin implementarea proiectelor de valorificare a tradiţiilor locale,
a patrimoniului natural şi cultural, ȋn defavoarea marilor investiţii industriale.
Prin viziunea formulată, strategia pentru o pescărie durabilă a Grupului Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării este ȋn asentimentul politicilor publice naţionale şi europene de
dezvoltare durabilă şi vine ȋn continuarea strategiilor de dezvoltare locale şi judeţene derulate
anterior şi concomitent:
MAB (Omul şi Biosfera) - program UNESCO iniţiat cu scopul inovării şi dezvoltării
abordărilor privitoare la conservare şi dezvoltarea durabilă
Programul Natura 2000 - instrumentul principal pentru conservarea patrimoniului natural
pe teritoriul UE, cu implicaţii directe asupra RBDD ca arie protejată şi ca destinaţie turistică
promovată prin planul strategic
Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României care are ca prim obiectiv
protecţia mediului prin măsuri care să permită disocierea creşterii economice de impactul
negativ asupra mediului
Master-Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007-2026 - având ca viziune
transformarea României ȋntr-o desţinaţie turistică de calitate pe baza patrimoniului natural şi
cultural
Agenda Locala 21 - program orientat către dezvoltarea durabilă, adoptat de statele
membre ale Convenţiei de la Rio ȋn 1992, cu aplicabilitate la nivel local
162

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Planul de Management al rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, documentul oficial prin
care se reglementează desfăşurarea tuturor activităţilor de pe cuprinsul ariei naturale
precum şi din vecinătatea acesteia. Printre obiectivele şi măsurile sale se numără utilizarea
durabilă a resurselor naturale, promovarea turismului tradiţional, conservarea patrimoniului
cultural şi sprijinirea identităţii etno-culturale a populaţiei locale din teritoriul RBDD,
dezvoltarea comunitară cu implicarea populaţiei locale
Proiectul „Development of the potential for sustenable tourism ȋn Natura 2000
wetland area Tha Danube Delta Case” care a avut drept scop abordarea integrată a ariei
geografice a Deltei Dunării ȋn cadrul unei ample structuri parteneriale (ARBDD, CJ Tulcea,
WES Brugges, INCDDD, asociaţia internaţională „Prietenii Naturii‖, Asociaţia de Eco-Turism
din România, SOR – filiala Tulcea, asociaţia Ecopontica)
Proiectul GEF de Conservare a diversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării
Strategia de vizitare a Deltei Dunării realizată de ARBDD
Strategia de dezvoltare a turismului ȋn judeţul Tulcea (CJ)
SGD - studiul privind gestionarea deşeurilor (CJ)
Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România (INCDDD Tulcea)
Unul dintre cele mai importante programe de finanţare complementare Axei prioritare 4 a
Programului Operaţional pentru Pescuit - POP este Programul Operaţional Regional - POR, axa
prioritara 5 – „Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului‖, prin intermediul celor trei domenii de
intervenţie – 5.1, 5.2, 5.3.
Astfel, proiectele mici şi mijlocii implementate în cadrul strategiei Grupului Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării se pot articula cu succes pe proiectele ce au ca obiectiv
rezolvarea unor importante probleme de infrastructură prin intermediul POR:
- introducerea aeroportului „Delta Dunării‖ în circuitul turistic naţional şi internaţional
- modernizarea infrastructurii de acces către zonele turistice (problema rezolvată deja ȋn
cazul zonei turistice Murighiol, Uzlina, Dunavaţ, Lacul Razim)
- valorificarea turistică a obiectivelor culturale şi cultural-istorice cu componenta „valorificarea
turistică a mânăstirilor tulcene prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces şi de mediu‖,
proiect aflat în implementare
163

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice şi de agrement, având drept componente
specifice:
1. dezvoltarea infrastructurii portuare - amenajarea mini-porturilor turistice în localităţile Sfântu-
Gheorghe (în implementare), Murighiol, Sarichioi
2. dezvoltarea infrastructurii de agrement - amenajare plajă Sulina, introducerea unui sistem
de marcă înregistrată pentru structurile de primire turistică (standarde pentru ariile protejate)
3. semnalizarea şi marcarea obiectivelor şi traseelor turistice – semnalizarea circuitelor
turistice din Delta Dunării, amenajarea traseelor de acces în zonele Sfântu Gheorghe
(Sacalin), sărături-Murighiol, Uzlina, Purcelu, amenajarea de trasee turistice şi centre de
vizitare (funcţie de obiectivele de protecţie a biodiversităţii).
De asemenea, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală oferă oportunităţi de rezolvare a
problemelor legate de infrastructura locala şi, totodată, creează posibilităţi de accesare a fondurilor
europene pentru întreprinzătorii locali din mediul rural.
Amploarea şi durata de punere în practică a proiector de dezvoltare/ modernizare a
infrastructurii sunt condiţionate de limitarea sumelor pentru cofinanţare la nivelul administraţiilor
publice locale şi judeţene.
Complementar, dezvoltarea antreprenoriatului şi a tradiţiei parteneriale public-private
conform abordării POP creează premisele pentru identificarea unor noi oportunităţi de rezolvare a
problemelor locale, inclusiv a celor de infrastructură.
Este important de menţionat faptul că orientarea către microproiecte durabile de tip
antreprenorial creşte inclusiv capacitatea de absorbţie a fondurilor (la o valoare mai mică a
proiectului, cofinanţarea necesară investitorului e mai mică la rândul ei).
Efortul făcut de autorităţile locale şi judeţene pentru rezolvarea problemelor majore de
infrastructură creează, în linii generale, cadrul propice dezvoltării proiectelor de acest tip.
Fără a neglija celelalte aspecte care fac din zona determinată un teritoriu coerent aşa cum
a fost descrisă în diagnoza teritoriului (ansamblul mediului natural, social, economic şi cultural),
strategia elaborată de Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării se axează în
principal pe conservarea, valorificarea şi promovarea pescuitului durabil şi a ocupaţiilor conexe
164

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
acestui domeniu: tradiţii folclorice şi gastronomice pescăreşti, meşteşuguri tradiţionale specifice
comunităţilor de pescari (construcţia şi reparaţia ambarcaţiunilor, prelucrarea stufului şi a papurei
etc), valorificarea în scop turistic a arhitecturii tradiţionale specific pescăreşti.
Oferirea de alternative ocupaţionale viabile pentru comunităţile de pescari este o nevoie
stringentă a întregii zone: în timp ce aşezările continentale au ca alternativă practicarea agriculturii,
satele pescăreşti se află într-o situaţie economică extrem de delicată, concretizată în numeroase
nemulțumiri cauzate de restricțiile legislative - de exemplu perioada de prohibiție prea lungă (2 – 3
luni / an) sau interzicerea folosirii anumitor unelte de pescuit. De asemenea, pescarii sunt nevoiți
să-şi desfăşoare activitatea doar în anumite zone unde cantitatea de pește este insuficientă, iar
consecinţa directă – în absenţa unor alternative viabile – este braconajul. Practic, cinci luni pe an,
pescarii nu pot pescui, prețul peștelui este unul prea scăzut iar taxele și impozitele pe care trebuie
să le plătească sunt prea mari. Mai mult, legislația în domeniu este una instabilă, apar mereu
modificări normative iar o bună parte din locurile unde pescarii ar putea pescui sunt concesionate.
Trebuie precizat şi faptul că în zona Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta
Dunării comunitățile pescărești sunt mult mai numeroase decât se reflectă prin date statistice, ele
acoperind aproape în întregime teritoriul Grupului analizat.
De asemenea, numărul populaţiei dependente de pescuit este mult superior celui indicat de
statistici, la o analiză elementară putându-se observa că aproape toate familiile din Deltă au cel
puțin un membru pescar care este, de cele mai multe ori, singurul aducător de venit al familiei.
Date fiind importanţa naturală şi culturală a zonei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în
Delta Dunării – zonă aflată ȋn mare parte sub incidenţa legislaţiei de protejare a patrimoniului
natural şi cultural, abordarea contextuală depăşeşte graniţele administrative şi trebuie situată în
ansamblul mai larg al valorilor patrimoniului naţional şi european:
o Triplul statut de protecţie al Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării – sit cu valoare de
patrimoniu natural mondial nu permite decât desfăşurarea de activităţi economice
„prietenoase‖ cu mediul natural (nature friendly)
o Numărul mare de situri arheologice (limes-ul cetăţilor romane dar şi zone limitrofe încă
necercetate exhaustiv, clădirile istorice ale oraşului Sulina) aflate sub incidenţa Legii 282 - şi
165

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
a legislaţiei conexe - de protejare a patrimoniului cultural naţional nu permit iniţiative
economice care să afecteze iremediabil siturile protejate.
Suprapunerea, într-o măsură destul de mare, a zonelor naturale protejate cu cele protejate
din punct de vedere arheologic accentuează şi mai mult perspectiva strategică în care
alternativele ocupaţionale ale populaţiei rurale din Delta Dunării vor fi axate, în viitor, pe:
- eco-turism şi turism pescăresc
- turism cultural
- practicarea pe scară largă a meseriilor tradiţionale, cu identificarea unor pieţe de nişă pentru
valorificarea obiectelor manufacturate.
2.3. COMUNITATEA ŞI ANGAJAMENTUL FACTORILOR INTERESAŢI
Axa prioritară 4 a Programului Operațional pentru Pescuit se diferențiază de celelalte Axe
POP atât prin obiectivele sale, cât și prin abordarea propusă. Astfel, strategiile realizate prin acest
instrument de finanțare europeană au caracter sectorial dar și teritorial, vizând dezvoltarea
durabilă a unei zone determinate.
Având în vedere că strategia este destinată unui grup amplu, este puțin probabil ca o
abordare clasică, „de la centru‖, să fie cea mai potrivită. Caracteristicile demografice și teritoriale,
problemele și avantajele unei zone sunt elemente pe care doar populația autohtonă le poate
cunoaşte ȋn detaliu. Prin urmare, acest plan a fost elaborat printr-un proces „de jos în sus‖.
Abordarea „de jos în sus‖ este singura modalitate prin care pot fi surprinse toate elementele
caracteristice necesare, direct din teritoriu. Dezvoltarea comunităţilor locale din zona Deltei Dunării
nu se poate realiza fără o implicare activă a cetăţenilor în procesul de consultare şi de luare a
deciziilor.
Astfel, comunităţile pescarești sunt cele care au determinat şi subliniat nevoile zonei în care
trăiesc, modalităţile de satisfacere a acestora şi maniera în care poate fi pus în valoare potenţialul
endogen.
166

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Desfăşurarea procesului de consultare a fost completat de activități de animare-facilitare
a teritoriului, evaluare comunitară (chestionare aplicate) și organizare de întâlniri publice. Toate
acestea au avut ca principal scop identificarea punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și
a riscurilor existente la nivelul comunităților precum și identificarea ideilor de proiecte existente/
latente, respectiv a potențialilor investitori locali.
Astfel, au fost inițiate activități de animare a teritoriului, derulate în lunile iunie – iulie 2011.
Diseminarea primară a informației (distribuirea pliantelor editate în cadrul proiectului) și
aplicarea chestionarelor au fost completate de activități de facilitare comunitară, deoarece s-a
constatat că majoritatea actorilor locali nu au ca motivație dezvoltarea comunitară și nu înțeleg
modul în care aceasta poate să completeze și să potenteze dezvoltarea personală.
Întâlnirile publice s-au desfășurat în 6 localități din zona vizată – Chilia Veche, Sulina,
Sfântu Gheorghe, Crișan, Isaccea, Murighiol, scopul acestora fiind acela de informare și
conștientizare a actorilor locali. În această etapă au fost aplicate chestionare pentru evaluarea
stadiului de dezvoltare comunitară și pentru identificarea potențialelor idei de proiecte/ investitori
locali. De asemenea, aceste aspecte au fost studiate și analizate prin discuții deschise şi
observare. Pentru relevanța cercetării, experții implicați au identificat principalele nevoi ale
comunității, inclusiv prin sondaje stradale și interviuri, respectiv discuții cu reprezentanții APL și ai
altor instituții publice locale.
Concomitent cu evaluarea din teren au avut loc consultări cu autoritatea publică locală și
diverși actori locali, pentru a determina principalele caracteristici socio-culturale şi economice ale
zonei, pentru a putea cunoaște nevoile prioritare ale comunităților şi a evalua capacitatea
autorităților publice de a implementa proiecte care sa conducă la rezolvarea acestora.
Întâlnirile organizate au vizat ca public - țintă atât membrii comunității din localitatea gazdă
cât și reprezentanții comunităților din zonele învecinate.
Experții implicați au organizat dezbaterile conform unei abordari de tipul „facilitare, nu
impunere‖, metodă utilă pentru a monitoriza creșterea capacității de răspuns a comunității
(înțelegerea valorii luării deciziilor în parteneriat, înțelegerea importanței utilizării în comun și în
perspectiva dezvoltării durabile a resurselor existente).
167

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Prin caracterul interactiv şi prin complexitatea abordării, dezbaterile din teritoriu au
evidențiat liderii comunităților și au pregătit terenul pentru întâlnirile de lucru ale grupurilor
tematice. În cadrul acestor întâlniri au fost schițate principalele obiective strategice ale
comunităților locale care ulterior vor fi transpuse în idei de proiecte.
Cele două acțiuni principale, respectiv aplicarea chestionarelor și întâlnirile publice, care
au reprezentat baza pentru stabilirea principalelor priorități ale teritoriului Delta Dunării, au fost
evaluate în funcţie de criteriile de mai jos, astfel:
1. Rata de răspuns şi calitatea răspunsurilor la chestionarele de evaluare comunitară
Cantitativ: target-ul de 20 chestionare aplicate în fiecare comunitate a fost atins iar răspunsurile au
fost, ȋn general, complete.
Calitativ (relevanța): în majoritatea cazurilor, actorii locali au identificat punctele tari și problemele
teritoriului, chiar dacă unii nu au putut găsi potențiale idei de proiecte, investitori locali sau resurse
financiare alternative.
2. Colaborarea cu actorii locali ȋn vederea organizării ȋntâlnirilor
Reacție pozitivă încă de la primul contact, dar fără o implicare deosebită din partea
comunităților în diseminarea informației primite cu prilejul activităților de animare în teritoriu. Din
acest motiv s-a introdus ca metodă de lucru facilitarea comunitară. În general, diseminarea
evenimentului şi a invitațiilor de participare a fost făcută cu sprijinul persoanelor – cheie din
comunitate (leaderi informali).
3. Evaluarea participării la dezbaterile publice – cantitativ şi calitativ
Cantitativ: numărul de participanți a fost de circa 20 - 30 de persoane reprezentative din fiecare
comunitate.
Calitativ: raportat la publicul țintă, la întâlniri au fost prezenți reprezentanți ai tuturor categoriilor,
chiar dacă participarea nu a fost întotdeauna echilibrată (ex: la Murighiol au participat în special
pescari, în timp ce la Isaccea majoritatea participanților au fost reprezentanți ai APL și ai societății
civile).
168

Întâlniri tematice:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În cadrul întâlnirilor tematice organizate cu 5 categorii de stakeholders implicați în
gestionarea resurselor Deltei Dunării – operatori de turism, administraţii publice, societate
civilă, asociații pescărești, mediu, s-a folosit un alt tip de chestionar, care a avut drept principal
obiectiv determinarea problemelor cu care se confruntă fiecare dintre aceste domenii în activitatea
specifică.
Operatorii de turism/ turism pescăresc au identificat ca principală problemă insuficienta
dezvoltare a infrastructurii (drumuri, canalizare, alimentare cu apă și energie electrică), urmată de
legislația excesivă, precum şi birocraţia.
Alte probleme identificate au fost:
- Slaba promovare a traseelor turistice și a operatorilor de turism;
- Lipsa unei strategii integrate de promovare turistică a Deltei Dunării.
Reprezentanții administrațiilor publice locale și centrale au identificat ca problemă
majoră lipsa dialogului public-privat, respectiv între administrațiile publice centrale și locale și
populația din comunitățile pescărești.
Alte probleme identificate au fost:
- Planificarea strategica nu este o activitate sistematică;
- Slaba capacitate în ce privește managementul proiectelor;
- Resurse umane insuficiente atât cantitativ cât și calitativ față de activitatea instituțională.
Asociațiile de pescari au subliniat ca problemă majoră faptul că legea nu permite
pescarilor să-și desfășoare activitatea cu instrumentele clasice ci doar cu undițe și în locuri unde
cantitatea de pește este foarte scăzută. În contextul general al lipsei alternativelor ocupationale,
acest fapt determină sărăcirea extremă a populației Deltei Dunării, a cărei ocupație de bază a fost,
timp de sute de ani, pescuitul.
Din discuțiile cu factorii implicați în activități de conservare și protejare a patrimoniului
natural s-au desprins concluzii legate de presiunea excesivă pe care activitățile economice,
169

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
inclusiv pescuitul nereglementat/braconajul, și activitățile turistice de masă o exercită asupra
mediului.
Alte probleme identificate au fost:
- Implicarea slabă a comunităţilor locale în problemele de mediu;
- Creşterea ȋn exces a traficului naval în Delta Dunării;
- Creşterea nivelului de poluare externă;
- Creşterea presiunii asupra resurselor naturale regenerabile;
- Creşterea presiunii asupra resursei peisagistice.
Societatea civilă, în special asociațiile cu activitate în domeniul social, a sublinat problemele
legate de lipsa locurilor de muncă în contextul unei legislații în continuă schimbare și din ce în ce
mai restrictive, problemă corelată cu mentalitatea populației, prea puțin deschisă către perspective
antreprenoriale și alternative ocupaționale durabile.
Alte probleme identificate au fost:
- Bilanţ demografic general negativ;
- Adâncirea procesului de îmbătrânire a populaţiei din mediul rural, pericolul de depopulare a
unor aşezări rurale;
- Reducerea numărului de locuitori şi schimbarea structurii pe grupe de vârste;
- Interes scăzut pentru practicarea meseriilor tradiţionale;
- Nivelul redus al serviciilor pentru educaţie si formare profesională;
- Migraţia masivă a tineretului către zonele urbane sau în afara ţării;
- Servicii medicale şi de sănătate deficitare ;
- Lipsa ONG-urilor locale;
- Promovarea insuficientă a unor obiective culturale, monumente istorice şi tradiţii populare.
4. Comunicarea cu publicul
Comunicarea cu publicul - țintă a fost satisfăcătoare, în primul rând la nivelul receptării
informației. Dezbaterile au avut un pronunțat caracter interactiv, participanții contribuind cu date
semnificative la analiza nevoilor, oportunităților și a riscurilor specifice fiecărei zone, care vor fi
170

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
menționate în analiza SWOT, precum și cu idei de proiecte care să raspundă nevoilor din
comunitățile respective:
Idei de proiecte rezultate în urma consultării actorilor locali:
1. Sulina
- Amenajări pentru pescuitul sportiv;
- Fermă pentru creșterea și valorificarea scoicilor;
- Amenajarea și refuncționalizarea fostei fabrici de conserve din peşte, ca punct de prelucrare
tradițională a peștelui (preparate și semipreparate tradiționale);
- Târg de meșteșuguri și produse alimentare tradiționale;
- Colectarea selectivă a deșeurilor;
- Spațiu cultural multifuncțional (62.000 euro), în cadrul căruia să existe și un muzeu al
pescarului;
- Implementarea unui sistem de trasabilitate şi siguranţă alimentară;
- Înființarea unei micro-întreprinderi pentru produse și subproduse tradiționale din pește;
- Cofetărie și restaurant local cu produse gastronomice tradiționale;
- Înființarea unui centru de informare turistică, într-o casă tradițională;
- Crearea si dezvoltarea turismului ecvestru;
- Cursuri de instruire pentru personalul de toate categoriile implicat în ecoturism, agroturism;
- Reabilitarea casei memoriale „George Georgescu‖, prin preluarea în comodat/ ȋnchirierea,
întreținerea și valorificarea turistică a acesteia de către un localnic (PFA);
- Reabilitarea vechilor clădiri industriale de pe malul celălalt al Dunării și transformarea lor în
spații de rezidență și creație/cercetare pentru cercetători și artiști;
- Existenţa terenurilor și construcțiilor pretabile pentru dezvoltarea unor activități economice
tradiționale;
- Atelier pentru confecţionarea de ambarcaţiuni tradiţionale şi unelte de pescuit tradiţionale
specifice zonei;
- Puncte de acostare şi adăposturi pescăreşti;
- Campus pentru pescarii sportivi;
171

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Grup de 10 ambarcaţiuni mici (5cp) pentru colectare deşeuri plastice din DD şi depozit de
procesare a acestora;
- Instalaţii ecologice pentru ambarcaţiunile parcate/ pontoane;
- Cheiuri de acostare pentru ambarcaţiunile de pescuit şi agrement;
- Restructurarea unităţilor cu profil de pescuit care sunt afectate de implementarea măsurilor
de reducere a activităţii sau efortului de pescuit;
- Ambarcaţiuni pentru pescarii care desfăşoară activităţi de agrement;
- Infiinţarea unui punct de ȋnchiriere a bicicletelor pentru turişti;
- Adăposturi pentru pescari cu instalaţii de descărcare a peştelui;
- Plase de pescuit ecologice;
- Instalaţii ecologice cu panouri solare de ȋncălzit apa la pensiuni turistice;
- „Nici un peşte sub măsura admisă - garanţia unui pescuit durabil‖ - campanie de
conştientizare;
- Identificarea şi promovarea unui traseu turistic local care să pună ȋn valoare patrimoniul
natural şi cultural al oraşului.
2. Isaccea:
- Reconstituirea atmosferei centrului vechi al oraşului prin microproiecte economice specifice:
cafenea turcească cu cafea „la nisip‖, bragagerie, băcănie cu baclavale, etc.
- Identificarea și promovarea unui traseu turistic local adaptat conceptului de „turism de o zi‖
(tip de turism care să ofere, timp de o zi, alternative de petrecere a timpului ȋn localitate);
- Dezvoltarea unor activități economice tradiționale - împletituri din papură, reparații
ambaracațiuni pescărești;
- Campus pentru pescarii sportivi;
- Instalaţii ecologice pentru ambarcaţiunile parcate/ pontoane;
- Cheiuri de acostare pentru ambarcaţiunile de pescuit şi agrement;
- Instruire agenţi de turism – ghidaj turistic din punct de vedere al biodiversităţii/ diversităţii
culturale, schimburi de experienţă ȋn alte zone similare ȋn UE;
- Instalaţii ecologice cu panouri solare pentru ȋncalzit apa la pensiuni turistice;
- Identificarea şi promovarea unui traseu turistic local care să pună ȋn valoare patrimoniul
natural şi cultural al oraşului;
172

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Punerea ȋn valoare a sitului arheologic Noviodunum prin semnalizarea corespunzătoare şi
constituirea unui muzeu de sit.
3. Sfântu Gheorghe:
- Construirea unor bazine pentru capturarea nedistructivă a sturionilor în scop turistic (după
modelul celor tradiționale de la Ada Kaleh);
- Transformarea vechii cherhanale în muzeu interactiv al pescuitului;
- Târg estival de produse meșteșugărești și produse gastronomice tradiționale;
- Înfiinţarea unei micro-întreprinderi pentru produse și subproduse tradiționale din pește;
- Dezvoltarea agroturismului de tip familial;
- Existenţa terenurilor și construcțiilor pretabile pentru dezvoltarea unor activități economice
tradiționale.
- Amenajarea unor foișoare turistice de observare (în special pentru birdwatching);
- Atelier pentru confecţionarea de ambarcaţiuni tradiţionale şi unelte de pescuit tradiţionale
specifice zonei;
- Atelier de ȋmpletituri din papură;
- Puncte de acostare şi adăposturi pescăreşti;
- Campus pentru pescarii sportivi;
- Grup de 10 ambarcaţiuni mici (5cp) pentru colectare deşeuri plastice din DD şi depozit de
procesare a acestora;
- Instalaţii ecologice pentru ambarcaţiunile parcate/ pontoane;
- Iluminat stradal ecologic;
- Infiinţarea unui punct de ȋnchiriere a bicicletelor pentru turişti;
- Plase de pescuit ecologice;
- Cheiuri de acostare pentru ambarcaţiunile de pescuit şi agrement;
- Ambarcaţiuni pentru pescarii care desfăşoară activităţi de agrement;
- Adăposturi pentru pescari cu instalaţii de descarcare a peştelui;
- Formare agenţi de turism ȋn ghidaj turistic din punct de vedere al biodiversităţii/ diversităţii
culturale, schimburi de experienţă cu alte zone similare ȋn UE;
173

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Amenajare punct de informare pentru diseminarea informaţiilor necesare accesării
fondurilor UE;
- Instalaţii ecologice cu panouri solare de ȋncălzit apa la pensiuni turistice;
- Identificarea şi promovarea unui traseu turistic local care să pună ȋn valoare patrimoniul
natural şi cultural al localităţii.
4. Crișan:
- Identificarea și integrarea produselor locale (inclusiv gastronomie tradiţională, folclor) în
oferta turistică a zonei Crișan;
- Crearea unui punct de închiriere a bicicletelor pentru turiști;
- Crearea unui centru de activități sportive și agrement;
- Amenajarea unor foișoare turistice de observare (în special pentru birdwatching);
- Cursuri de instruire pentru personalul de toate categoriile implicat în ecoturism;
- Proiecte de ecologizare a zonei (inclusiv achiziționarea de prese pentru pet-uri);
- Atelier pentru confecţionarea de ambarcaţiuni tradiţionale şi unelte de pescuit tradiţionale
specifice zonei;
- Puncte de acostare şi adăposturi pescăreşti;
- Campus pentru pescarii sportivi;
- Instalaţii ecologice pentru ambarcaţiunile parcate/ pontoane;
- Cheiuri de acostare pentru ambarcaţiunile de pescuit şi agrement
- Restructurarea unităţilor cu profil de pescuit care sunt afectate de implementarea altor
măsuri de reducere a activităţii sau efortului de pescuit;
- Instalaţii ecologice cu panouri soalare de ȋncălzit apa la punctele turistice;
- Ambarcaţiuni cu sistem ecologic fotovoltaic;
5. Chilia Veche:
- Târg de meșteșuguri și produse alimentare tradiționale;
- Identificarea și promovarea unui traseu turistic local pentru mersul pe jos sau cu bicicleta;
- Amenajarea unui muzeu al comunității;
- Amenajare mini plaja pe malul canalului Tataru;
174

- Amenajare camping;
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Cursuri de instruire pentru personalul de toate categoriile implicat în ecoturism;
- Amenajarea unor mici dane pentru ancorarea ambarcațiunilor de mică dimensiune;
- Înființarea unui centru de informare turistică, într-o casă tradițională;
- Atelier pentru confecţionarea de ambarcaţiuni tradiţionale şi unelte de pescuit tradiţionale
specifice zonei;
- Promovarea pe piaţa naţională şi europeană a obiectelor tradiţionale din papură produse la
Chilia Veche;
- Amenajarea unui mini port pescăresc;
- Puncte de acostare şi adăposturi pescăreşti;
- Adaposturi pentru pescari cu instalaţii de descărcare a peştelui;
- Amenajare punct de informare pentru diseminarea informaţiilor necesare accesării
fondurilor UE;
- Campus pentru pescarii sportivi;
- Instalaţii ecologice pentru ambarcaţiunile parcate/ pontoane;
- Cheiuri de acostare pentru ambarcaţiunile de pescuit şi agrement;
- Mici centre de procesare/semi- procesare (afumatoare, conserve);
- Amenajare Tabăra în Ostrovul Tataru, este o foarte bună locație pentru birdwatching.
6. Murighiol:
- Identificarea și promovarea unor trasee turistice locale pedestre sau cicloturistice (ex.
Mahmudia: malul Dunării – cetatea Salsovia – observatorul de păsări – punctul belvedere
de la releu – biserica rusească – atelierul de împletituri din papură) – Mahmudia – Beștepe;
- Reconstrucție ecologică prin renaturarea incintei ȋndiguite Carasuhat;
- Atelier pentru confectionarea de ambarcatiuni traditionale si unelte de pescuit traditionale
specifice zonei;
- Amenajarea unui mini port pescaresc;
- Puncte de acostare si adaposturi pescaresti;
- Campus pentru pescarii sportivi;
- Instalaţii ecologice pentru ambarcaţiunile parcate/ pontoane;
- Cheiuri de acostare pentru ambarcaţiunile de pescuit şi agrement;
175

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Ambarcaţiuni pentru pescarii care desfăşoară activităţi de agrement;
- Adăposturi pentru pescari cu instalaţii de descărcare a peştelui;
- Plase de pescuit ecologice;
- Amenajarea unei zone de campare;
- Traseu cicloturistic ȋn zona lacului Sinoe;
- Realizarea unui centru de vizitare multifuncţional la cetatea Halmyris;
- Formare agenţi de turism ȋn ghidaj turistic privit din punct de vedere al biodiversităţii/
diversităţii culturale, schimburi de experienţă ȋn alte zone similare ȋn UE;
Iniţiative care vizează ȋntreg teritoriul Grup:
a. Reabilitarea canalelor de centură ale Complexului lagunar RAZIM – SINOIE:
1. Gura Dranov – Periteasca – Insula Bisericuţa – Gura Portiţei
2. Canalul V (5) – Gura Portiţei
3. Capul Dolosman – Jurilovca – Lunca
4. Canalul V – Farul Gura Portiţei – Gura Periboina (lacul Sinoie)
b. Dobândirea de competenţe şi facilitarea pregătirii şi punerii ȋn aplicare a strategiei de
dezvoltare locală.
c. Valorificarea siturilor arheologice de pe teritoriul comunităţilor pescăreşti printr-un proiect
integrat de promovare a traseelor turistice locale care includ situri arheologice.
d. Infrastructura de ecoturism integrată în programe conexe de antreprenoriat social
e. Parteneriat intre FLAG-urile Dunarene prin construirea unui brand regional : Drumul
Kaviarului, traseu turistic cu punctul de pornire la Fetesti si punctul terminus la Sf.
Gheorghe (Delta Dunarii).
f. Infiintarea de ateliere mestesugaresti (impletituri din papura si rachita) in sase localitati-
cheie ale FLAG.
176

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
5. Continuitatea în relația cu membrii cheie ai comunităților
Relația inițiată în cadrul activităților de animare a teritoriului și a întâlnirilor publice
desfășurate a continuat în toate situațiile și după ȋncheierea acestora. Actorii locali au continuat
procesul de diseminare a informaţiei în cadrul comunităţii, au avut loc întâlniri sau discuții între
subgrupuri de interese, au fost identificate noi idei de proiecte.
În acest sens, experții implicați au desfășurat activități pentru menținerea și dezvoltarea
conexiunii cu publicul țintă: participanții la dezbateri precum și alte persoane cheie identificate în
timpul procesului de facilitare comunitară (telefonic, e-mail).
6. Premisele necesare realizării unor parteneriate locale public-privat
Parteneriatele locale (APL-ONG-mediul economic) sunt dificil de realizat fie din cauza lipsei
tradiției de cooperare între actorii locali, fie din cauza lipsei efective a structurilor asociative cu sau
fără personalitate juridică.
În consecință, evaluarea comunitară a relevat un obiectiv al planificării strategice:
încurajarea și sprijinirea grupurilor de inițiativă locale în scopul statutării juridice a
formelor de organizare asociativă latente.
Va fi necesară și o campanie de educare/ conștientizare a întreprinzătorilor locali
existenți sau potențiali asupra avantajelor pe care pe care le presupune parteneriatul
public-privat în scopul dezvoltării comunitare.
2.4. ANALIZA SWOT
Metoda SWOT este una dintre cele mai eficiente metode de analiză utilizate pentru
identificarea nivelului de performanță al unei entități.
Complexitatea zonei impune o analiză amplă, drept pentru care SWOT-ul FLAG Delta
Dunării s-a realizat mai intâi structurat, pe domenii principale si ulterior global, reunind punctele
forte, slabe, oportunitățile și riscurile cele mai importante.
177

CHUPLOCALPENTHU PESoiHIEDl/HABIIA DELTA Dl/NAHII
In continuare vor fi prezentate analizele SWOT pe diferite arii de interes: activitati
economice, pescuit, turism, mediu, resurse umane, infrastructura sociala-sanatate i educatie,
patrimoniu cultural, organizare sociala i institutionala:
178

PUNCTE FORTE
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- forță de muncă disponibilă;
- costurile cu forţa de muncă relativ reduse;
- resurse naturale bogate: apă, pește, pășuni, stuf, papură,
plante și arbusti de balta, lemn de esență moale;
- există terenuri și construcții pretabile pentru dezvoltarea unor
activităţi economice tradiţionale;
- investiții private ȋn turism şi servicii conexe;
- tradiții locale în construcții şi transporturi navale și construcții
de ambarcaţiuni tradiţionale;
- sector turistic în curs de dezvoltare, prezență turistică ridicată.
OPORTUNITĂȚI
- posibilitatea dezvoltării de parteneriate ȋntre întreprinzătorii
locali şi cei străini;
- constituirea parteneriatului public-privat;
- dezvoltarea sectorului IMM;
- absorbție de fonduri structurale UE;
- valorificarea resurselor locale tradiţionale;
- turismul şi serviciile conexe;
- valorificarea patrimoniului cultural şi arheologic;
- dezvoltarea comerţului cu produse tradiţionale;
- dezvoltarea serviciilor specifice mediului rural şi mic urban.
SWOT ACTIVITĂȚI ECONOMICE
179
PUNCTE SLABE
- bază antreprenorială insuficient dezvoltată;
- insuficienţa informaţiilor de piaţă, lipsa unor studii de piață
aprofundate;
- șomaj;
- capital insuficient pentru retehnologizare;
- tehnologii depăşite;
- investiţii insuficiente;
- lipsa sau insuficienta dezvoltare a infrastructurii;
- valoarea adaugată scazută a produselor locale;
- infrastructura turistică și servicii subdezvoltate sau dezvoltate
haotic;
- caracterul sezonier al turismului;
- caracterul restrictiv al mediului din punct de vedere economic;
- scăderea numerică a populației active.
RISCURI
- cerere redusă de produse şi servicii din partea Uniunii
Europene;
- presiunea produselor externe ieftine asupra pieţei interne;
- lipsa pieţelor de desfacere;
- interesul scăzut pentru introducerea de noi tehnologii;
- falimentarea unui număr mare de firme;
- impactul mare al unor activităţi economice asupra mediului;
- politica de creditare a băncilor pentru investitii;
- evaziune fiscală;
- reducerea sau eliminarea unor facilităţi fiscale.

PUNCTE FORTE
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Forţă de muncă relativ ieftină şi calificată;
- Zona cu cea mai veche tradiţie în pescuit (ambarcatiuni,
abilitati, unelte);
- Suprafețe mari de luciu de apă;
- Bogăția și diversitatea resursei piscicole;
- Potențial pentru dezvoltarea turismului pescaresc;
- Existența unor structuri asociative (asociații de pescari,
grupuri de producatori)
- Bazine amenajate şi infrastructură ȋn acvacultură.
180
SWOT PESCUIT
PUNCTE SLABE
- Investiţii insuficiente și neechilibrate;
- Nivel scăzut al infrastructurii şi al echipamentelor: porturi
pescăreşti, de stocare, de ȋntreţinere;
- Comunicare ineficientă între instituțiile publice și organizațiile
de producători;
- Lipsa de coerență a politicilor în sectorul pescaresc;
- Lipsa unei/unor pieţe a peştelui;
- Centre de primă vanzare insuficient dezvoltate (monitorizarea
capturilor de peste);
- Diversitate redusă a produselor si subproduselor din peşte;
- Promovare insuficientă a produselor din peşte și a necesității
consumului de pește;
- Lipsa tradiţiei în cooperarea dintre actorii locali;
- Valoare adăugată scăzută a produselor pescăreşti;
- Slaba diversificare a activităţilor economice în zonele
pescăreşti;
- Nivel scăzut al siguranței (punctele de debarcare);
- Inexistența adăposturilor pescărești;
- Lipsa sau insuficienta amenajare a punctelor de acostare;
- Echipamente tehnice insuficiente și instalații invechite.
- Statut incert privind proprietatea unor terenuri;
- Control neadecvat asupra exploatării resurselor;
- Diversificarea scăzută a activităţilor ȋn comunităţile pescăreşti.

OPORTUNITĂȚI
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Existența cererii pentru produsele (semi)procesate;
- Existența unei piețe potenţiale pentru specii şi produse noi de
peşte;
- Posibilitatea de a integra pescuitul în oferta turistică a zonei;
- Cerere internă în creștere;
- Existența fondurilor europene în cadrul POP;
- Zone naturale protejate adecvate pentru hrănirea și
reproducerea peștelui;
- Consumatori interni familiarizaţi cu produsele.
181
SWOT PESCUIT (continuare)
RISCURI
- Braconajul/ comerţul ilegal cu pește și evaziunea fiscală;
- Accesul tot mai dificil la împrumuturile bancare şi proceduri
greoaie în accesarea fondurilor europene;
- Legislația restrictivă;
- Concurența produselor non UE;
- Lipsa de ajutoare/ subvenții pentru pescari pe perioada de
întrerupere a activității;
- Degradarea mediului.

PUNCTE FORTE
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Unicitatea şi diversitatea cadrului natural oferit de Delta
Dunării;
- Existenţa unor plaje semisălbatice (Sulina, Sf. Gheorghe,
Portiţa);
- Patrimoniul cultural-istoric, alcătuit din obiective variate ce au
şi o certă valoare turistică: cetăţile Enisala, Halmyris,
Dinogeţia etc., ―triunghiul mănăstirilor ortodoxe‖ tulcene -
Celic-Dere, Saon şi Cocoş, Basilica paleo-creştină de la
Niculiţel - monumente istorice şi de artă, tradiţii şi obiceiuri ale
diferitelor naţionalităţi (lipoveni, ucraineni, turci, tătari,
aromâni), situri etnografice, arheologice, biserici, muzee;
- Diversitatea floristică şi faunistică acvatică şi terestră;
- Posibilitatea practicării unor forme variate de turism:
peisagistic, ştiinţific, bird watching, de vânătoare şi pescuit
sportiv;
- Gastronomie tradiţională specifică;
- Diversitatea tradiţiilor culturale multietnice;
- Legende locale care pot fi valorificate in scop turistic
182
SWOT TURISM
PUNCTE SLABE
- Număr insuficient de centre de informare şi atracţie turistică;
- Durata redusă a sejurului (turism de o zi sau de scurtă
durată);
- Lipsa serviciilor de ghidaj turistic în multe zone ale Deltei
Dunării;
- Slaba promovare a ofertei turistice;
- Prezenţa scăzută a operatorilor turistici la târgurile naţionale
şi internaţionale;
- Condiţii neatractive de creditare pentru proiectele turistice;
- Infrastructura de acces precară/ insuficienta dezvoltare a
utilităţilor;
- Grad redus de cunoaştere a noţiunilor de management,
legislaţie şi necunoaşterea limbilor de circulaţie internaţională
de către cei implicaţi în turism;
- Oferta redusă de pachete turistice complexe;
- Lipsa unor studii de marketing specifice zonelor turistice;
- Lipsa serviciilor de urgenţă specializate în majoritatea zonelor
turistice (spital, ambulanţă, pompieri);
- Gradul scăzut de certificare a calităţii serviciilor în turism;
- Lipsa de coerenţă a ofertei turistice;
- Lipsa locurilor de campare / parking pentru rulote cu servicii
corespunzătoare;
- Oferta turistică redusă ȋn extrasezon.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
OPORTUNITĂȚI
- Realizarea de miniporturi turistice;
- Amenajarea plajelor;
- Interesul administraţiei publice pentru dezvoltarea turismului.
- Realizarea de parteneriate public-private în scopul promovării
turismului durabil;
- Iniţiative locale şi centrale pentru dezvoltarea infrastructurii
turistice;
- Înfiinţarea de noi centre de informare turistică ȋn localităţile
judeţului cu potenţial turistic;
- Reabilitarea monumentelor şi ansamblurilor culturale, istorice
şi de arhitectură din judeţul Tulcea;
- Utilizarea programelor de finanţare ale UE şi a altor programe
iniţiate de autorităţile locale sau naţionale;
- Posibilitatea extinderii sezonului turistic.
183
SWOT TURISM (continuare)
RISCURI
- Reducerea sau eliminarea/ inexistenţa unor facilităţi fiscale;
- Insuficienta folosire a oportunităţilor oferite de turismul rural;
- Subestimarea importanţei pregătirii de specialitate în turism;
- Concurenţă puternică a ţărilor vecine;
- Degradarea mediului.

PUNCTE FORTE
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Resurse naturale deosebite: peisaj, flora, fauna, Delta
Dunării, Marea Neagră, sit-uri Natura 2000;
- Recunoaşterea internaţională a valorilor de patrimoniu
existente ȋn Delta Dunării;
- Clima continental moderată;
- Zone organizate ca arii naturale protejate;
- Program de dezvoltare durabilă a Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării (Master Plan);
- Program de reconstrucţie ecologică;
- Cadru legal relativ favorabil.
OPORTUNITĂȚI
- Participarea activă la rezolvarea problemelor de mediu prin
cooperări şi parteneriate;
- Dezvoltarea ecoturismului;
- Valorificarea statutului de sit Natura 2000;
- Dezvoltarea de parteneriate externe;
- Revigorarea unor meserii tradiţionale cu impact redus asupra
mediului;
- Creşterea cererii de produse ecologice;
- Parteneriate pentru rezolvarea problemelor de mediu;
- Existenţa posibilităţilor de finanţare pentru proiectele de
mediu.
184
SWOT MEDIU
PUNCTE SLABE
- Implicarea slabă a comunităţilor locale în problemele
demediu;
- Localizare marginală;
- Pericol de inundaţii;
- Existenţa unor localităţi fără sisteme de alimentare cu apă;
- Lipsa aproape totală a infrastructurii de canalizare şi de
tratare a apelor uzate;
- Parc naval ȋnvechit, care contribuie semnificativ la poluarea
mediului.
RISCURI
- Creşterea traficului naval în Delta Dunării;
- Legislaţia insuficient adecvată specificului Deltei;
- Existenţa unor structuri paralele privind reglementarea
aspectelor de mediu;
- Marea ȋntindere a suprafeţelor protejate (aproximativ 84% din
suprafaţa totală a judeţului Tulcea);
- Deschiderea de noi căi navigabile internaţionale în Delta
Dunării (Canalul Bâstroe);
- Creşterea nivelului de poluare externă;
- Efectele negative ale încălzirii globale;
- Întârzierea dezvoltării infrastructurii esenţiale (alimentări cu
apă, canalizare, gestionarea deşeurilor);
- Existenţa procesului de eroziune a solurilor, fluvială şi
costieră;
- Creşterea presiunii asupra resurselor.

PUNCTE FORTE
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Concentrare de naţionalităţi care asigură interferenţe culturale
şi o mare varietate de tradiţii şi obiceiuri;
- Convieţuire armonioasă a minorităţilor;
- Grad ridicat de toleranţă, nivel redus de conflicte sociale între
cetăţeni;
- Pondere mare a persoanelor cu vârsta de muncă ȋn populaţia
judeţului;
- Forţă de muncă flexibilă, ieftină, calificată şi disponibilă;
- Existenţa unor meserii tradiţionale specifice zonei.
185
SWOT RESURSE UMANE
PUNCTE SLABE
- Densitate scazută a populaţiei;
- Populaţie activă redusă;
- Rata crescută a şomajului;
- Adaptarea lentă a populaţiei rurale la schimbările impuse de
integrarea ȋn UE;
- Bilanţ demografic general negativ;
- Rata scăzută de activitate şi ocupare a forţei de muncă;
- Adâncirea procesului de îmbătrânire a populaţiei din mediul
rural, pericolul de depopulare a unor aşezări rurale;
- Reducerea numărului de locuitori şi schimbarea structurii pe
grupe de vârste;
- Gradul de sărăcie al populaţiei din mediul rural;
- Clasa socială de mijloc slab reprezentată;
- Insuficienţa resurselor financiare în asigurarea sprijinului real
împotriva marginalizării şi excluderii sociale;
- Forţa de muncă necalificată în spaţiul rural;
- Interes scăzut pentru practicarea meseriilor tradiţionale;
- Decalaj între pregătirea oferită de şcoală şi cerinţele pieţei
muncii;
- Disparităţi educaţionale;
- Lipsa de perfecţionare continuă, în special a personalului
ocupat în sectorul privat;
- Nivelul redus al serviciilor pentru educaţie şi formare
profesională.

OPORTUNITĂȚI
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Posibilitatea atragerii unor fonduri speciale destinate formării
şi reconversiei profesionale;
- Liberalizarea circulaţiei forţei de muncă în spaţiul european;
- Creşterea mobilităţii populaţiei;
- Îmbunătăţirea standardelor educaţionale ale populaţiei;
- Inexistenţa conflictelor sociale majore.
SWOT RESURSE UMANE (continuare)
186
RISCURI
- Creşterea disparităţilor economice inter şi intrazonale;
- Creşterea ratei şomajului;
- Migraţia masivă a tineretului către zonele urbane sau în afara
ţării;
- Proceduri greoaie de accesare a serviciilor de ocupare şi
formare profesională.

PUNCTE FORTE
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Existenţa unui serviciu operaţional de ambulanţă;
- Existenţa şcolilor generale ȋn majoritatea localităților;
- Existenţa personalului specializat din cadrul instituţiilor cu
atribuţii în domeniul sănătăţii şi ȋnvăţământului;
- Existenţa resursei umane disponibile, calificată şi necalificată.
INFRASTRUCTURA SOCIALĂ – SĂNĂTATE ȘI EDUCAȚIE
187
PUNCTE SLABE
- Slaba dezvoltare şi dotare a unităţilor sanitare si de
ȋnvăţământ;
- Servicii medicale şi de sănătate deficitare;
- Lipsa unui sistem informatic integrat unic care să conecteze
toţi furnizorii de servicii medicale;
- Sistem de formare continuă deficitar în domeniul sănătăţii şi
educaţiei;
- Lipsa ONG-urilor locale cu activitate în domeniul protecţiei
sănătăţii populaţiei;
- Îmbătrânirea populaţiei;
- Lipsa de corelare ȋntre nevoile populaţiei şi sistemul de
furnizare a serviciilor medicale şi educaţionale;
- Scăderea sporului natural şi speranţa de viaţă scăzută;
- Numărul mic de unităţi sanitare şi dotarea precară a acestora;
- Subfinanţarea sistemului sanitar şi a ȋnvăţământului;
- Insuficienţa personalului medico-sanitar şi a cadrelor
didactice calificate;
- Existenţa în mai multe localităţi a învăţământului simultan;
- Reţea şcolară întinsă în zone cu căi de acces improprii pe
uscat şi pe apă;
- Spaţii şcolare neadecvate (lucrul în 2 – 3 schimburi, lipsa
sălilor de spectacol, sălilor de sport, spaţiilor de joacă pentru
preşcolari, existenţa şcolilor gimnaziale integrate în Grupuri
Şcolare);
- În unele zone infrastructura şcolară nu dispune de minimum

OPORTUNITĂȚI
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Descentralizarea şi acordarea unei autonomii reale
autorităţilor cu competenţe în sănătate şi asistenţă medicală,
statuate ca obiective în programul de guvernare;
- Implementarea asigurărilor private de sănătate;
- Acordarea unor facilităţi cadrelor medicale şi didactice care
doresc să lucreze ȋn mediul rural;
- Atragerea unor fonduri externe pentru finanţarea proiectelor
ȋn domeniu.
188
de utilităţi;
- Necorelarea pieţei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii;
- Slaba implicare a familiei în viaţa scolii;
- Interes scăzut al elevilor faţă de şcoală;
- Migrarea cadrelor didactice calificate către alte domenii;
- Deficienţa programelor de consiliere şi orientare profesională;
- Componenta practică redusă a educaţiei.
RISCURI
- Descentralizarea şi acordarea autonomiei autorităţilor cu
competenţe în sănătate şi asistenţă medicală, poate avea şi
consecinţe mai puţin benefice;
- Apariţia unui decalaj social între persoanele care îşi pot
permite o asigurare suplimentară şi persoanele defavorizate;
- Emigrarea cadrelor medicale ca urmare a liberalizării pieţei
muncii în domeniu;
- Riscul ca incidenţa epidemiilor, bolilor transmisibile şi a bolilor
cronice să crească constant, fără un program coerent şi
concret de intervenţie;
- Creşterea costurilor asistenţei medicale care poate conduce
la creşterea decalajului în ceea ce priveşte accesul la
serviciile de sănătate, între populaţia cu venituri decente şi
populaţia aflată sub pragul sărăciei;
- Numărul tot mai mic de cadre medicale şi didactice calificate,
ca urmare a reducerilor de personal şi a reducerilor salariale

PUNCTE TARI
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Patrimoniu cultural material si imaterial de mare valoare şi
diversitate;
- Tradiţii culturale şi populare bine păstrate şi perpetúate;
- Potenţial deosebit de valorificare a monumentelor istorice
existente;
- Existenţa mai multor minorităţi etnice cu identitate culturală
proprie;
- Existenţa unor acorduri de cooperare/înfrăţire;
- Manifestări culturale care devin cunoscute şi importante la
nivel naţional şi internaţional ( Festivalul Internaţional de Film
Anonimul, festivalul de Gastronomie şi Folclor „D‖ale Gurii
Dunării‖).
SWOT PATRIMONIU CULTURAL
189
PUNCTE SLABE
- Scăderea interesului populaţiei pentru evenimentele culturale
şi tradiţiile populare
- Slaba promovare a evenimentelor culturale;
- Slaba finanţare aşezămintelor culturale, ceea ce duce la
restrângerea activităţii acestora;
- Promovarea insuficientă a unor obiective culturale,
monumente istorice şi tradiţii populare;
- Scăderea numărului de persoane care activează în diverse
asociaţii culturale;
- Lipsa unei legislaţii adecvate privind protecţia patrimoniului,
carenţele ȋn legislaţie;
- Neincluderea obiectivelor muzeale din municipiu sau judeţ în
oferta turistică;
- Dificultate în stabilirea parteneriatelor naţionale şi
internaţionale;
- Lipsa unei strategii de dezvoltare culturală.

OPORTUNITĂȚI
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Existenţa unor organizaţii neguvernamentale cu caracter
explicit sau implicit cultural;
- Interesul manifestat de turişti pentru cunoaşterea valorilor
culturale ale Deltei Dunării;
- Posibilitatea realizării de schimburi culturale prin acorduri de
înfrăţire şi colaborare între localităţi din judeţ şi localităţi din
alte ţări;
SWOT PATRIMONIU CULTURAL (continuare)
RISCURI
190
- Închiderea unor instituţii culturale din lipsa de finanţare;
- Degradarea unor monumente istorice din cauza lipsei de
fonduri necesare protejării şi restaurării acestora .

PUNCTE FORTE
- Relaţionarea bună a autorităţilor locale cu ONG – uri,
Poliţie,Jandarmerie, Biserică;
- Parteneriate intercomunitare în dezvoltarea de proiecte
rurale;
- Traditie in accesarea fondurilor europene
- Descentralizarea.
OPORTUNITĂȚI
- Existenţa de competenţe ȋn activităţi specifice;
- Existenţa unor programe de formare a resurselor umane
(POSDRU);
- Dezvoltarea de cooperări şi parteneriate;
- Informare / instruire privind accesările de fonduri UE.
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
SWOT ORGANIZARE SOCIALĂ ȘI INSTITUȚIONALĂ
191
PUNCTE SLABE
- Cultura partenerială şi asociativă slabă, lipsa tradiţiei
parteneriale public-privat;
- Logistica informaţională redusă;
- Resurse umane insuficiente atât cantitativ cât şi calitativ;
- Slaba capacitate ȋn ce priveşte managementul proiectelor;
- Comunicare internă şi externă deficitară;
RISCURI
- Necunoaşterea cerinţelor şi exigenţelor privind fondurile
europene(2007-2013)
- Planificarea strategică nu este o activitate sistematică.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
192
ANALIZA SWOT GLOBALĂ
PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE
- Forță de muncă calificată;
- Costurile cu forţa de muncă relativ reduse;
- Resurse naturale bogate: apă, pește, pășuni, stuf, papură,
plante și arbusti de balta, lemn de esență moale;
- Existenţa terenurilor și construcțiilor pretabile pentru
dezvoltarea unor activităţi economice tradiţionale;
- Investiții private ȋn turism şi servicii conexe;
- Tradiții locale în construcții şi transporturi navale și construcții
de ambarcaţiuni tradiţionale;
- Sector turistic în curs de dezvoltare, prezență turistică ridicată
- Suprafețe mari de luciu de apă;
- Bogăția și diversitatea resursei piscicole;
- Potențial pentru dezvoltarea turismului pescăresc;
- Existența unor structuri asociative (asociații de pescari,
grupuri de producători)
- Unicitatea şi diversitatea cadrului natural oferit de Delta
Dunării.
- Existenţa unor plaje sălbatice (Sulina, Sf. Gheorghe, Portiţa).
- Patrimoniul cultural-istoric bogat;
- Diversitatea floristică şi faunistică acvatică şi terestră;
- Gastronomie tradiţională specifică;
- Diversitatea tradiţiilor culturale multietnice;
- Recunoaşterea internaţională a valorilor de patrimoniu
existente ȋn Delta Dunării;
- Clima continental - moderată;
- Zone organizate ca arii naturale protejate;
- Bază antreprenorială insuficient dezvoltată;
- Insuficienţa informaţiilor de piaţă, lipsa unor studii de piață
aprofundate;
- Șomaj;
- Capital insuficient pentru retehnologizare;
- Tehnologii depăşite;
- Investiţii insuficiente;
- Lipsa sau insuficienta dezvoltare a infrastructurii;
- Valoarea adaugată scăzută a produselor locale;
- Infrastructura turistică și servicii subdezvoltate sau
dezvoltate haotic;
- Caracterul sezonier al turismului;
- Scăderea numerică a populației active;
- Investiţii insuficiente și neechilibrate;
- Comunicare ineficientă între instituțiile publice și
organizațiile de producători;
- Lipsa de coerență a politicilor în sectorul pescăresc;
- Centre de primă vânzare insuficient dezvoltate
(monitorizarea capturilor de peşte);
- Diversitate redusă a produselor şi subproduselor din peşte;
- Promovare insuficientă a produselor din peşte și a
necesității consumului de pește;
- Lipsa tradiţiei în cooperarea dintre actorii locali;
- Slaba diversificare a activităţilor economice în zonele
pescăreşti;
- Nivel scăzut al siguranței (alimentare) în punctele de

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Program de dezvoltare durabilă a Rezervaţiei Biosferei Delta
Dunării (Master Plan);
- Program de reconstrucţie ecologică;
- Concentrare de naţionalităţi care asigură interferenţe
culturale şi o mare varietate de tradiţii şi obiceiuri;
- Pondere mare a persoanelor apte de muncă ȋn populaţia
judeţului;
- Existenţa unui serviciu operaţional de ambulanţă;
- Existenţa şcolilor generale ȋn majoritatea centrelor de
comună;
- Existenţa personalului specializat din cadrul instituţiilor cu
atribuţii în domeniul sănătăţii şi ȋnvăţământului;
- Tradiţii culturale şi populare bine păstrate şi perpetuate;
- Existenţa unor acorduri de cooperare/înfrăţire;
- Manifestări culturale care devin cunoscute şi importante la
nivel naţional şi internaţional (Festivalul Internaţional de Film
Anonimul, festivalul de Gastronomie şi Folclor „D‖ale Gurii
Dunării‖).
- Relaţionarea bună a autorităţilor locale cu ONG – uri, Poliţie,
Jandarmerie, Biserică;
- Parteneriate intercomunitare în dezvoltarea de proiecte
rurale;
- Descentralizarea.
193
debarcare;
- Inexistența adăposturilor pescărești;
- Lipsa sau insuficienta amenajare a punctelor de acostare;
- Număr insuficient de centre de informare şi atracţie
turistică;
- Durata redusă a sejurului (turism de o zi sau de scurtă
durată);
- Lipsa serviciilor de ghidaj turistic în multe zone ale Deltei
Dunării;
- Slaba promovare a ofertei turistice;
- Grad redus de cunoaştere a noţiunilor de management,
legislaţie şi necunoaşterea limbilor de circulaţie
internaţională de către cei implicaţi în turism;
- Oferta redusă de pachete turistice complexe;
- Lipsa unor studii de marketing specifice zonelor turistice;
- Lipsa serviciilor de urgenţă specializate în majoritatea
zonelor turistice (spital, ambulanţă, pompieri);
- Gradul scăzut de certificare a calității serviciilor în turism;
- Lipsa de coerență a ofertei turistice;
- Lipsa locurilor de campare / parking pentru rulote cu servicii
corespunzătoare;
- Implicarea slabă a comunităţilor locale în problemele de
mediu;
- Localizare marginală;
- Pericol de inundaţii;
- Grad ridicat de izolare a localităţilor din Delta Dunării;
- Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor;
- Existenţa unor localităţi fără sisteme de alimentare cu apă;
- Lipsa aproape totală a infrastructurii de canalizare şi de
tratare a apelor uzate;
- Parc naval învechit, care contribuie semnificativ la poluarea

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
194
mediului;
- Densitate scazută a populaţiei;
- Populaţie activă redusă;
- Adaptarea lentă a populaţiei rurale la schimbările impuse
de integrarea ȋn UE;
- Bilanţ demografic general negativ;
- Rata scăzută de activitate şi ocupare a forţei de muncă;
- Adâncirea procesului de îmbătrânire a populaţiei din mediul
rural, pericolul de depopulare a unor aşezări rurale;
- Gradul de sărăcie al populaţiei din mediul rural;
- Clasa socială de mijloc slab reprezentată;
- Insuficienţa resurselor financiare în asigurarea sprijinului
real împotriva marginalizării şi excluderii sociale;
- Interes scăzut pentru practicarea meseriilor tradiţionale;
- Decalaj între pregătirea oferită de şcoală şi cerinţele pieţei
muncii;
- Disparităţi educaţionale;
- Lipsa de perfecţionare continuă, în special a personalului
ocupat în sectorul privat;
- Nivelul redus al serviciilor pentru educaţie şi formare
profesională;
- Slaba dezvoltare şi dotare a unităţilor sanitare si de
ȋnvăţământ;
- Servicii medicale şi de sănătate deficitare;
- Lipsa ONG-urilor locale cu activitate în domeniul protectiei
sănătăţii populaţiei;
- Lipsa de corelare între nevoile populaţiei şi sistemul de
furnizare a serviciilor medicale şi educaţionale;
- Scăderea sporului natural şi speranța de viață scăzută;
- Numărul mic de unităţi sanitare şi dotarea precară a

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
195
acestora;
- Subfinanţarea sistemului sanitar şi a ȋnvăţământului;
- Reţea şcolară întinsă în zone cu căi de acces improprii pe
uscat şi pe apă;
- Spaţii şcolare neadecvate (lucrul în 2 – 3 schimburi, lipsa
sălilor de spectacol, sălilor de sport, spaţiilor de joacă
pentru preşcolari, existenţa şcolilor gimnaziale integrate în
Grupuri Şcolare);
- În unele zone infrastructura şcolară nu dispune de
minimum de utilităţi;
- Necorelarea pieţei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii;
- Migrarea cadrelor didactice calificate către alte domenii;
- Deficienţa programelor de consiliere şi orientare
profesională;
- Componenta practică redusă a educaţiei.
- Promovarea insuficientă a unor obiective culturale,
monumente istorice şi tradiţii populare;
- Scăderea numărului de persoane care activează în diverse
asociaţii culturale;
- Lipsa unei legislaţii adecvate privind protecţia patrimoniului,
carenţele ȋn legislaţie;
- Dificultate în stabilirea parteneriatelor naţionale şi
internaţionale;
- Logistica informaţională redusă;
- Resurse umane insuficiente atât cantitativ cât şi calitativ;
- Slaba capacitate ȋn ce priveşte managementul proiectelor;
- Comunicare internă şi externă deficitară.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
OPORTUNITĂȚI
- Posibilitatea dezvoltării de parteneriate ȋntre întreprinzătorii
locali şi cei străini;
- Constituirea parteneriatului public-privat;
- Dezvoltarea sectorului IMM;
- Absorbție de fonduri structurale UE;
- Valorificarea resurselor locale tradiționale;
- Turismul si serviciile conexe;
- Valorificarea patrimoniului cultural şi arheologic;
- Dezvoltarea comerţului cu produse tradiţionale;
- Dezvoltarea serviciilor specifice mediului rural şi mic urban;
- Existența cererii pentru produsele (semi)procesate;
- Existența unei piețe potenţiale pentru specii şi produse noi
de peşte;
- Posibilitatea de a integra pescuitul în oferta turistică a zonei;
- Cerere internă în creștere;
- Existența fondurilor europene în cadrul POP;
- Zone naturale protejate adecvate pentru hrănirea și
reproducerea peștelui;
- Realizarea de miniporturi turistice;
- Amenajarea plajelor;
- Interesul administraţiei publice pentru dezvoltarea turismului;
- Realizarea de parteneriate public-private în scopul promovării
turismului durabil;
- Iniţiative locale şi centrale pentru dezvoltarea infrastructurii
turistice;
- Înfiinţarea de noi centre de informare turistică ȋn localităţile
judeţului cu potenţial turistic;
- Reabilitarea monumentelor şi ansamblurilor culturale, istorice
196
RISCURI
- Cerere redusă de produse si servicii din partea Uniunii
Europene;
- Presiunea produselor externe ieftine asupra pieţei interne;
- Lipsa pieţelor de desfacere;
- Interesul scăzut pentru introducerea de noi tehnologii;
- Falimentarea unui număr mare de firme;
- Impactul mare al unor activităţi economice asupra mediului;
- Politica de creditare a băncilor pentru investiţii;
- Evaziune fiscală;
- Braconajul / comerţul ilegal cu pește și evaziunea fiscală;
- Accesul tot mai dificil la împrumuturile bancare şi proceduri
greoaie în accesarea fondurilor europene;
- Legislația restrictivă;
- Întrerupere a activității;
- Degradarea mediului;
- Reducerea sau eliminarea / inexistenţa unor facilităţi
fiscale;
- Insuficienţa folosire a oportunităţilor oferite de turismul
rural;
- Subestimarea importanţei pregătirii de specialitate în
turism;
- Creşterea traficului naval în Delta Dunării;
- Legislaţia insuficient adecvată specificului Deltei;
- Deschiderea de noi căi navigabile internaţionale în Delta
Dunării (Canalul Bâstroe);
- Creşterea nivelului de poluare externă;
- Efectele negative ale încălzirii globale;
- Întârzierea dezvoltării infrastructurii esenţiale (alimentări cu

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
şi de arhitectură din judeţul Tulcea;
- Utilizarea programelor de finanţare ale UE şi a altor programe
iniţiate de autorităţile locale sau naţionale;
- Participarea activă la rezolvarea problemelor de mediu prin
cooperari si parteneriate;
- Dezvoltarea ecoturismului;
- Valorificarea statutului de sit Natura 2000;
- Revigorarea unor meserii tradiţionale cu impact redus asupra
mediului;
- Existenţa posibilităţilor de finanţare pentru proiectele de
mediu.
- Posibilitatea atragerii unor fonduri speciale destinate formării
şi reconversiei profesionale;
- Îmbunătăţirea standardelor educaţionale ale populaţiei;
- Acordarea unor facilităţi cadrelor medicale şi didactice care
doresc să lucreze ȋn mediul rural;
- Atragerea unor fonduri externe pentru finanţarea proiectelor
ȋn domeniu.
- Interesul manifestat de turişti pentru cunoaşterea valorilor
culturale ale Deltei Dunării;
- Posibilitatea realizării de schimburi culturale prin acorduri de
înfrăţire şi colaborare între localităţi din judeţ şi localităţi din
alte ţări;
- Existenţa unor programe de formare a resurselor umane
(POSDRU);
- Informare / instruire privind accesările de fonduri UE.
197
apă, canalizare, gestionarea deşeurilor);
- Creşterea presiunii asupra resurselor;
- Creşterea ratei şomajului;
- Migraţia masivă a tineretului către zonele urbane sau în
afara ţării;
- Proceduri greoaie de accesare a serviciilor de ocupare şi
formare profesională;
- Descentralizarea şi acordarea autonomiei autorităţilor cu
competenţe în sănătate şi asistenţă medicală, poate avea
şi consecinţe mai puţin benefice;
- Apariţia unui decalaj social între persoanele care îşi pot
permite o asigurare suplimentară şi persoanele
defavorizate;
- Emigrarea cadrelor medicale ca urmare liberalizării pieţei
muncii în domeniu;
- Riscul ca incidenţa epidemiilor, bolilor transmisibile şi a
bolilor cronice să crească constant, fără un program
coerent şi concret de intervenţie;
- Creşterea costurilor asistenţei medicale care poate
conduce la creşterea decalajului în ceea ce priveşte
accesul la serviciile de sănătate, între populaţia cu venituri
decente şi populaţia aflată sub pragul sărăciei;
- Numărul tot mai mic de cadre medicale şi didactice
calificate, ca urmare a reducerilor de personal şi a
reducerilor salariale;
- Necunoaşterea cerinţelor şi exigenţelor privind fondurile
europene(2007-2013);
- Planificarea strategică nu este o activitate sistematică.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
SWOT-ul realizat prezintă o diagnoză a activităților pescărești dar și a comunității în
ansamblul ei și oferă o bază de ierarhizare a acțiunilor și de distribuție a resurselor.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă in Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 2 a). deoarece prezintă clar
şi detaliat zona de implementare cu evaluarea situaţiei iniţiale, analiza nevoilor şi a potenţialului din zonă –
o analiză SWOT cuprinzătoare şi realistă şi un diagnostic clar.
Scopul analizei este de a scoate în evidență toate acele elemente care stau la baza
planificării strategice:
- Cum au fost detectate punctele slabe?
Modalitatea cea mai eficace de descoperire a punctelor slabe cu care se confruntă
teritoriul a fost, mai întâi de toate, analiza „la fața locului‖, respectiv consultarea
comunităților și a actorilor – cheie. Astfel au fost identificate problemele cu care se
confruntă sectorul pescăresc, pescarii și familiile lor, nivelul scăzut de trai, lipsa
diversificării economice, infrastructură socială precară etc. Ulterior au fost culese și
analizate acele date și informații cu caracter statistic și identificarea punctelor slabe
precum situația pieței de forță a muncii, îmbătrânirea populației etc.
- Cum pot fi utilizate punctele tari în cea mai mare măsură?
Există o gamă largă de măsuri și acțiuni prin care punctele tari identificate pot fi
valorificate. Suprafețele mari de apă, forța de muncă disponibilă, patrimoniul cultural și
de mediu atât de bogate și vechea tradiție a pescuitului sunt doar câteva dintre
elementele ce pot fi exploatate.
- Cum pot fi exploatate oportunitățile?
Însuși ajutorul acordat de FEP prin POP este o oportunitate uriașă de a evidenția acei
factori endogeni și exogeni benefici. Pentru a atinge un nivel de trai mai ridicat pentru
comunitățile pescărești trebuie stimulateacele activități economice tradiționale,
antrenarea resurselor umane disponibile, şi, în același timp, conservarea componentei
mediu.
198

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Cum ne putem “apăra” de amenințări / riscuri?
Există o categorie de riscuri ce nu pot fi evitate, precum schimbările legislative
sau efectele încălzirii globale. În același timp, însă, cea mai mare parte a riscurilor
pot fi transformate în oportunități, pot fi combătute prin măsuri ca formarea
resurselor umane, identificarea de alternative ocupaționale, în special pentru cei
afectați de perioada de prohibiție a pescuitului, înființarea de piețe de desfacere,
reducerea poluării ș.a. Prin revitalizarea pieței de forță de muncă și crearea de
alternative pentru pescari pentru menținerea populației în zonă, se elimină o
parte din amenințări, precum îmbătrânirea populației și fenomenul de migrație.
Aceste elemente identificate și analizate prin SWOT stau la baza creării
viziunii, a priorităților și a obiectivelor strategiei, după cum se va observa în capitolul
următor.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă in Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 2 a). deoarece prezintă
clar şi detaliat zona de implementare cu evaluarea situaţiei iniţiale, analiza nevoilor şi a potenţialului din
zonă –
o analiză SWOT cuprinzătoare şi realistă şi un diagnostic
clar.
3.STRATEGIA, OBIECTIVE ŞI MOTIVAŢIE
Pe baza analizei diagnostic elaborată anterior (prezentarea teritoriului,
analiza SWOT), precum şi prin consultarea şi implicarea tuturor partenerilor şi actorilor
locali din cadrul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, s-a elaborat
viziunea strategică pentru teritoriul ȋn cauză, stabilindu-se totodată priorităţile ȋn legătură
cu proiectele de dezvoltare ale zonei.
VIZIUNEA
Viziunea strategiei reprezintă imaginea de ansamblu, identitatea şi valorile zonei
200

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
pescăreşti, împărtășite de toți partenerii Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta
Dunării. Viziunea are menirea de a oferi un sens dezvoltării teritoriale și sectoriale, aceasta
stând la baza priorităților, a obiectivelor și a măsurilor.
Pentru stabilirea acestora, participanţii au prezentat situaţia actuală, dificultăţile cu
care se confruntă, propriile viziuni de soluţionare a problemelor existente şi de dezvoltare a
comunităţii căreia ȋi aparţin, precum şi proiectele pe care le au ȋn vedere.
Diagnoza realizată la nivelul teritoriului a dus la formularea viziunii: obținerea
bunăstării generale a comunităților pescărești prin diversificarea activităților specifice, prin
valorificarea resurselor de care teritoriul dispune și a tradițiilor pescărești, protejând în același
timp mediul înconjurător.
Strategia își propune crearea bazelor necesare dezvoltării durabile a zonei, atât din
punct de vedere economic cât și din punct de vedere al protecţiei mediului ȋnconjurător.
Întrucât scopul programului si particularitățile zonei nu permit inițierea unor activități
industriale, cu impact notabil asupra mediului, ceea ce se urmărește prin această strategie
este revitalizarea economică prin diversificarea activităților tradiționale și a serviciilor.
Diagnoza
Viziune
Priorităţi,
Obiective
Măsuri
201
Plan de
implementare
şi mecanisme
operaţionale
Proiecte

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Este necesară o astfel de abordare, întrucât protecția mediului reprezintă o prioritate
la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, iar susținerea economiei
locale constituie o nevoie urgentă pentru dezvoltarea durabilă a zonei.
La baza acestui raționament se află analiza diagnostic, precum și rezultatele
procesului de consultare teritorială, conform cărora, teritoriul acoperit de Grupul Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării se confruntă cu următoarele probleme: ȋmbătrânirea
populaţiei, sărăcie, forţa de muncă necalificată, pondere foarte mică a pupulaţiei active ȋn
total, dificultăţi ȋn practicarea pescuitului, infrastructura deficitară etc.
Astfel, măsurile prin care va fi implementată strategia vor avea menirea de a combate
problemele identificate și de a răspunde coerent la tema centrală și la obiectivul general.
PRIORITĂŢI, OBIECTIVE ŞI MĂSURI
Prioritățile, obiectivele și măsurile reprezintă o componentă importantă a strategiei,
având rolul de a completa analiza – diagnostic şi de a explica modalitatea de valorificare a
punctelor forte, de combatere a riscurilor, de soluționare a problemelor existente și de
susținere a aspectelor favorabile.
Strategia este dominată de un obiectiv global compatibil cu viziunea formulată, prin
care se vor genera obiectivele specifice. Stabilirea unui obiectiv strategic este cea mai
importantă sarcină la realizarea planului, acesta reprezentând punctul de origine al
obiectivelor secundare și al măsurilor. În vederea întocmirii unor obiective cât mai realiste și
adecvate situației economice, sociale sau de mediu în care se regăsește Grupul Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării, este esențială respectarea unei metodologii eficace și
eficiente, precum metoda SMART.
202

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Analizele diagnostic și SWOT au stat la baza stabilirii unei serii de obiective derivate
din obiectivul general sau global, ce formează axul în jurul căruia se vor centra toate acțiunile
viitoare ale Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării.
Obiectivul Global
Dezvoltarea durabilă a zonei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta
Dunării Se pu de p o ă i, obiective ș măsu p opuse a se dezvo a p n st a eg e sun
ust a e p n u mă oa ea schemă
t riln sprirj iinri itre ț a din puncti de veri dere economic, soclt ial șri i dermt edi iu a t
il crom t urn i itărțilo tr prescărești :, stoparea declinului sectorului pescăresc și
reconversia grupurilor afectate, până în anul 2015.
203

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
PRIORITĂȚI OBIECTIVE MĂSURI
Creșterea nivelului de trai a
comunitatilor prin investitii in turism
Consolidarea sectorului pescuitului
în mod sustenabil
Crearea de locuri suplimentare de
muncă
Protejarea, conservarea si
valorificarea patrimoniilor zonei
Dezvoltarea și promovarea infrastructurii și
serviciilor legate de ecoturism.
Consolidarea competitivităţii zonei pescăreşti
Crearea de locuri de muncă
Implementare de acţiuni pentru protejarea si
valorificarea patrimoniilor cultural si de mediu
Măsura 1 (turism)
Măsura 2 (consolidare si creare
locuri de munca)
Măsura 3 (protejarea,
conservarea și valorificarea
patrimoniilor)
Funcţionarea corespunzatoare a FLAG-ului şi
implementarea strategiei Măsura 4 (funcţionare FLAG)
203

Pentru fiecare dintre măsurile menționate mai sus se va prezenta câte o fișă ce va
include obiectivele specifice, argumentarea, acțiunile propuse, complementaritatea și
delimitarea cu alte proiecte/ programe, beneficiarii țintă, integrarea sustenabilității și a inovării,
resursele și rezultatele așteptate.
În ceea ce privește finanțarea prin măsurile precizate, Grupul Local pentru Pescărie
Durabilă în Delta Dunării își asumă respectarea prevederilor de acordare a ajutorului, din
partea AM POP, menționate în Anexa 9 (cu excepția măsurii de funcționare FLAG). De
asemenea, pentru proiectele depuse în cadrul strategiei, a căror valoare eligibilă
nerambursabilă este mai mare de 300.000 de euro, Grupul va solicita acordul DGP-AM POP.
De asemenea, 51% din fondurile cu care va fi subvenționată strategia vor fi îndreptate spre
operațiunile private.
Cu excepția măsurilor mai sus menționate, Grupul va iniția acțiuni privind ―promovarea
cooperării interregionale și transnaționale, între actorii zonelor pescărești, în principal prin cele
mai bune practici de conectare la rețea și diseminare‖. Aceste acțiuni vor fi finanțate în cadrul
Acțiunii 2 a Măsurii 4.1, „Sprijin pentru cooperare‖.
Măsuri
Măsura 1. “Îmbunătățirea calității vieții comunităților prin sprijinirea infrastructurii și
serviciilor legate de turism și prin promovarea ecoturismului”
(1) Obiective specifice
Introducerea măsurii 1 în strategia integrată de dezvoltare a Grupului Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării contribuie la atingerea obiectivului global propus precum și a
următorelor obiective specifice:
Îmbunătățirea calității vieții prin dezvoltarea şi promovarea infrastructurii şi serviciilor
legate de ecoturism;
Redirecţionarea activităţilor economice prin promovarea ecoturismului.
210

Specific
Măsurabil
Abordabil
Realist
Încadrat în
Timp
Obiectivele enumerate anterior au fost elaborate în conformitate cu principiile SMART,
după cum este demonstrat în continuare:
Obiective Specifice – Măsura 1
Îmbunătățirea calității vieții prin dezvoltarea şi promovarea
infrastructurii şi serviciilor legate de ecoturism;
Redirecţionarea activităţilor economice prin promovarea ecoturismului.
Dezvoltarea infrastructurii ecoturismului şi redirecţionarea activităţilor
economice prin implementarea a cel puțin 125 proiecte în domeniul turismului
pescăresc;
Având în vedere resursele disponibile, obiectivele sunt realizabile;
Obiectivele sunt realiste, date fiind resursele existente, intervalul de timp
propus și dimensiunea grupului tință;
Obiectivul se va atinge în perioada 2012- 2015;
211

(2) Argumentare
Includerea măsurii 1 în cadrul strategiei integrate de dezvoltare a FLAG are la bază
un diagnostic teritorial realist, completat de analize detaliate și consultări locale multiple.
Astfel, măsura propusă este una bine fundamentată, adaptată nevoilor FLAG Delta Dunării ,
facilitand totodată soluţionarea problemelor existente și valorificarea punctelor forte, precum și
atingerea obiectivului general și a viziunii comune.
Necesitatea includerii măsurii 1 în cadrul strategiei de dezvoltare locală este
detaliată în continuare, după cum urmează:
În ecoturismul pescăresc, cererea interna si externa este foarte ridicată in raport
cu oferta, însă aceasta nu este satisfăcută din cauza lipsei de facilităţi și servicii
adecvate;
Deși la nivelul teritoriului există diverse tipuri de unități de cazare, multe dintre acestea
nu se ridică la standardele europene și nici la cerințele de calitate ale turiștilor;
Pe teritoriul acoperit de Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării nu există
o infrastructură de turism consolidată și coerentă;
Investițiile în ecoturism și turism pescăresc/piscicol reprezintă o metodă de diversificare
a activităților economice din zona FLAG, oferind astfel o alternativă ocupaţională
comunităţilor pescăreşti locale cu probleme.
(3) Domeniul de acţiune
Prezenta secțiune cuprinde gama de acţiuni propuse spre finanţare, a căror
implementare are ca scop dezvoltarea şi valorificarea zonei pescărești Grupului Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării. Identificarea domeniului de acţiune s-a realizat prin analize
şi consultări multiple, raportate permanent la zona FLAG propusă şi a avut în vedere
respectarea criteriilor de eligibilitate, prin consultarea documentelor naţionale relevante pentru
FEP.
Prin urmare, în zona Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, pentru
măsura 1 a fost ales următorul domeniu de acțiune: Îmbunătățirea calității vieții comunităților
prin dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor turistice și promovarea ecoturismului. În ceea ce
priveşte acţiunile propuse a se implementa în cadrul domeniului de intervenție ales, aceastea
sunt următoarele:
212

Acțiunea 1: Crearea, modernizarea, extinderea sau reabilitarea de unități de cazare,
masă și agrement cu specific pescăresc, inclusiv dezvoltarea utilităților necesare bunei
funcționări a acestora;
Acțiunea 2: Crearea de facilități de desfășurare a activităților tipice ecoturismului
pescaresc, inclusiv amenajarea de suprafețe de teren și de luciu de apă în acest scop;
Acțiunea 3: Implementarea de cursuri de formare pentru viitorii angajați în domeniul
ecoturismului, cu obținerea de certificate de calitate;
Acțiunea 4: Înființarea sau reabilitarea de obiective turistice cu specific pescăresc;
Acțiunea 5: Promovarea ecoturismului pescăresc și a evenimentelor relaționate cu
acesta;
Acțiunea 6: Identificarea și valorificarea de rute turistice cu specific pescăresc;
Acţiunea 7: Restructurarea și redirecționarea activităților economice cu scopul
promovării ecoturismului pescăresc.
Gama de acţiuni propusă în cadrul Măsurii 1 este în conformitate cu cerinţele FEP-POP (art.44 al
Regutlrami eanl tzuoluni eCoi,mînisiaeinEsuarompbenluel 1e1i9. 8/2006) ceea ce demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate
numărul 12.
Totodată, aşa cum o demonstrează informaţiile de mai sus, gama de acţiuni propusă în cadrul Măsurii 1 este
una fezabilă, fiind corelată cu obiectivele si rezultatele scontate ale strategiei precum şi cu resursele umane
şi financiare disponibile ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie numărul 2c.
(4) Complementaritate şi delimitare
Atenție! Cheltuielile cofinanţate de măsura 1 nu primesc asistenţă din partea altui
instrument financiar comunitar.
Complementaritatea prezentei măsuri cu alte iniţiative naționale sau comunitare are ca
scop delimitarea clară în ceea ce privește acordarea de fonduri nerambursabile, pentru a evita
dubla finanțare. În acest sens, complementaritatea măsurii 1 cu alte programe naţionale sau
europene a fost analizată pe două planuri, intern şi extern, după cum se demonstrează în
213

continuare:
Complementaritate internă: inițiative din cadrul POP:
Măsura 1 nu este complementară cu niciuna dintre măsurile prevazute în POP.
Complementaritate externă cu alte programe și inițiative naționale sau comunitare:
Complementaritate externă cu Programul Operational Regional, Axa 5, Domeniul de
intervenţie 5.2 - „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru
valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice‖ ale carui caracteristici
sunt următoarele:
Solicitanţii finanţării:
- Unităţi ale administraţiei publice locale;
- Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitara;
- Liderul parteneriatului între autorităţi ale administraţiei publice locale;
- IMM- uri din domeniul turismului şi activităţi conexe;
- Parteneriate între unităţi administrativ- teritoriale şi ONG- uri, având un lider o unitate
administrativ teritorială.
Valoarea proiectului trebuie să fie cuprinsă între 700.000 şi 85.000.000 lei (aproximativ
170.000 şi respectiv 20 mil euro) pentru proiectele implementate în localităţi din mediul
urban sau în staţiuni turistice balneare, climatice şi balneo-climatice (indiferent dacă sunt
localizate în mediul rural sau urban), iar pentru proiectele implementate în mediul rural,
valoarea minimă totală a proiectului trebuie să fie mai mare de 6,4 milioane lei (aproximativ
1,6 milioane euro).
Contribuţia proprie minimă a solicitantului la valoarea eligibilă a proiectului este de 2%
pentru infrastructura de turism de utilitate publică iar pentru infrastructura de turism publică
/ privată, care intră sub incidenţa regulilor ajutorului de stat este de între 30 – 60%.
Proiectul realizat prin 5.2 se încadrează în categoriile de operaţiuni ale domeniului:
- Amenajarea obiectivelor turistice naturale cu potenţial turistic;
- Valorificarea potenţialului turistic montan;
- Dezvoltarea turismului balnear;
- Crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de agrement, inclusiv a utilităţilor
aferente.
Pentru evitarea dublei finanţări, în cadrul măsurii 1 propusă prin strategia FLAG, au fost impuse
214

următoarele condiţii:
- pentru mediul rural, valoarea maximă a proiectului va fi de 700.000 lei;
- pentru mediul urban, valoarea maximă a proiectului va fi de 6,4 milioane de lei;
Prin urmare, domeniul de intervenţie 5.2 POR răspunde necesităţilor de dezvoltare a
turismului într-un mod diferit față de cel propus prin măsura 1, având în vedere tipul de
beneficiari eligibili, plafoanele şi procentele de finanţare impuse, dar mai ales scopul măsurii, şi
anume dezvoltarea ecoturismului pescăresc, care nu reprezintă o prioritate pentru niciunul
dintre domeniile Axei 5 POR.
Complementaritate externă cu PNDR, Măsura 313 - „Încurajarea activităţilor turistice”:
Obiectivele specifice ale acestei măsuri se referă la:
1. Crearea şi menţinerea locurilor de muncă prin activităţi de turism, în special pentru tineri şi
femei;
2. Creşterea valorii adăugate în activităţi de turism;
3. Crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii şi serviciilor turistice;
4. Creşterea numărului de turişti şi a duratei vizitelor.
Obiectivele operaţionale se referă la:
1. Creşterea şi îmbunătăţirea structurilor de primire turistice la scară mică;
2. Dezvoltarea sistemelor de informare şi promovare turistică;
3. Crearea facilităţilor recreaţionale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes
turistic.
Beneficiarii eligibili de pe măsura 313 sunt micro-întreprinderile, persoanele fizice,
comunele şi ONG-urile. Intensitatea ajutorului public nerambursabil variază între 50 si 100% şi
nu poate depăsi 200.000 euro iar valoarea minimă a unui proiect este de 5.000 de euro. Pe
măsura 313 nu sunt eligibile investiţiile realizate de către fermieri care au ca activitate de bază
pescuitul şi/ sau acvacultura, condiţie care nu se regăseşte în cadrul măsurii 1. Aşadar, în
comparaţie cu măsura 1 FEP propusă în cadrul strategiei, măsura 313 PNDR finanţează altă
tipologie de activitaţi, pentru care sunt impuse condiţii de eligibilitate şi selecţie diferite.
215

În concluzie, implementarea strategiei integrate de dezvoltare a zonei Grupului Local
pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării și implicit a acțiunilor propuse prin intermediul acestei
măsuri se realizează conform art.54 din Reg. (CE) nr.1198/2006 şi, aşadar, operaţiunile
finanţate prin FLAG nu vor primi asistență financiară din partea altui instrument financiar
comunitar.
Măsura 1 propusă spre finanţare este complementare cu alte instrumente financiare comunitare şi
naţionale, ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie 2c.
este în conformitate cu cerinţele FEP-POP (art.44 al Regulamentului Comisiei Europene 1198/2006) ceea ce
demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate numărul 12.
(5) Beneficiari ţintă
În cadrul măsurii 1 a fost propusă următoarea categorie de beneficiari:
Beneficiari direcți:
- Instituții publice;
- APL- uri;
- ONG- uri;
- Asociații, grupuri, organizații de producători;
- Agenți economici din categoria microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii;
- Întreprinderi mari, cu mai puțin de 750 de angajați sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200
milioane de euro;
- Parteneriate public- private;
- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;
Beneficiari finali (pentru acțiunile 2,3, 5, 6):
Grupul țintă vizat de această măsură este reprezentat fie de lucrători din sectorul
pescuitului, fie de persoane cu un loc de muncă legat de acest sector.
În cadrul măsurii 1, cea mai mare parte a acțiunilor propuse vor fi conduse de către sectorul privat, ceea ce
(6) Integrarea sustenabilităţii mediului
demonstrează respectarea criteriului de selecție 2d.
216

Strategia integrată de dezvoltare locală a zonei Grupului Local pentru Pescărie
Durabilă în Delta Dunării respectă atât politica UE privind durabilitatea mediului cât şi strategia
europeană de dezvoltare durabilă (SDD). Atenţia deosebită acordată sustenabilităţii ambientale
a zonei Grupului are la bază următoarele considerente:
Construirea, extinderea sau modernizarea de unități specifice ecoturismului
pescăresc se vor realiza cu protejarea mediului înconjurător;
Susţinerea desfăşurării de activităţi turistice se va face cu respectarea condiţiilor de
mediu;
Propunerea de activitaţi turistice specifice zonei va avea în vedere identificarea de
soluţii la problemele de mediu aparute;
În cadrul proiectelor propuse se vor puncta suplimentar investiţiile care cuprind o
componentă de asigurare a sustenabilităţii mediului;
În cadrul proiectelor propuse se vor puncta suplimentar acţiunile ecologice de
promovare a ecoturismului;
Prin urmare, la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării au fost
stabilite acțiuni care respectă cerinţelor de mediu impuse, care asigură durabilitatea acestuia și
care încurajează folosirea unor metode ecologice pentru conservarea sa.
(7) Integrarea Inovării
Stimularea inovării este unul dintre principiile fundamentale ale Axei 4 din FEP şi una
dintre priorităţile UE stabilite în cadrul strategiei Europa 2020 drept pentru care, în vederea
integrării inovării în cadrul strategiei FLAG, se va evita aplicarea repetată de acţiuni si metode
comune deoarece, pentru a atinge potențialul maxim, zonă pescărească Delta Dunării trebuie
să își identifice propriile soluții la problemele cu care se confruntă.
Totodată, particularitățile teritoriului acoperit de Grup îi conferă acestuia unicitate,
motiv pentru care toate iniţiativele ce se vor implementa la nivelul zonei FLAG- Pescărie
Durabilă în Delta Dunării vor fi abordate într-o manieră inovativă. În acest sens, a fost propusă
următoarea gamă de acțiuni:
- metode inovatoare de implementare a acţiunilor propuse prin măsura 1;
- dezvoltarea de activităţi specifice turismului pescăresc prin modele inovative;
217

- conceperea de metode inovative de promovare a turismului pescăresc;
- adoptarea unei maniere inovatoare de către beneficiar în dezvoltarea sau gestionarea unui
proiect;
- adoptarea unei maniere inovatoare de implicare a beneficiarului în proiect;
- atragerea, într-o manieră inovatoare, a resurselor în cadrul unui proiect;
- identificarea, utilizarea, difuzarea şi comunicarea rezultatelor unui proiect prin modalităţi
inovative;
- auto-susținerea proiectului prin modalităţi inovative;
- inovație în relaţionarea proiectului cu alte iniţiative;
Implementarea acţiunilor inovative enumerate mai sus se va face doar în condiţiile
respectării domeniului de acţiune propus. Totodata, proiectele inovative depuse la nivel de
FLAG de actori locali ai zonei vor fi punctate suplimentar.
(8) Resursele şi distribuirea lor
În cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală- Pescărie Durabilă în Delta Dunării,
măsurii 1 i-a fost alocat bugetul de 9.800.000,00 euro (valoare nerambursabila)
reprezentând 5 1 , 4 2 % din resursele financiare totale ale zonei FLAG. Valoarea alocării
este fundamentată de specificitatea zonei rezultată din analiza diagnostic precum și din
obiectivele propuse a fi atinse în cadrul planului de dezvoltare locală prin măsura 1.
Estimarea bugetul alocat măsurii 1, la nivelul zonei FLAG Pescărie Durabilă în Delta
Dunării, a avut în vedere următoarele considerente:
Costurile foarte mari ale materialelor de construcții și a manoperei, aspect datorat în mare
măsură transportului fluvial scump;
În cadrul celor peste 25 de întâlniri realizate în teritoriu, s-a constatat că la nivelul zonei
FLAG există o cerere foarte mare de proiecte pentru acțiunile eligibile propuse a se
finanța prin măsura 1 și, deci, o bună oportunitate de a stimula economia locală și
creșterea nivelului de trai;
Cererea de proiecte menționată la punctul anterior este promovată de organizații
218

eprezentative pentru zonă, a caror putere de investiție permite, în cazul proiectelor
individuale, susținerea cofinanțării necesare;
Cererea sporită de proiecte și micro-proiecte de pe Măsura 1 este direct proporțională cu
potențialul deosebit de ridicat al zonei întrucât:
o Teritoriul FLAG analizat este zona cu cel mai mare potențial piscicol din țară;
o Grupul Local acoperă Delta Dunării- zonă pescărească deosebit de importantă la
nivel național și internațional, intrată în patrimoniul mondial al UNESCO și clasificată
ca rezervație a biosferei, în România. Pe teritoriul Grupului, există 18 zone protejate
ale Rezervației ce prezintă excelente exemple de ecosisteme terestre și acvatice și
care cuprind specii valoroase de floră și faună;
o Cea mai mare parte din producția de pește a țării provine din zona acoperită de
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării;
Suprafața Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării - deosebit de mare
(ea reprezintă o patrime din suprafața estimata a fi acoperita la nivel național de catre
grupurile FEP din Romania 3 )- este un alt factor ce justifică cererea ridicată de proiecte
înregistrate la nivelul grupului pentru măsura 1;
Peste 70% din populația Grupului are ca unică sursă de venit pescuitul, în prezent
neexintând alte programe care să ofere locuitorilor FLAG alternative ocupaționale
viabile. În acest sens, important de menționat este și faptul că, spre deosebire de alte
zone, pe teritoriul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării nu
există grupuri de acțiune locală selectate prin Axa Leader – PNDR, așadar
accesarea fondurilor alocate prin Măsura 1 va oferi comunitaților locale ale zonei
FLAG șanse reale de dezvoltare.
Totodată, implementarea prezentei măsuri este favorizată și de faptul că partenerii
Grupului Local - entitățile responsabile de luarea deciziilor- sunt actori importanți, nu
doar în zona FLAG-ului ci și la nivel national, ceea ce demonstreză că acțiunile propuse
își vor atinge finalitatea.
3 Conform mentiunilor din POP, s-a estimat ca pana in anul 2013 vor fi selectionate la nivel national 15 grupuri FEP ce vor
acoperi o suprafata de 21.000 km².
219

Prin urmare, bugetul alocat măsurii 1 este unul real, adaptat nevoilor zonei FLAG şi
corelat atât cu obiectivele propuse cât şi cu rezultatele estimate a se obţine, ceea ce
demonstrează respectarea criteriul de selecţie 2d privind planul financiar.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă criteriul de selecție numărul 2d, întrucât
bugetul propus este corelat cu următoarele rezultate estimate în cadrul măsurii 1:
- Realizarea a cel puțin 125 investiții în ecoturismul cu specific pescăresc, așa cum sunt acestea detaliate în
Fișa Măsurii 1 (valoare proiect/finanțare nerambursabilă/contribuție proprie);
- Realizarea și promovarea unei infrastructuri turistice sustenabile și coerente prin implementarea a cel puţin
125 de investiţii în ecoturismul cu specific pescăresc;
- Dezvoltarea sustenabilă din punct de vedere financiar și ambiental a ecoturismului în zona Grupului;
- Diminuarea pronunțată a somajului prin crearea sau menținerea de locuri de muncă pentru pescarii supuși
reconversiei;
- Creșterea veniturilor și a nivelului de trai în zonă;
(9) Rezultate şi beneficii estimate
Estimarea rezultatelelor și a beneficiilor obținute în urma implementarea măsurii 1 în
cadrul zonei FLAG s-a realizat cu identificarea unor indicatori corespunzători de performanţă
raportați la obiectivele cuantificabile (SMART) prezentate în secţiunea anterioară. Totodată,
conform recomandărilor AM-POP, rezultatele estimate au fost ierarhizate în funcţie de efectele
obţinute, după cum sunt prezentate acestea în continuare:
Rezultate Cantitative:
Realizarea a cel puțin 80 de investiții în infrastructura de turism și promovarea
ecoturismul cu specific pescăresc;
Rezultate Calitative:
Dezvoltarea sustenabilă din punct de vedere financiar și ambiental a ecoturismului în
zona Grupului.
Rezultate de Impact:
Îmbunătățirea calității vieții comunităților locale;
220

Diminuarea pronunțată a șomajului prin crearea sau menținerea de locuri de muncă
pentru pescarii supuși reconversiei.
Creșterea veniturilor și a nivelului de trai în zonă.
Având în vedere toate menţiunile de mai sus, se poate observa faptul că Măsura 1 propusă în cadrul
strategiei integrate de dezvoltare locală este în conformitate cu cerinţele FEP-POP (art.44 al Regulamentului
Comisiei Europene 1198/2006) ceea ce demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate numărul 12.
221

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
11) Fişa Standard a Măsurii (model indicativ/ nr. maxim de cuvinte / fişă: 500)
MĂSURA 1 “Îmbunatatirea calității vieții comunităților prin sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism și prin
promovarea ecoturismului”
Obiectivul şi raportul cu strategia de
dezvoltare – miza intervenţiei
Obiective
Îmbunătățirea calității vieții prin dezvoltarea şi promovarea infrastructurii şi serviciilor
legate de ecoturism;
Redirecţionarea activităţilor economice prin promovarea ecoturismului.
Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei
Măsura 1 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a zonei Grupului
pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării întrucat, prin obiectivele şi acţiunile propuse, ea va
contribui la atingerea obiectivul general identificat ca fiind prioritar în cadrul teritoriului.
Îmbunătățirea calității vieții comunităților prin dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor turistice și
Domeniul de acţiune
promovarea ecoturismului.
Complementaritate şi delimitare Complementaritate internă
Nu este cazul
Complementaritate externă
Măsura 313 PNDR și Domeniul de Intervenție 5.2 POR
Investițiile în ecoturismul pescăresc și promovarea sa vor fi finanțate numai din FEP.
Beneficiarii ţintă (tipuri):
- Publici (va fi precizat: comune,
asociaţii de comune, instituţii publice,
altele)
- Privaţi (va fi precizat: asociaţii,
pescari, persoane fizice, întreprinderi şi
industrii mici şi mijlocii, comerţ, ONG-
uri, etc.)
Beneficiari direcți:
- Instituții publice;
- APL- uri;
- ONG- uri;
- Asociații, grupuri, organizații de producători;
- Agenți economici din categoria microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii;
- Întreprinderi mari, cu mai puțin de 750 de angajați sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200
milioane de euro;
- Parteneriate public- private;
- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;
Beneficiari finali:
Beneficiarii finali vizați de această măsură sunt fie lucrători în sectorul pescuitului, fie persoane
cu un loc de muncă legat de acest sector, pentru acțiunile 2,3,5,6.
217

Criterii orientative de selecţie
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Prioritizare:
1. În ce măsură dezvoltarea turismului pescăresc se realizează cu impact minim asupra
mediului;
2. În ce măsură promovarea ecoturismului pescăresc se realizează în mod ecologic;
3. În ce măsură se creează sau se mențin locuri de muncă prin redirecționarea activităților
economice spre ecoturismul pescaresc.
Criterii de evaluare tehnică şi financiară
1. Relevanța proiectului pentru obiectivele propuse prin masură
2. Calitatea și maturitatea proiectului
3. Buget
4. Sustenabilitatea tehnică și financiară a proiectului după încetarea finanțării nerambursabile
5. Capacitatea beneficiarului pentru implementarea proiectului
Tipuri de acţiuni (exemple) Acțiunea 1: Crearea, modernizarea, extinderea sau reabilitarea de unități de cazare, masă și
agrement cu specific pescăresc, inclusiv dezvoltarea utilităților necesare bunei funcționări a
acestora;
Acțiunea 2: Crearea de facilități de desfășurare a activităților tipice ecoturismului pescaresc,
inclusiv amenajarea de suprafețe de teren și de luciu de apă în acest scop;
Acțiunea 3: Implementarea de cursuri de formare pentru viitorii angajați în domeniul
ecoturismului, cu obținerea de certificate de calitate;
Acțiunea 4: Înființarea sau reabilitarea de obiective turistice cu specific pescăresc;
Acțiunea 5: Promovarea ecoturismului pescăresc și a evenimentelor relaționate cu acesta;
Acțiunea 6: Identificarea și valorificarea de rute turistice cu specific pescăresc;
Acţiunea 7: Restructurarea și redirecționarea activităților economice cu scopul promovării
ecoturismului pescăresc;
Alocare POP
Cofinanţare /contribuţie beneficiari
(%)
9.800.000,00 Euro
- 0% pentru proiectele de interes colectiv cu beneficiar colectiv și acces public la
rezultatele operațiunii;
- 25% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de până la
100.000 euro;
- 40% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de peste
100.000 euro.
218

Rezultate şi beneficii estimate
Nr. de proiecte estimate
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Rezultate Cantitative:
Realizarea a cel puțin 80 de investiții în infrastructura de turism și promovarea
ecoturismul cu specific pescăresc;
- Rezultate Calitative:
Dezvoltarea sustenabilă din punct de vedere financiar și ambiental a ecoturismului în
zona Grupului.
- Rezultate de Impact:
Îmbunătățirea calității vieții comunităților locale;
Diminuarea pronunțată a somajului prin crearea sau menținerea de locuri de muncă
pentru pescarii supuși reconversiei.
Creșterea veniturilor și a nivelului de trai în zonă;
Cost total estimat (€)
Estimarea costului total
pe măsură (€)
219
Contribuţia POP –
măsură (€)
Contribuţia privată
(€)
24 156.250,00 3.750.000,00 3.750.000,00 0,00
50 121.250,00 6.062.500,00 4.850.000,00 1.212.500,00
6 280.000,00 1.680.000,00 1.200.000,00 480.000,00
80 11.492.500,00 9.800.000,00 1.812.500,00

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Măsura 2 „Exploatarea potențialului endogen al zonei prin consolidarea competitivității
zonelor pescărești și prin crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara
sectorului pescuitului”
Specific
Măsurabil
Abordabil
Realist
(1) Obiective specifice
Introducerea măsurii 2 în strategia integrată de dezvoltare a Grupului Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării contribuie la atingerea obiectivului global propus precum și
a următoarelor obiective specifice:
Exploatarea potențialului endogen prin consolidarea competitivității zonelor pescărești;
Crearea de noi locuri de muncă pentru lucrătorii din domeniul pescuitului, în afara sectorului.
Obiectivele enumerate anterior au fost elaborate în conformitate cu principiile SMART,
după cum este demonstrat în continuare:
Încadrat în Timp
Obiective Specifice – Măsura 2
Exploatarea potențialului endogen prin consolidarea competitivității
zonelor pescărești prin implementare a cel puțin 55 proiecte;
Crearea de noi locuri de muncă pentru lucrătorii din domeniul pescuitului,
în afara sectorului, prin implementarea a cel puțin 55 de proiecte.
Va fi consolidată competitivitatea zonelor pescărești și se vor dezvolta noi
activități economice prin crearea de noi locuri de muncă prin implementarea a cel
puțin 55 de proiecte.
Având în vedere resursele disponibile, obiectivele sunt realizabile
Obiectivele sunt realiste, date fiind resursele existente, intervalul de timp propus
și dimensiunea grupului tință
Obiectivul se va atinge în perioada 2012- 2015
220

(2) Argumentare
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Includerea măsurii 2 în cadrul strategiei integrate de dezvoltare a Grupului Local
pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării are la bază un diagnostic teritorial realist, completat
de analize detaliate și consultări locale multiple. Astfel, măsura propusă este una bine
fundamentată, adaptată nevoilor locale şi, totodată, ea facilitează soluţionarea problemelor
existente și valorificarea punctelor forte ale Grupului, precum și atingerea obiectivului general și
a viziunii comune.
Necesitatea includerii măsurii 2 în cadrul strategiei de dezvoltare locală este detaliată
în continuare, după cum urmează:
Potențialul endogen de care dispune Grupul, prin importantele resurse umane și de mediu de
care dispune, se poate valorifica prin implementarea de proiecte în vederea consolidării
competitivității zonelor de pescuit, dar și prin redirecționarea unor pescari ce nu mai pot fi activi
în acest domeniu, spre alte sectoare;
Consolidarea competitivităţii zonei FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării va avea un impact
pozitiv la nivelul comunităţilor pescăreşti locale prin realizarea de facilități pentru pescari;
Activitatea de pescuit este una cu caracter sezonier, drept pentru care în perioada de prohibiție
și cea de iarnă, la nivelul Grupului sunt necesare surse alternative de obținere a unui venit care
sa permită comunităţilor pescăreşti să-și desfăşoare activităţile curente;
Pentru unele comunităţi pescăreşti din zona FLAG activitatea de pescuit a devenit dificil de
practicat din cauza problemelor financiare existente coroborate cu restricţiile legislative, motiv
pentru care posibilitatea obţinerii unui loc de muncă într-un domeniu complementar pescuitului
le va fi de real folos;
Situația economică și de mediu de la nivelul teritoriului oferă toate condiţiile necesare
desfășurării a numeroase activități alternative pescuitul, precum turism, artizanat, servicii,
comerț etc., în care pot fi atrași numeroşi pescari;
Desfășurarea de noi activități economice în cadrul teritoriului Grupului Local pentru Pescărie
Durabilă în Delta Dunării va contribui la dezvoltarea economică și socială a zonei în ansamblul
ei;
221

3) Domeniul de acţiune
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Prezenta secțiune cuprinde gama de acţiuni propuse spre finanţare, a căror
implementare are ca scop dezvoltarea şi valorificarea zonei pescărești Delta Dunării.
Identificarea domeniului de acţiune s-a realizat prin analize şi consultări multiple, raportate
permanent la zona FLAG propusă şi a avut în vedere respectarea criteriilor de eligibilitate, prin
consultarea documentelor naţionale relevante pentru FEP.
Prin urmare, în zona Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, pentru
măsura 2 a fost ales următorul domeniu de acțiune: Exploatarea potențialului endogen prin
consolidarea competitivității zonelor pescărești și prin crearea de noi locuri de muncă pentru
lucrătorii din sectorul pescăresc, în alte domenii de activitate.
În ceea ce priveşte acţiunile propuse a se implementa în cadrul domeniului de intervenție ales,
aceastea sunt următoarele:
Acțiunea 1: Investiții destinate consolidării competitivității zonelor pescărești;
Acțiunea 2: Investiții destinate creării de noi locuri de muncă pentru pescarii sau lucrătorii
din sectorul pescăresc, în domenii complementare acestuia, inclusiv în activități tradiționale;
Acțiunea 3: Promovarea de noi activități în rândul muncitorilor din sectorul pescăresc,
formarea și integrarea acestora în noi domenii de activitate.
Gama de acțiuni propusă în cadrul Măsurii 2 este în conformitate cu cerințele FEP-POP (art.44 al
Regulamentului Comisiei Europene 1198/2006) ceea ce demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate
numărul 12.
Totodată, aşa cum o demonstrează informaţiile de mai sus, gama de acţiuni propusă în cadrul Măsurii 2 este
una fezabilă, fiind corelată cu obiectivele si rezultatele scontate ale strategiei precum şi cu resursele umane şi
financiare disponibile ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie numărul 2c.
222

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
(4) Complementaritate şi delimitare
Atenție! Cheltuielile cofinanţate de măsura 2 nu primesc asistenţă din partea altui
instrument financiar comunitar.
Complementaritatea prezentei măsuri cu alte iniţiative naționale sau comunitare are ca
scop delimitarea clară în ceea ce privește acordarea de fonduri nerambursabile, pentru a evita
dubla finanțare. În acest sens, complementaritatea măsurii 2 cu alte programe naţionale sau
europene a fost analizată pe două planuri, intern şi extern, după cum se demonstrează în
continuare:
Complementaritate internă: inițiative din cadrul POP:
Măsura 2 nu este complementară cu niciuna dintre măsurile prevazute în POP.
Complementaritate externă cu alte programe și inițiative naționale sau comunitare:
Programul Operațional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane, POSDRU este un
program european al cărui obiectiv principal este dezvoltarea capitalului uman şi creşterea
competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa
muncii şi asigurarea participării crescute pe o piaţă a muncii modernă, flexibilă şi inclusivă.
Astfel, POS DRU, prin măsurile sale își propune, între altele, formarea unor categorii de
persoane în scopul reorientării profesionale, însă POS DRU exclude complet formarea
persoanelor in domeniul pescăresc, indiferent de obiectul și scopul final al unui anumit proiect
de pregătire/ formare, ceea ce demonstrează că cele două instrumente financiare analizate
sunt complementare şi nu identice.
Ajutor de stat pentru asigurarea dezvoltării economice durabile:
Prin această măsură, beneficiarul potențital (IMM- uri și întreprinderi mari) trebuie
să îndeplinească una dintre condițiile:
- realizează o investiție inițială cu o valoare care se încadrează între 5 și 10 milioane euro
inclusiv, echivalent în lei și creează minim 50 de noi locuri de muncă ca urmare a realizării
investiției inițiale;
223

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- realizează o investiție inițială cu o valoare care se încadrează între 10 și 20 milioane euro
inclusiv, echivalent in lei și creează minim 100 de noi locuri de muncă ca urmare a realizării
investiției inițiale;
- realizează o investiție inițială cu o valoare care se încadrează între 20 și 30 milioane euro
inclusiv, echivalent în lei și creează minim 200 de noi locuri de muncă ca urmare a realizării
investiției inițiale.
Prin urmare, celor două instrumente financiare analizate (măsura 2 FEP şi ajutorul de
stat pentru asigurarea dezvoltării economice durabile) sunt complementare prin prisma locurilor
de muncă create. Cele două linii de finanţare nu se suprapun însă, întrucât, la nivelul măsurii 2
locurile de muncă create au ca scop integrarea pescarilor în domenii complementare
pescuitului în timp ce ajutorul de stat pentru asigurarea dezvoltării economice durabile işi
propune dezvoltarea de noi locuri de muncă pentru asigurarea unei creşteri economice globale,
nu pentru reconversia pescarilor.
În concluzie, implementarea strategiei integrate de dezvoltare a zonei Grupului Local
pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării și implicit a acțiunilor propuse prin intermediul acestei
măsuri se realizează conform art.54 din Reg. (CE) nr.1198/2006 şi, prin urmare, operaţiunile
finanţate prin FLAG nu vor primi asistență financiară din partea altui instrument financiar
comunitar.
Măsura 2 propusă spre finanţare este complementare cu alte instrumente financiare comunitare şi naţionale,
ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie 2c.
(5) Beneficiari ţintă
În cadrul măsurii 2 a fost propusă următoarea categorie de beneficiari:
Beneficiari direcți:
- Instituții publice;
- APL- uri;
- ONG- uri;
224

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Asociații, grupuri, organizații de producători;
- Agenți economici din categoria microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii;
- Întreprinderi mari, cu mai puțin de 750 de angajați sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200
milioane de euro;
- Parteneriate public- private;
- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;
Beneficiari finali:
Grupul țintă vizat de această măsură sunt fie lucrători în sectorul pescuitului, fie
persoane cu un loc de muncă legat de acest sector, pentru acțiunile 2 și 3.
În cadrul măsurii 2, cea mai mare parte a acțiunilor propuse vor fi conduse de către sectorul privat, ceea ce
(6) Integrarea sustenabilităţii mediului
demonstrează respectarea criteriului de selecție 2d.
Strategia integrată de dezvoltare locală a zonei Grupului Local pentru Pescărie
Durabilă în Delta Dunării respectă atât politica UE privind durabilitatea mediului cât şi strategia
europeană de dezvoltare durabilă (SDD). Atenţia deosebită acordată sustenabilităţii ambientale
a zonei FLAG- Pescărie Durabilă în Delta Dunării are la bază următoarele măsuri de protejare a
mediului:
Diversificarea activităţilor economice, cu respectarea condiţiilor de mediu impuse la nivel
naţional şi european;
pescăresc;
Promovarea protecţiei mediului ca nouă activitate economică, complementară sectorului
Crearea de locuri de muncă multiple pentru lucrătorii din sectorul pescuitului, în domenii
complementare acestuia, cu respectarea condiţiilor de mediu impuse la nivel naţional şi
european;
225

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Integrarea lucrătorilor în domenii complementare pescuitului cu promovarea de
programelor de asiguare a sustenabilităţii mediului si de conservare a acestuia prin metode
ecologice;
La nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării au fost stabilite
acțiuni care respectă cerinţelor de mediu impuse, care asigură durabilitatea acestuia și care
încurajează folosirea unor metode ecologice pentru conservarea sa.
(7) Integrarea Inovării
Stimularea inovării este unul dintre principiile fundamentale ale Axei 4 din FEP şi una
dintre priorităţile UE stabilite în cadrul strategiei Europa 2020 drept pentru care, în vederea
integrării inovării în cadrul strategiei FLAG, se va evita aplicarea repetată de acţiuni si metode
comune deoarece, pentru a atinge potențialul maxim, zonă pescărească Delta Dunării trebuie
să își identifice propriile soluții la problemele cu care se confruntă.
Totodată, particularitățile teritoriului acoperit de Grup îi conferă acestuia unicitate,
motiv pentru care toate iniţiativele ce se vor implementa la nivelul zonei FLAG- Pescărie
Durabilă în Delta Dunării vor fi abordate într-o manieră inovativă. În acest sens, a fost propusă
următoarea gamă de acțiuni:
- metode inovative de promovare și/ sau formare pentru ocuparea noilor locuri de muncă;
- adoptarea unei maniere inovatoare de către beneficiar în dezvoltarea sau gestionarea unui
proiect;
- adoptarea unei maniere inovatoare de implicare a beneficiarului în proiect;
- atragerea, într-o manieră inovatoare, a resurselor în cadrul unui proiect;
- identificarea, utilizarea, difuzarea şi comunicarea rezultatelor unui proiect prin modalităţi
inovative;
- auto-susținerea proiectului prin modalităţi inovative;
- inovație în relaţionarea proiectului cu alte iniţiative;
Implementarea acţiunilor inovative enumerate mai sus se va face doar în condiţiile
respectării domeniului de acţiune propus. Totodata, proiectele inovative depuse la nivel de
FLAG de actori locali ai zonei vor fi punctate suplimentar.
226

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
(8) Resursele şi distribuirea lor
În cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală- Pescărie Durabilă în Delta Dunării, măsurii
2 i-a fost alocat bugetul de 6.200.000,00 euro (valoare nerambursabila) reprezentând
29,81% din resursele financiare totale ale zonei FLAG. Valoarea alocării este fundamentată de
specificitatea zonei rezultată din analiza diagnostic precum și din obiectivele propuse a fi atinse
în cadrul planului de dezvoltare locală prin măsura 2.
Estimarea bugetul alocat măsurii 2 la nivelul zonei Grupului Local pentru Pescărie
Durabilă în Delta Dunării a avut în vedere următoarele considerente:
În cadrul celor peste 25 de întâlniri realizate în teritoriu, s-a constatat că la nivelul zonei
FLAG există o cerere foarte mare de proiecte pentru acțiunile eligibile propuse a se
finanța prin măsura 2;
Cererea de proiecte menționată la punctul anterior este promovată de organizații
reprezentative pentru zonă, a caror putere de investiție permite, în cazul proiectelor
individuale, susținerea cofinanțării necesare;
Cererea sporită de proiecte și micro-proiecte de pe Măsura 2 este direct proporțională cu
potențialul deosebit de ridicat al zonei FLAG Pescărie- Durabilă în Delta Dunării
întrucât:
o Teritoriul FLAG analizat este zona cu cel mai mare potențial piscicol din țară;
o Grupul Local acoperă Delta Dunării- zonă pescărească deosebit de importantă la
nivel național și internațional, intrată în patrimoniul mondial al UNESCO și
clasificată ca rezervație a biosferei în România. Pe teritoriul Grupului, există 20 de
zone strict protejate ale Rezervației ce prezintă excelente exemple de ecosisteme
terestre și acvatice, și care cuprind specii valoroase de floră și faună;
227

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
o Cea mai mare parte din producția de peste a țării provine din zona acoperită de
Grupul Local pentru Pescarie Durabila în Delta Dunării;
Suprafața Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării - deosebit de mare
(ea reprezintă o patrime din suprafața estimata a fi acoperita la nivel național de catre
grupurile FEP din Romania 4 )- este un alt factor ce justifică cererea ridicată de micro-
proiecte înregistrate la nivelul grupului pentru măsura 2;
Peste 70% din populatia zonei are ca unică sursă de venit pescuitul, în prezent
neexintând alte programe care să ofere locuitorilor FLAG alternative ocupaționale
viabile. În acest sens, important de menționat este și faptul că, spre deosebire de alte
zone, pe teritoriul Grupului pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunarii nu există
grupuri de acțiune locală selectate prin Axa Leader- PNDR, așadar accesarea
fondurilor alocate prin Măsura 2 va oferi comunitaților locale ale zonei FLAG
șanse reale de dezvoltare.
Totodată, implementarea prezentei măsuri este favorizată și de faptul că partenerii
Grupului Local- entitățile responsabile de luarea deciziilor- sunt actori importanti, nu doar
în zona FLAG-ului ci și la nivel national, ceea ce demonstreză că acțiunile propuse iși
vor atinge finalitatea.
Prin urmare, bugetul alocat măsurii 2 este unul real, adaptat nevoilor zonei FLAG şi
corelat atât cu obiectivele propuse cât şi cu rezultatele estimate a se obţine, ceea ce
demonstrează respectarea criteriul de selecţie 2d privind planul financiar.
4 Conform mentiunilor din POP, s-a estimat ca pana in anul 2013 vor fi selectionate la nivel national 15 grupuri FEP ce vor
acoperi o suprafata de 21.000 km².
228

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă criteriul de selecție numărul 2d, întrucât bugetul
propus este corelat cu următoarele rezultate estimate în cadrul măsurii 2:
-Implementarea unui număr de 73 de proiecte în domeniul vizat de măsura 2, așa cum sunt acestea detaliate în
Fișa Măsurii 2 (valoare proiect/finanțare nerambursabilă/contribuție proprie);
(9) Rezultate şi beneficii estimate
Estimarea rezultatelelor și a beneficiilor obținute în urma implementarea măsurii 2 în
cadrul zonei FLAG s-a realizat cu identificarea unor indicatori corespunzători de performanţa
raportati la obiectivele cuantificabile (SMART) prezentate în secţiunea anterioară. Totodată,
conform recomandărilor AM-POP, rezultatele estimate au fost ierarhizate în funcţie de efectele
obţinute, după cum sunt prezentate acestea în continuare:
Rezultate Cantitative:
Implementarea unui număr de 55 de proiecte în domeniul vizat de măsura 2, așa cum
sunt acestea detaliate (pe valoare proiect/finanțare nerambursabilă/contribuție proprie) în cadrul
Fișei Măsurii 2;
Rezultate Calitative:
Consolidarea competitivității zonelor pescărești;
Dobândirea de noi calificari de către pescarii/lucrătorii din sectorul pescaresc;
Rezultate de Impact:
Diminuarea somajului;
Desfășurarea pescuitului în condiții mai bune și concurențiale, raportat la alte zone
229

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
umede europene importante;
Creşterea numărului de angajaţi în domenii noi domenii ce exclud pescuitul.
Avand In vedere toate mentiunile de mai sus, se poate observa faptul co Masura 2 propusa In cadrul strategiei integrate
de dezvoltare /ocala este In conformitate cu cerintele FEP-POP (art.44 a/ Regulamentului Comisiei Europene
1198/2006} ceea ce demonstreaza respectarea criteriului de eligibilitate numaru/12.
230

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
231

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
MĂSURA 2 „Exploatarea potențialului endogen al zonei prin consolidarea competitivității zonelor pescărești și prin crearea
unor locuri de muncă suplimentare, în afara sectorului pescuitului”
Obiectivul şi raportul cu strategia de
dezvoltare – miza intervenţiei
Domeniul de acţiune
Complementaritate şi delimitare
Beneficiarii ţintă (tipuri):
- Publici (va fi precizat: comune, asociaţii
de comune, instituţii publice, altele)
- Privaţi (va fi precizat: asociaţii, pescari,
persoane fizice, întreprinderi şi industrii
mici şi mijlocii, comerţ, ONG-uri, etc.)
Obiective
Exploatarea potențialului endogen prin consolidarea competitivității zonelor pescărești;
Crearea de noi locuri de muncă pentru lucrătorii din domeniul pescuitului, în afara sectorului.
Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei
Măsura 2 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a zonei FLAG Pescărie
Durabilă în Delta Dunării întrucât, prin obiectivele şi acţiunile propuse, ea va contribui la atingerea
obiectivul general identificat ca fiind prioritar în cadrul teritoriului.
Exploatarea potențialului endogen prin consolidarea competitivității zonelor pescărești și prin crearea de
noi locuri de muncă pentru lucrătorii din sectorul pescăresc, în alte domenii de activitate.
Complementaritate interna
Nu este cazul.
Complementaritate externa
POSDRU.
Ajutor de stat pentru asigurarea dezvoltării economice durabile.
Beneficiari directi:
- Instituții publice;
- APL- uri;
- ONG- uri;
- Asociații, grupuri, organizații de producători;
- Agenți economici din categoria microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii;
- Întreprinderi mari, cu mai puțin de 750 de angajați sau cu o cifră de afaceri mai mică de 200 milioane de
euro;
- Parteneriate public- private;
- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;
Beneficiari finali:
Grupul țintă vizat de această măsură sunt fie lucrători în sectorul pescuitului, fie persoane cu un loc de
muncă legat de acest sector pentru acțiunile 2 și 3.
231

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Criterii orientative de selecţie Prioritizare:
1. În ce măsură scopul final al investițiilor realizate este crearea de locuri de muncă pentru muncitorii
din domeniul pescăresc;
2. În ce măsură viitorii angajați vor fi formați și integrați în noile locuri de muncă;
3. În ce măsură se creează sau se mențin locuri de muncă pentru grupul tință (beneficiarii finali);
Criterii de evaluare tehnică şi financiară
6. Relevanța proiectului pentru obiectivele propuse prin măsură;
7. Calitatea si maturitatea proiectului;
8. Buget;
9. Sustenabilitatea tehnică și financiară a proiectului după încetarea finanțării nerambursabile;
10. Capacitatea beneficiarului pentru implementarea proiectului.
Tipuri de acţiuni (exemple) Acțiunea 1: Investiții destinate consolidării comeptitivității zonelor pescărești;
Acțiunea 2: Investiții destinate creării de noi locuri de muncă pentru pescarii sau lucrătorii din
sectorul pescăresc, în domenii complementare acestuia, inclusiv în activități tradiționale;
Acțiunea 3: Promovarea de noi activități în rândul muncitorilor din sectorul pescăresc, formarea
și integrarea acestora în noi domenii de activitate.
Alocare POP 6.200.000,00 Euro
Cofinanţare /contribuţie beneficiari (%) - 0% pentru proiectele de interes colectiv cu beneficiar colectiv și acces public la rezultatele
operațiunii;
- 25% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de până la 100.000 euro;
- 40% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de peste 100.000 euro.
Rezultate şi beneficii estimate Rezultate Cantitative:
Implementarea unui număr de 55 de proiecte în domeniul vizat de măsura 2, așa cum
sunt acestea detaliate (pe valoare proiect/finanțare nerambursabilă/contribuție proprie) în cadrul
Fișei Măsurii 2;
Rezultate Calitative:
Consolidarea competitivității zonelor pescărești;
Dobândirea de noi calificari de către pescarii/lucrătorii din sectorul pescaresc;
Rezultate de Impact:
Diminuarea somajului;
Desfășurarea pescuitului în condiții mai bune și concurențiale, raportat la alte zone
umede europene importante;
Creşterea numărului de angajaţi în domenii noi domenii ce exclud pescuitul.
232

Nr. de proiecte estimate
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Cost total estimat (€)
Estimarea costului total
pe măsură (€)
233
Contribuţia POP – măsură
(€)
Contribuţia privată
(€)
44 109.090,90 4.800.000,00 4.800.000,00 0,00
8
3
101562.50
350.000,00 0,00
812.500,00
1.050.000,00
650.000,00 162.500,00
750.000,00 300.000,00
55 6.662.500,00 6.200.000,00 462.500,00

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Măsura 3 „Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului natural și cultural al
zonei”
(1) Obiective specifice
Introducerea măsurii 3 în strategia integrată de dezvoltare a Grupului Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării contribuie la atingerea obiectivului global propus
precum și a următoarelor obiective specifice:
Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului natural în zona Grupului Local
pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării pentru menținerea atractivității acestuia;
Sensibilizarea populaţiei locale în probleme de patrimoniu cu scopul protejării acestuia;
Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și arhitectonic;
Refacerea unor obiective de patrimoniu care au dispărut sau construirea de obiective
care respectă întocmai caracteristicile arhitecturii tradiționale.
Obiectivele enumerate anterior au fost elaborate în conformitate cu principiile
SMART, după cum este demonstrat în continuare:
Obiective Specifice – Măsura 3
Specific Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului natural în zona
Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării pentru
menținerea atractivității acestuia;
Sensibilizarea populaţiei locale în probleme de patrimoniu cu scopul
protejării acestuia;
Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și
arhitectonic.
Realizarea de construcții noi care să respecte întocmai specificul
arhitecturii tradiționale din Delta Dunării.
234

Măsurabil
Abordabil
Realist
Încadrat în
Timp
(2) Argumentare
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Protejarea patrimoniilor, sensibilizarea populației locale în probleme de mediu și
îmbunătățirea patrimoniului natural și arhitectonic prin implementarea a cel puțin
23 de proiecte în zona FLAG-ului.
Având în vedere resursele disponibile, obiectivele sunt realizabile
Obiectivele sunt realiste, date fiind resursele existente, intervalul de timp propus
și dimensiunea grupului tință
Obiectivul se va atinge în perioada 2012- 2015
Includerea măsurii 3 în cadrul strategiei integrate de dezvoltare a Grupului Local
pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării are la bază un diagnostic teritorial realist, completat
de analize detaliate și consultări locale multiple. Astfel, măsura propusă este una bine
fundamentată, adaptată nevoilor Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării şi,
totodată, ea facilitează soluţionarea problemelor existente și valorificarea punctelor forte ale
Grupului, precum și atingerea obiectivului general și a viziunii comune.
Necesitatea includerii măsurii 3 în cadrul strategiei de dezvoltare locală este detaliată
în continuare, după cum urmează:
Pe teritoriul acoperit de Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării,
patrimoniul de mediu este important, existând un număr ridicat de suprafeţe de apă şi
teren contaminate ce au un impact negativ atât asupra sectorului pescăresc cât şi a
altor domenii complementare acestuia;
În zona FLAG cea mai mare parte din comunitaţile locale nu conștientizează importanţa
acţiunilor de protecţie a mediului şi a patrimoniilor iar din această cauză, la nivelul
grupului local, se face necesară implementarea unor măsuri de sensibilizare a opiniei
publice în ceea ce privește problematica sustenabilităţii mediului;
Patrimoniul cultural, inclusiv cel imaterial și cel arhitectural al zonei FLAG este unul
235

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
deosebit de valoros drept pentru care, implementarea unor acţiuni de protejare,
conservare și valorificare, la nivelul lui, vor dezvolta teritoriul în ansamblul său.
(3) Domeniul de acţiune
Prezenta secțiune cuprinde gama de acţiuni propuse spre finanţare, a căror
implementare are ca scop dezvoltarea şi valorificarea zonei pescărești. Identificarea
domeniului de acţiune s-a realizat prin analize şi consultări multiple, raportate permanent
la zona FLAG propusă şi a avut în vedere respectarea criteriilor de eligibilitate, prin
consultarea documentelor naţionale relevante pentru FEP.
Prin urmare, în zona Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării,
pentru măsura 3 a fost ales următorul domeniu de acțiune: Protejarea, conservarea și
valorificarea patrimoniilor natural și cultural al zonei FLAG. În ceea ce priveşte acţiunile
propuse a se implementa în cadrul domeniului de intervenție ales, aceastea sunt
următoarele:
Acțiunea 1: Investiții în acțiuni de protejare, conservare și valorificare a
patrimoniului natural în zona FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării pentru menținerea
atractivității acesteia;
Acțiunea 2: Investiții în acțiuni de protejare, conservare și valorificare a
patrimoniului cultural, inclusiv a celui imaterial, în zona FLAG Pescărie Durabilă în Delta
Dunării;
Acțiunea 3: Investiții în acțiuni de sensibilizare a populației cu privire la protejarea
patrimoniului natural și cultural.
Actiunea 4: Investiții în refacerea unor obiective de patrimoniu care au dispărut
sau construirea de obiective care respectă întocmai caracteristicile arhitecturii
tradiționale.
236

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Gama de acţiuni propusă în cadrul Măsurii 3 este în conformitate cu cerinţele FEP-POP (art.44 al
Regulamentului Comisiei Europene 1198/2006) ceea ce demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate
numărul 12.
Totodată, aşa cum o demonstrează informaţiile de mai sus, gama de acţiuni propusă în cadrul Măsurii 3 este
una fezabilă, fiind corelată cu obiectivele si rezultatele scontate ale strategiei precum şi cu resursele umane
şi financiare disponibile ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie numărul 2c.
(4) Complementaritate şi delimitare
Atenție! Cheltuielile cofinanţate de măsura 3 nu primesc asistenţă din partea altui
instrument financiar comunitar.
Complementaritatea prezentei măsuri cu alte iniţiative naționale sau comunitare
are ca scop delimitarea clară în ceea ce privește acordarea de fonduri nerambursabile,
pentru a evita dubla finanțare. În acest sens, complementaritatea măsurii 3 cu alte
programe naţionale sau europene a fost analizată pe două planuri, intern şi extern, după
cum se demonstrează în continuare:
Complementaritate internă, cu inițiative din cadrul POP:
Complementare internă cu Măsura 3.2 „Protecția și dezvoltarea faunei și
florei acvatice”
Măsura 3 este complementară cu Măsura 3.2 „Protecția și dezvoltarea faunei și
florei acvatice‖ a Axei prioritare 3 din POP care își propune construirea sau instalarea
facilităților statice sau mobile destinate protecției și dezvoltării faunei si florei acvatice,
reabilitarea resurselor piscicole din apele interioare, inclusiv a zonelor de reproducere și
a rutelor de migrație pentru speciile migratoare precum și protecția și îmbunătățirea
237

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
mediilor în cadrul programului NATURA 2000, dacă sunt legate de activități de pescuit.
Prin urmare, măsura 3 din cadrul strategiei nu dublează acțiunile propuse prin măsura
3.2, ci vine în completarea sa.
Complementaritate externă cu alte programe și inițiative naționale sau comunitare:
Complementaritate externă cu POS MEDIU, Axa prioritară 4, „Implementarea
sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii‖, 4.1. Dezvoltarea
infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi Natura
2000, categoria A. Elaborare / revizuire a planurilor, strategiilor şi a măsurilor de
management al ariilor naturale protejate şi alte activităţi conexe (activităţi preliminare
măsurilor concrete de investiţii sau conservare) Şi categoria de activităţi C&D: Activităţi
privind îmbunătăţirea şi menţinerea stării de conservare favorabilă a speciilor şi
habitatelor.
Cele doua instrumente financiare prezintă, în comun, interesul pentru protejarea
naturii, însă, spre deosebire de POS Mediu, măsura 3 își propune implementarea unor
acțiuni ce nu vizează dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management,
realizarea de studii sau implemetarea de activități de cercetare/dezvoltare.
Complementaritate cu programul „Cultura 2007- 2013‖, finanțat prin Ministerul Culturii,
are ca obiective promovarea mobilităţii transnaţionale a persoanelor care activează în
sectorul cultural, încurajarea circulaţiei transnaționale a operelor şi a produselor culturale
şi artistice, încurajarea dialogului intercultural. Sunt vizate artele vizuale, artele
spectacolului: cinematografie, teatru, muzică, dans și patrimoniu – conferinţe,
simpozioane, ateliere de lucru etc.
După cum se poate observa, acest program nu vizează conservarea și
valorificarea patrimoniului cultural imaterial specific regional, ci este destinat artelor în
general, de unde rezultă complementaritatea între cele două instrumente de finanțare.
238

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În concluzie, implementarea strategiei integrate de dezvoltare a zonei Grupului
Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării și implicit a acțiunilor propuse prin
intermediul acestei măsuri se realizează conform art.54 din Reg. (CE) nr.1198/2006 şi,
aşadar, operaţiunile finanţate prin FLAG nu vor primi asistență financiară din partea altui
instrument financiar comunitar.
Măsura 3 propusă spre finanţare este complementare cu alte instrumente financiare comunitare şi
naţionale, ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie 2c.
(5) Beneficiari ţintă
În cadrul măsurii 3 a fost propusă următoarea categorie de beneficiari:
- Instituții publice;
- APL- uri;
- ONG- uri;
- Asociații, grupuri, organizații de producători;
- Agenți economici din categoria microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii;
- Întreprinderi mari, cu mai puțin de 750 de angajati sau cu o cifra de afaceri mai mică
de 200 milioane de euro;
- Parteneriate public- private;
- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale.
În cadrul măsurii 3, cea mai mare parte a acțiunilor propuse vor fi conduse de către sectorul privat, ceea ce
demonstrează respectarea criteriului de selecție 2d.
239

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
(6) Integrarea sustenabilităţii mediului
Strategia integrată de dezvoltare locală a zonei Grupului Local pentru Pescărie
Durabilă în Delta Dunării respectă atât politica UE privind durabilitatea mediului cât şi
strategia europeană de dezvoltare durabilă (SDD). Atenţia deosebită acordată
sustenabilităţii ambientale a zonei are la bază următoarele măsuri de protejare a
mediului:
Implementarea de acțiuni de protejare a mediului din zona FLAG, cu achiziția de
echipamente anti-poluare, dacă va fi cazul;
Investiții în acțiuni de sensibilizare a populației cu privire la protecția mediului;
Implemetarea, în confomitate cu politica de mediu, a unor măsuri de protejare sau
îmbunătățire a patrimoniului natural și cultural caracteristic zonei Grupului Local
pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării;
Prin urmare, la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării au
fost stabilite acțiuni care respectă cerinţelor de mediu impuse, care asigură durabilitatea
acestuia și care încurajează folosirea unor metode ecologice pentru conservarea sa.
(7) Integrarea Inovării
Stimularea inovării este unul dintre principiile fundamentale ale Axei 4 din FEP
şi una dintre priorităţile UE stabilite în cadrul strategiei Europa 2020 drept pentru care, în
vederea integrării inovării în cadrul strategiei FLAG, se va evita aplicarea repetată de
acţiuni si metode comune deoarece, pentru a atinge potențialul maxim, zonă
pescărească Delta Dunării trebuie să își identifice propriile soluții la problemele cu care
se confruntă.
Totodată, particularitățile teritoriului acoperit de Grup îi conferă acestuia
unicitate, motiv pentru care toate iniţiativele ce se vor implementa la nivelul zonei vor fi
abordate într-o manieră inovativă. În acest sens, a fost propusă următoarea gamă de
acțiuni:
240

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- implementarea de măsuri inovative de protejare, conservare și valorificare a
patrimoniilor;
- achiziția de utilaje anti-poluare bazate pe tehnologii inovatoare;
- implementarea de acțiuni de sensibilizare a comunitaților locale cu privire la protecția
mediului prin metode inovative;
- adoptarea unei maniere inovatoare de către beneficiar în dezvoltarea sau gestionarea
unui proiect;
- adoptarea unei maniere inovatoare de implicare a beneficiarului în proiect;
- atragerea, într-o manieră inovatoare, a resurselor în cadrul unui proiect;
- identificarea, utilizarea, difuzarea şi comunicarea rezultatelor unui proiect prin
modalităţi inovative;
- auto-susținerea proiectului prin modalităţi inovative;
- inovație în relaţionarea proiectului cu alte iniţiative;
Implementarea acţiunilor inovative enumerate mai sus se va face doar în
condiţiile respectării domeniului de acţiune propus. Totodata, proiectele inovative
depuse la nivel de FLAG de actori locali ai zonei vor fi punctate suplimentar.
(8) Resursele şi distribuirea lor
o În cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală- Pescărie Durabilă în Delta
Dunării, măsurii 3 i-a fost alocat bugetul de 2.408.000,00 euro (valoare
nerambursabila) reprezentând 11,25 % din resursele financiare totale ale zonei
FLAG. Valoarea alocării este fundamentată de specificitatea zonei rezultată din
analiza diagnostic precum și din obiectivele propuse a fi atinse în cadrul planului
de dezvoltare locală prin măsura 3, dar și de costurile foarte ridicate pe care acest
tip de investiții le presupune;
241

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Estimarea bugetului în cadrul măsurii 3, la nivelul zonei Grupului Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării, a avut în vedere următoarele considerente în vedere
următoarele considerente:
În cadrul celor peste 25 de întâlniri realizate în teritoriu, s-a constatat că la nivelul zonei
FLAG există o cerere foarte mare de proiecte pentru acțiunile eligibile propuse a se
finanța prin măsura 3;
Cererea de proiecte menționată la punctul anterior este promovată de organizații
reprezentative pentru zonă, a caror putere de investiție permite, în cazul proiectelor
individuale, susținerea cofinanțării necesare;
Cererea sporită de proiecte de pe măsura 3 este direct proporțională cu potențialul
deosebit de ridicat al zonei FLAG Pescărie- Durabilă în Delta Dunării întrucât:
o Grupul Local acoperă Delta Dunării- zonă pescărească deosebit de importantă la
nivel național și internațional, intrată în patrimoniul mondial al UNESCO și
clasificată ca rezervație a biosferei în România . Pe teritoriul Grupului, există 18
zone protejate ale Rezervației ce prezintă excelente exemple de ecosisteme
terestre și acvatice, și care cuprind specii valoroase de floră și faună;
o Patrimoniul cultural arhitectonic și imaterial (tradițiile și obiceiurile tipice transmise
de la o generație la alta) sunt extrem de valoroase, cu atât mai mult datorită
mozaicului etnic ce domină zona.
Suprafața Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării - deosebit de mare
(ea reprezintă o pătrime din suprafața estimată a fi acoperită la nivel național de către
grupurile FEP din Romania 5 )- este un alt factor ce justifică cererea ridicată de micro-
proiecte înregistrate la nivelul grupului pentru măsura 3;
Totodată, implementarea prezentei măsuri este favorizată și de faptul că partenerii
Grupului Local- entitățile responsabile de luarea deciziilor- sunt actori importanti, nu doar
în zona FLAG-ului ci și la nivel national, ceea ce demonstreză că acțiunile propuse iși
vor atinge finalitatea.
5 Conform mentiunilor din POP, s-a estimat ca pana in anul 2013 vor fi selectionate la nivel national 15 grupuri FEP ce vor
acoperi o suprafata de 21.000 km².
242

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Prin urmare, bugetul alocat măsurii 3 este unul realist, adaptat nevoilor zonei
FLAG şi corelat atât cu obiectivele propuse cât şi cu rezultatele estimate a se obţine,
ceea ce demonstrează respectarea criteriul de selecţie 2d privind planul financiar.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă criteriul de selecție numărul 2d, întrucât
bugetul propus este corelat cu următoarele rezultate estimate în cadrul măsurii 3:
- Realizarea a cel puțin 41 de investiții în ecoturismul cu specific pescăresc, așa cum sunt acestea detaliate în
Fișa Măsurii 3 (valoare proiect/finanțare nerambursabilă/contribuție proprie);
-- Creșterea atractivității zonei FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării prin îmbunătățirea patrimoniului
natural și arhitectonic și renovarea satelor de coastă;
- Creșterea gradului de interes al comunităților locale în ceea ce privește problemele de mediu și
constientizarea importanței pe care sustenabilitatea ambientală o are la nivelul zonei FLAG Pescărie
Durabilă în Delta Dunării;
(9) Rezultate şi beneficii estimate
Estimarea rezultatelelor și a beneficiilor obținute în urma implementarea măsurii 3 în
cadrul zonei FLAG s-a realizat cu identificarea unor indicatori corespunzători de
performanţa raportati la obiectivele cuantificabile (SMART) prezentate în secţiunea
anterioară. Totodată, conform recomandărilor AM-POP, rezultatele estimate au fost
ierarhizate în funcţie de efectele obţinute, după cum sunt prezentate acestea în
continuare:
Rezultate Cantitative:
Implementarea unui număr de 23 de proiecte în domeniul vizat de măsura 3, așa
cum sunt acestea detaliate (pe valoare proiect/finanțare nerambursabilă/contribuție
proprie) în cadrul Fișei Măsurii 3;
Rezultate Calitative:
Creșterea atractivității zonei FLAG prin protejarea, conservarea și valorificarea
patrimoniului natural și cultural local;
243

Rezultate de Impact:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Creșterea gradului de interes al comunităților locale în ceea ce privește importanța pe care
sustenabilitatea ambientală și patrimoniile cultural și de mediu le au la nivelul zonei
Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării;
Având în vedere toate menţiunile de mai sus, se poate observa faptul că Măsura 3 propusă în cadrul
strategiei integrate de dezvoltare locală este în conformitate cu cerinţele FEP-POP (art.44 al Regulamentului
Comisiei Europene 1198/2006) ceea ce demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate numărul 12.
244

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
MĂSURA 3 „Protejarea, conservarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural al zonei”
Obiectivul şi raportul cu strategia
de dezvoltare – miza intervenţiei
Domeniul de acţiune
Complementaritate şi delimitare
Beneficiarii ţintă (tipuri):
- Publici (va fi precizat: comune,
asociaţii de comune, instituţii publice,
altele)
- Privaţi (va fi precizat: asociaţii,
pescari, persoane fizice, întreprinderi
şi industrii mici şi mijlocii, comerţ,
Obiective:
Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului natural în zona Grupului
Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării pentru menținerea atractivității
acestuia;
Sensibilizarea populaţiei locale în probleme de patrimoniu cu scopul protejării
acestuia;
Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniului cultural și arhitectonic.
Refacerea unor obiective de patrimoniu care au dispărut sau construirea de
obiective care respectă întocmai caracteristicile arhitecturii tradiționale.
Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei
Măsura 3 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a zonei
FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării întrucat, prin obiectivele şi acţiunile propuse,
ea va contribui la atingerea obiectivul general identificat ca fiind prioritar în cadrul
teritoriului.
Protejarea, conservarea și valorificarea patrimoniilor natural și cultural al zonei FLAG.
Complementaritate internă
Masura 3.2 POP
Complementaritate externă
Life+
POS Mediu, Axa 4
Cultura 2007- 2013
- Instituții publice;
- APL- uri;
- ONG- uri;
- Asociații, grupuri, organizații de producători;
- Agenți economici din categoria microîntreprinderilor, a întreprinderilor mici și mijlocii;
- Întreprinderi mari, cu mai puțin de 750 de angajați sau cu o cifră de afaceri mai mică
de 200 milioane de euro;
245

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
ONG-uri, etc.) - Parteneriate public- private;
- Persoane fizice autorizate, Întreprinderi Individuale, Întreprinderi Familiale;
Criterii orientative de selecţie Prioritizare:
1. În ce măsură acțiunile de protejare a mediului sunt durabile;
2. În ce măsură populația își însușește cunoștințele necesare minime pentru
menținerea și protecția mediului;
3. În ce măsură speciile pe cale de dispariție sunt reabilitate.
Criterii de evaluare tehnica si financiara
11. Relevanța proiectului pentru obiectivele propuse prin măsura;
12. Calitatea și maturitatea proiectului;
13. Buget;
14. Sustenabilitatea tehnică și financiară a proiectului după încetarea finanțării
nerambursabile;
15. Capacitatea beneficiarului pentru implementarea proiectului;
Tipuri de acţiuni (exemple) Acțiunea 1: Investiții în acțiuni de protejare, conservare și valorificare a
patrimoniului natural în zona FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării pentru
menținerea atractivității acesteia;
Acțiunea 2: Investiții în acțiuni de protejare, conservare și valorificare a
patrimoniului cultural, inclusiv a celui imaterial, în zona FLAG Pescărie Durabilă
în Delta Dunării;
Acțiunea 3: Investiții în acțiuni de sensibilizare a populației cu privire la protejarea
patrimoniului natural și cultural;
Actiunea 4: Investiții în refacerea unor obiective de patrimoniu care au dispărut
sau construirea de obiective care respectă întocmai caracteristicile arhitecturii
tradiționale.
Alocare POP
Cofinanţare /contribuţie beneficiari
2.408.000,00 euro
- 0% pentru proiectele de interes colectiv cu beneficiar colectiv și acces public la
246

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
(%) rezultatele operațiunii;
- 25% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de până
la 100.000 euro;
- 40% pentru proiectele de interes individual a căror valoare eligibilă este de peste
100.000 euro.
Rezultate şi beneficii estimate
Nr. de proiecte estimate
- Rezultate Cantitative:
Implementarea unui număr de 23 de proiecte în domeniul vizat de măsura 3, așa
cum sunt acestea detaliate (pe valoare proiect/finanțare
nerambursabilă/contribuție proprie) în cadrul Fișei Măsurii 3;
- Rezultate Calitative:
Creșterea atractivității zonei FLAG prin protejarea, conservarea și valorificarea
patrimoniului natural și cultural local;
- Rezultate de Impact:
Creșterea gradului de interes al comunităților locale în ceea ce privește importanța
pe care sustenabilitatea ambientală și patrimoniile cultural și de mediu le au la
nivelul zonei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării;
Cost total estimat (€)
Estimarea costului total
pe măsură (€)
247
Contribuţia POP – măsură
(€)
Contribuţia privată
(€)
22 97.227,27 2.139.000,00 2.139.000,00 0,00
0 0,00 0,00 0,00 0,00
1 376.600,00 376.600,00 269.000,00 107.600,00
23 2.515.600,00 2.408.000,00 215.200,00

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Măsura 4 „Cheltuielile de funcționare ale Grupului”
(1) Obiective specifice
Introducerea măsurii 4 în strategia integrată de dezvoltare a Grupului Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării contribuie la atingerea obiectivului global propus precum și a
următorelor obiective specifice:
Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală;
Funcționarea corespunzătoare a Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta
Dunării
Obiectivele enumerate anterior au fost elaborate în conformitate cu principiile SMART,
după cum este demonstrat în continuare:
Specific
Măsurabil
Abordabil
Realist
Încadrat în
Timp
Obiective Specifice – Măsura 4
- Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală;
- Funcționarea corespunzătoare a Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta
Dunării;
- Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală prin
angajarea/contractarea a cel puțin 10 de experți interni sau externi FLAG-ului, pe
parcursul tuturor celor 4 ani de funcționare;
- Funcționarea corespunzătoare a Grupului pe parcursul tuturor celor 4 ani de
implementare a strategiei.
Având în vedere resursele disponibile, obiectivele sunt realizabile;
Obiectivele sunt realiste, date fiind resursele existente, intervalul de timp propus și
dimensiunea grupului tință;
Obiectivul se va atinge în perioada 2012- 2015;
248

(2) Argumentare
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Includerea măsurii 4 în cadrul strategiei integrate de dezvoltare a Grupului Local
pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării are la bază un diagnostic teritorial realist, completat
de analize detaliate și consultări locale multiple. Astfel, măsura propusă este una bine
fundamentată, adaptată nevoilor FLAG- Delta Dunării şi, totodată ea facilitează soluţionarea
problemelor existente și valorificarea punctelor forte ale FLAG, precum și atingerea obiectivului
general și a viziunii comune.
Necesitatea includerii măsurii 4 în cadrul strategiei de dezvoltare locală este detaliată
în continuare, după cum urmează:
Grupul Local pentru Pescărie în Delta Dunării va trebui să își gestioneze cheltuielile de
funcționare în următorii 4 ani, în scopul implementării măsurilor descrise anterior.
Decontarea acestor cheltuieli se va face din prezenta măsură de funcționare, propusă
de către grup.
(3) Domeniul de acţiune
Prezenta secțiune cuprinde gama de acţiuni propuse spre finanţare, a căror
implementare are ca scop dezvoltarea şi valorificarea zonei pescărești- Delta Dunării.
Identificarea domeniului de acţiune s-a realizat prin analize şi consultari multiple, raportate
permanent la zona FLAG propusă şi a avut în vedere respectarea criteriilor de eligibilitate, prin
consultarea documentelor naţionale relevante pentru FEP.
Prin urmare, în zona Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, pentru
măsura 4 a fost ales următorul domeniu de acțiune: Implementarea strategiei integrate de
dezvoltare a zonei Grupului Local pentru Pescuit în Delta Dunării. În ceea ce priveşte acţiunile
propuse a se implementa în cadrul domeniului de acţiune ales, aceastea sunt următoarele:
Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală;
Funcționarea Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării.
Gama de acţiuni propusă în cadrul Măsurii 4 este în conformitate cu cerinţele FEP-POP (art.44 al
Regulamentului Comisiei Europene 1198/2006) ceea ce demonstrează respectarea criteriului de
eligibilitate numărul 12.
249

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Totodată, aşa cum o demonstrează informaţiile de mai sus, gama de acţiuni propusă în cadrul Măsurii 4
este una fezabilă, fiind corelată cu obiectivele si rezultatele scontate ale strategiei precum şi cu resursele
umane şi financiare disponibile ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie numărul 2c.
(4) Complementaritate şi delimitare
Atenție! Cheltuielile cofinanţate de măsura 4 nu primesc asistenţă din partea altui
instrument financiar comunitar.
Complementaritatea prezentei măsuri cu alte iniţiative naționale sau comunitare are ca
scop delimitarea clară în ceea ce privește acordarea de fonduri nerambursabile, pentru a evita
dubla finanțare. În acest sens, complementaritatea măsurii 4 cu alte programe naţionale sau
europene a fost analizată pe două planuri, intern şi extern, după cum se demonstrează în
continuare:
Complementaritate internă: inițiative din cadrul POP:
Nu este cazul.
Complementaritate externă cu alte programe și inițiative naționale sau comunitare:
Complementaritate externă cu măsura 431.2, PNDR
Măsura de Funcționare propusă în cadrul Grupului (măsura 6) finanțează acțiunile
necesare a fi derulate pentru o implementare corectă și eficientă a strategiei integrate de
dezvoltare locală . Aceeași tipologie de acțiuni este finanțată și prin Programul Național de
Dezvoltare Rurală, prin măsura 431.2 „Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea
de competențe și animarea teritoriului‖, însă, în cele doua instrumente financiare menționate
există următoarele deosebiri:
- Măsura 4 finanțeaza doar cheltuielile de funcționare ale grupurilor locale de actiune
pentru pescuit;
- Măsura 431.2 finanțeaza doar cheltuielile de funcționare ale grupurilor de acțiune
locală, FLAG-urile neputând aplica pe aceasta măsura;
250

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În concluzie, implementarea strategiei integrate de dezvoltare a zonei FLAG și implicit a
acțiunilor propuse prin intermediul acestei măsuri se realizează conform art.54 din Reg. (CE)
nr.1198/2006 şi, aşadar, operaţiunile finanţate prin FLAG nu vor primi asistență financiară din
partea altui instrument financiar comunitar.
Măsura 4 propusă spre finanţare este complementare cu alte instrumente financiare comunitare şi
naţionale, ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecţie 2c.
(5) Beneficiari ţintă
Dunarii.
Unicul beneficiar al acestei măsuri va fi Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta
În cadrul măsurii 4, cea mai mare parte a acțiunilor propuse vor fi conduse de către sectorul privat, ceea ce
(6) Integrarea sustenabilităţii mediului
demonstrează respectarea criteriului de selectie 2d.
Strategia integrată de dezvoltare locală a zonei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă
în Delta Dunării respectă atât politica UE privind durabilitatea mediului cât şi strategia
europeană de dezvoltare durabilă (SDD). Atenţia deosebită acordată sustenabilităţii ambientale
a zonei are la bază următoarele considerente:
Implementarea strategiei integrate de dezvoltare, cu respectarea tuturor condițiilor de
mediu existente la nivel național sau european;
Funcționarea corespunzătoare a FLAG, cu respectarea condițiilor de protejare a
mediului înconjurător.
La nivelul FLAG implementarea strategiei se va realiza cu respectarea cerinţelor de
mediu impuse și, de asemenea, cu asigurarea unei sustenabilități ambientale pe parcursul
tuturor celor 4 ani de funcționare a FLAGi.
251

(7) Integrarea Inovării
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Stimularea inovării este unul dintre principiile fundamentale ale Axei 4 din FEP şi una
dintre priorităţile UE stabilite în cadrul strategiei Europa 2020 drept pentru care, în vederea
integrării inovării în cadrul strategiei FLAG, se va evita aplicarea repetată de acţiuni si metode
comune deoarece, pentru a atinge potențialul maxim, zonă pescărească Delta Dunării trebuie
să își identifice propriile soluții la problemele cu care se confruntă.
Totodată, particularitățile teritoriului acoperit de Grup îi conferă acestuia unicitate,
motiv pentru care toate iniţiativele ce se vor implementa la nivelul zonei FLAG- Pescărie
Durabilă în Delta Dunării vor fi abordate într-o manieră inovativă. În acest sens, a fost propusă
următoarea gamă de acțiuni:
-promovarea unor metode inovatoare de dezvoltare/gestionare a proiectelor propuse;
-adoptarea unei maniere inovatoare de implicare în proiecte;
-atragere, într-o manieră inovatoare, a resurselor în cadrul unui proiect;
-identificare, utilizare, difuzare și comunicare a rezultatelor sau a bunelor practici ale unui
proiect prin modalități inovative;
-inovație în relaționarea proiectului cu alte iniţiative;
Implementarea acţiunilor inovative enumerate mai sus se va face doar în condiţiile
respectării domeniului de acţiune propus.
(8) Resursele şi distribuirea lor
În cadrul strategiei integrate de dezvoltare locală a Grupului Local pentru Pescărie
Durabilă în Delta Dunării, măsurii 4 i-a fost alocat bugetul de 1.681.067,81 euro (valoare
nerambursabilă) reprezentând 7,52% din resursele financiare totale ale zonei FLAG. Valoarea
alocării este fundamentată de specificitatea zonei rezultată din analiza diagnostic precum și din
obiectivele propuse a fi atinse în cadrul planului de dezvoltare locală prin măsura 4. Bugetul
alocat măsurii 4 respectă, de asmenea, prevederile Ghidului solicitantului, conform cărora,
acoperirea costurilor de funcționare FLAG nu despășește 10% din totalul bugetului alocat
pentru fiecare Grup Local.
252

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Prin urmare, bugetul propus este unul real, adaptat nevoilor zonei FLAG şi corelat atât
cu obiectivele propuse cât şi cu rezultatele estimate a se obţine, ceea ce demonstrează
respectarea criteriul de selecţie 2d privind planul financiar.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării respectă criteriul de selecție numărul 2d, întrucât
bugetul propus este corelat cu următoarele rezultate estimate în cadrul măsurii 4:
- Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală prin angajarea/contractarea a cel
puțin 25 de experți interni sau externi FLAG-ului, pe parcursul tuturor celor 4 ani de funcționare;
- Implementarea corectă a strategiei integrate de dezvoltare a Grupului;
- Asigurarea unor condiții optime de desfășurare a activității Grupului;
- Creșterea eficienței Grupului prin desfășurarea în bune condiții a activităților propuse în cadrul
strategiei;
(9) Rezultate şi beneficii estimate
Estimarea rezultatelelor și a beneficiilor obținute în urma implementarea măsurii 4 în
cadrul zonei FLAG s-a realizat cu identificarea unor indicatori corespunzători de performanţa
raportati la obiectivele cuantificabile (SMART) prezentate în secţiunea anterioară. Totodată,
conform recomandărilor AM-POP, rezultatele estimate au fost ierarhizate în funcţie de efectele
obţinute, după cum sunt prezentate acestea în continuare:
Rezultate Cantitative:
Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală prin
angajarea/contractarea a cel puțin 10 de experți interni sau externi FLAG-ului, pe
parcursul tuturor celor 4 ani de funcționare;
Rezultate Calitative:
Implementarea corectă a strategiei integrate de dezvoltare a Grupului;
Asigurarea unor condiții optime de desfășurare a activității Grupului;
253

Rezultate de Impact:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Creșterea eficienței Grupului prin desfășurarea în bune condiții a activităților propuse în
cadrul strategiei;
Includerea măsurii 4 în cadrul planului de dezvoltare integrată demonstrează faptul că, la nivelul Grupului
Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării, există suficiente resurse umane și financiare disponibile
pentru implementarea strategiei. Prin urmare, criteriul de selecție c1 este respectat
Având în vedere toate menţiunile de mai sus, se poate observa faptul că Măsura 4 propusă în cadrul
strategiei integrate de dezvoltare locală este în conformitate cu cerinţele FEP-POP (art.44 al Regulamentului
Comisiei Europene 1198/2006) ceea ce demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate numărul 12.
254

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
11) Fişa Standard a Măsurii (model indicativ/ nr. maxim de cuvinte / fişă: 500)
MĂSURA 4 „Cheltuielile de funcționare ale Grupului”
Obiectivul şi raportul cu strategia
de dezvoltare – miza intervenţiei
Obiectiv
Grupul va sprijini, prin măsura de funcționare, punerea în aplicare a strategiei integrate
de dezvoltare locală.
Raportul cu strategia de dezvoltare- miza interventiei
Măsura 4 are o importanţă majoră în implementarea strategiei de dezvoltare a zonei
FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării întrucat, prin obiectivele şi acţiunile propuse,
ea va contribui la atingerea obiectivul general identificat ca fiind prioritar în cadrul
teritoriului.
Domeniul de acţiune
Implementarea strategiei integrate de dezvoltare a zonei Grupului Local pentru Pescuit
în Delta Dunării
Complementaritate şi delimitare Complementaritate interna
Nu e cazul.
Complementaritate externa
Măsura 431.2, PNDR
Beneficiarii ţintă (tipuri):
- Publici (va fi precizat: comune,
asociaţii de comune, instituţii publice,
altele)
- Privaţi (va fi precizat: asociaţii,
pescari, persoane fizice, întreprinderi
şi industrii mici şi mijlocii, comerţ,
ONG-uri, etc.)
Criterii orientative de selecţie
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării
Nu se aplică.
255

Tipuri de acţiuni (exemple)
Alocare POP
Cofinanţare /contribuţie beneficiari
(%)
Rezultate şi beneficii estimate
Nr. de proiecte
estimate
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală;
- Funcționarea Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării.
1.681.067,81 euro
0%
Cost total estimat (€)
- Rezultate Cantitative:
Punerea în aplicare a strategiei integrate de dezvoltare locală prin
angajarea/contractarea a cel puțin 10 de experți interni sau externi FLAG-ului, pe
parcursul tuturor celor 4 ani de funcționare;
- Rezultate Calitative:
Implementarea corectă a strategiei integrate de dezvoltare a Grupului;
Asigurarea unor condiții optime de desfășurare a activității Grupului;
- Rezultate de Impact:
Creșterea eficienței Grupului prin desfășurarea în bune condiții a activităților
propuse în cadrul strategiei;
Estimarea costului total
pe măsură (€)
256
Contribuţia POP – măsură (€)
Contribuţia privată
(€)
1 1.681.067,81 1.681.067,81 1.681.067,81 0,00
(total) 1 1.681.067,81 1.681.067,81 0,00
Măsurile prezentate anterior demontrează faptul ca strategia propusă este una coerentă și pertinentă cu nevoile zonei Grupului Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării, ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecție 2b.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Anexa 5. Planul de finantare
Numele FLAG: Grup Local pentru Pescarie Durabila in Delta Dunarii
Numele Strategiei:
Plan de Dezvoltare Locala Integrata
Grup Local pentru Pescarie Durabila in Delta Dunarii
Perioada: 2012-2015
Denumirea măsurilor cuprinse in cadrul strategiei
Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor prin
sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism si
Ponderea măsurii în
planul de finanţare
% din
costul
total
prin promovarea ecoturismului. 51.42%
257
% de
contribuţie
POP
Suma
Cost total
%
Contribuţii publice
Suma
POP
%
Contribuţii private
Suma
Sume în €
48.78% 11,492,500.00 100.00% 9,800,000.00 85.27% 1,692,500.00 14.73%
Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al zonei
prin consolidarea competitivitatii zonelor pescaresti si prin
crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara
sectorului pescuitului. 29.81% 30.86% 6,662,500.00 100.00% 6,200,000.00 93.06% 462,500.00 6.94%
Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea
patrimoniului natural si cultural al zonei
11.25% 11.99% 2,515,600.00 100.00% 2,408,000.00 95.72% 107,600.00 4.28%
Măsura 4 - Cheltuielile de funcționare ale Grupului 7.52% 8.37% 1,681,067.81 100.00% 1,681,067.81 100.00% 0.00 0.00%
TOTAL 100.00% 100.00% 22,351,667.81 100.00% 20,089,067.81 89.88% 2,262,600.00 10.12%
Bugetul a fost întocmit în raport cu necesitățile identificate la nivelul zonei FLAG analizată, alocarea fondurilor pe măsuri demostrând nevoile rezultate la nivel teritorial. Așadar,
balanța alocării fondurilor între măsuri este una echilibrată, raportată la diagnoza teritorială întocmită, ceea ce demonstrează respectarea criteriului de selecție 2d.
%

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Anexa 5. Planul de finantare
Nume FLAG: Grup Local pentru Pescarie Durabila in Delta Dunarii
Perioada: 2012
Denumirea măsurilor cuprinse in cadrul strategiei
Ponderea măsurii în
planul de finanţare
% de
% din
contribuţi
costul
e
total
POP
258
Suma
Cost total
%
Contribuţii publice
POP
Suma
%
Contribuţii private
Suma
Sume în €
Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor
prin sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de
turism si prin promovarea ecoturismului.
Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al
zonei prin consolidarea competitivitatii zonelor
7.70% 7.47% 1,720,950,00 100.00% 1,500,000,00 87.16% 220,950.00 12.84%
pescaresti si prin crearea unor locuri de muncă
suplimentare, în afara sectorului pescuitului. 5.36% 5.57% 1,197,728.00 100.00% 1,120,000.00 93.51% 77,728.00 6.49%
Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea
patrimoniului natural si cultural al zonei 1.38% 1.47% 307,626.00 100.00% 295,000.00 95.90% 12,626.00 4.10%
Măsura 4 - Cheltuielile de funcționare ale Grupului
2.24% 2.49% 501,088.71 100.00% 501,088.71 100.00% 0.00 0.00%
TOTAL 16.68% 17.00% 3,727,392.71 100.00% 3,416,088.71 91.65% 311,304.00 8.35%
%

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Anexa 5. Planul de finantare
Nume FLAG: Grup Local pentru Pescarie Durabila in Delta Dunarii
Perioada: 2013
Denumirea măsurilor cuprinse in cadrul strategiei
Ponderea măsurii în
planul de finanţare
% din
costul
total
259
% de
contribuţie
POP
Cost total
Suma
%
Contribuţii publice
POP
Suma
%
Contribuţii private
Suma
Sume în €
Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor prin
sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism si
prin promovarea ecoturismului.
Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al zonei
prin consolidarea competitivitatii zonelor pescaresti si
43.72% 41.32% 9,771,550.00 100% 8,300,000.00 84.94% 1,471,550.00 15.06%
prin crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara
sectorului pescuitului. 24.45% 25.29% 5,464,772.00 100% 5,080,000.00 92.96% 384,772.00 7.04%
Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea
patrimoniului natural si cultural al zonei
Măsura 4 - Cheltuielile de funcționare ale Grupului
9.87%
1.90%
10.52%
2.11%
2,207,974.00
424,138.22
100%
100%
2,113,000.00
424,138.22
95.70%
100.00%
94,974.00
0.00
4.30%
0.00%
TOTAL 79.94% 79.24% 17,868,434.22 100% 15,917,138.22 89.08% 1,951,296.00 10.92%
%

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Anexa 5. Planul de finantare
Nume FLAG: Grup Local pentru Pescarie Durabila in Delta Dunarii
Perioada: 2014
Denumirea măsurilor cuprinse in cadrul strategiei
Ponderea măsurii în
planul de finanţare
% din
costul
total
260
% de
contribuţie
POP
Suma
Cost total
%
Sume în €
Contribuţii publice Contribuţii
POP
private
Suma
%
Suma %
Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor prin
sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism si prin
promovarea ecoturismului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%
Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al zonei prin
consolidarea competitivitatii zonelor pescaresti si prin
crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara
sectorului pescuitului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%
Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea
patrimoniului natural si cultural al zonei 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%
Măsura 4 - Cheltuielile de funcționare ale Grupului 1.69% 1.88% 377,920.44 100.00% 377,920.44 100.00% 0.00 0.00%
TOTAL 1.69% 1.88% 377,920.44 100.00% 377,920.44 100.00% 0.00 0.00%

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Anexa 5. Planul de finantare
Nume FLAG: Grup Local pentru Pescarie Durabila in Delta Dunarii
Perioada: 2015
Denumirea măsurilor cuprinse in cadrul strategiei
261
Ponderea măsurii în
planul de finanţare
% din
costul
total
% de
contribuţie
POP
Suma
Cost total
%
Sume în €
Contribuţii publice Contribuţii
POP
private
Suma
%
Suma %
Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor prin sprijinirea
infrastructurii și serviciilor legate de turism si prin promovarea
ecoturismului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%
Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al zonei prin
consolidarea competitivitatii zonelor pescaresti si prin crearea unor
locuri de muncă suplimentare, în afara sectorului pescuitului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%
Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea patrimoniului
natural si cultural al zonei 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%
Măsura 4 - Cheltuielile de funcționare ale Grupului 1.69% 1.88% 377,920.44 100.00% 377,920.44 100.00% 0.00 0.00%
TOTAL 1.69% 1.88% 377,920.44 100.00% 377,920.44 100.00% 0.00 0.00%

Nr
crt
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Bugetul Estimativ pentru costurile de funcţionare ale FLAG-ului
Denumirea capitolelor de cheltuieli
Cheltuieli Eligibile
(Lei)
262
Cheltuieli
neeligibile (Lei)
Total (Lei)
1 CAP. I CHELTUIELI DE PERSONAL(1=2+3+4) 3,402,936.00 0.00 3,402,936.00
2 Ch salarii (pt personalul propriu) 2,508,480.00 0.00 2,508,480.00
3 Contributii salarii (pt personalul propriu) 794,976.00 0.00 794,976.00
4 Diurne deplasare ( interne si externe) 99,480.00 0.00 99,480.00
5
CAP. II BUNURI SI SERVICII
(5=6+7+8+9+10+11+...18)
3,225,200.00 0.00 3,225,200.00
6 Furnituri de birou (rechizite,tonere) 192,000.00 0.00 192,000.00
7 Materiale pentru curatenie 14,400.00 0.00 14,400.00
8
9
Utilitati (energie, canal ,apa ,utilitati pt spatiile utilizate
in scopul proiectului )
Carburanti si lubrifianti (pt autoturismul din dotare
300l/luna )
120,000.00 0.00 120,000.00
100,800.00 0.00 100,800.00
10 Posta, telecomunicatii, radio, tv, internet 130,000.00 0.00 130,000.00
11
Materiale prestari servicii cu caracter functional
(contracte prestari servicii,materiale necesare
proiectului )
480,800.00 0.00 480,800.00
12 Obiecte de inventar 28,000.00 0.00 28,000.00
13
Deplasari, detasari, transferuri interne (transport
,cazare)
540,000.00 0.00 540,000.00
14 Deplasari in strainatate (transport,cazare) 258,000.00 0.00 258,000.00
15
Carti, publicatii si materiale documentare (necesare
derularii proiectului)
100,000.00 0.00 100,000.00
16 Pregatire profesionala 515.200.00 515.200.00
17 Reclama si publicitate 480,000.00 0.00 480,000.00
18 Chirii 266.000.00 266.000.00
19 CAP. III CHELTUIELI DE CAPITAL (19=20+21+22) 450,000.00 0.00 450,000.00
20 Mobilier, aparatura birotica si alte active … 170,000.00 0.00 170,000.00
21 Alte active fixe (IT- programe, licente, etc) 120,000.00 0.00 120,000.00

22
Masini si echipamente( inclusive taxe, revizii, ,
consumabile, etc)
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
160,000.00 0.00 160,000.00
23 TOTAL Valoare (fără TVA) (23=1+5+19) 7,078,136.00 0.00 7,078,136.00
Valoare TVA* 0.00 882,048.00 882,048.00
TOTAL Valoare inclusiv TVA 7,078,136.00 882,048.00 7,960,184.00
*Nu s-a aplicat TVA la următoarele categorii de cheltuieli: salarii, contributii la salarii, diurne și pregătire profesională.
TOTAL Valoare inclusiv TVA Euro 1,681,067.81 209,487.70 1,890,555.51
(curs infoeuro- iulie 2011: 1 euro= 4,2105 lei)
263

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Anexa nr. 6. CALENDAR DE IMPLEMENTARE
Numele FLAG :Grup Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării
Perioada de implementare: 2012-2015
MĂSURI PROIECTE* Execuție Anuală
Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii
vietii comunitatilor prin sprijinirea
infrastructurii și serviciilor legate
de turism si prin promovarea
ecoturismului.
Măsura 2 - Exploatarea
potentialului endogen al zonei
prin consolidarea competitivitatii
Crearea, modernizarea, extinderea sau
reabilitarea de unități de cazare, masă și
agrement cu specific pescăresc, inclusiv
dezvoltarea utilităților necesare bunei
funcționări a acestora;
Crearea de facilități de desfășurare a
activităților tipice ecoturismului
pescaresc, inclusiv amenajarea de
suprafețe de teren și de luciu de apă în
acest scop;
Implementarea de cursuri de formare
pentru viitorii angajați în domeniul
ecoturismului, cu obținerea de certificate
de calitate
Înființarea sau reabilitarea de
obiective turistice cu specific pescăresc;
Promovarea ecoturismului pescăresc și
a evenimentelor relaționate cu acesta;
Identificarea și valorificarea de rute
turistice cu specific pescăresc;
Restructurarea și redirecționarea
activităților
economice cu scopul promovării
ecoturismului pescăresc
Investiții destinate consolidării zonelor
pescărești;
264
2012 2013 2014 2015
T 1 T2 T3 T4 T 1 T2 T3 T4 T 1 T2 T3 T4 T 1 T2 T3 T4

zonelor pescaresti si prin
crearea unor locuri de muncă
suplimentare, în afara sectorului
pescuitului.
Măsura 3 - Protejarea,
conservarea si valorificarea
patrimoniului natural si cultural al
zonei
Măsura 4 „Cheltuielile de
funcționare ale Grupului‖
Lansarea sesiunilor de proiecte
Evaluarea si monitorizarea implementarii proiectelor
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Investiții destinate creării de noi locuri de
muncă pentru pescarii sau lucrătorii din
sectorul pescăresc, în domenii
complementare acestuia, inclusiv în
activități tradiționale;
Promovarea de noi activități în rândul
muncitorilor din sectorul pescăresc,
formarea și integrarea acestora în noi
domenii de activitate.
Investiții în acțiuni de protejare,
conservare și valorificare a patrimoniului
natural în zona FLAG Pescărie Durabilă
în Delta Dunării pentru menținerea
atractivității acesteia;
Investiții în acțiuni de protejare,
conservare și valorificare a patrimoniului
cultural, inclusiv a celui imaterial, în zona
FLAG Pescărie Durabilă în Delta Dunării;
Investiții în acțiuni de sensibilizare a
populației cu privire la protejarea
patrimoniului natural și cultural;
Investitii in refacerea a unor obiective de
patrimoniu care au disparut sau
construirea de obiective care respecta
intocmai caracteristicile arhitecturii
traditionale
Punerea în aplicare a strategiei integrate
de dezvoltare locală;
Având în vedere mențiunile de mai sus, se poate observa faptul că proiectul se incadrează în perioada de timp permisă pentru implementare
(31 decembrie 2013, selectarea ultimului proiect), ceea ce demonstrează respectarea criteriului de eligibilitate nr.11.
265

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
După cum se poate observa, implementarea strategiei Grupului Local pentru
Pescărie Durabilă în Delta Dunării, este capabilă să producă o foarte mare valoare
adăugată în zonă întrucât ea va permite:
- Îmbunătățirea calității vieții comunităților prin accesarea măsurii 1;
- Crearea de locuri de muncă prin diversificarea activităților economice
din zona FLAG prin accesarea măsurii 2;
- Consolidarea competitivității zonelor de pescuit și valorificarea
produselor pescărești, prin accesarea măsurii 2;
- Protejarea și îmbunătățirea patrimoniului natural și cultural, prin
accesarea măsurii 3.
În concluzie, strategia integrată de dezvoltare a Grupului Local pentru Pescărie
Durabilă în Delta Dunării are un caracter integrator și de durată, este viabilă și
sustenabilă, aducând o reală valoare adăugată în zonă.
Implementarea strategiei Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării este capabilă să producă valoare
adăugată, demonstrându-si propia viabilitate și sustenabilitate. În concluzie, criteriul de selecție 2e este respectat.
4. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI FLAG
Secţiunea de faţă include un plan de acţiune (de implementare), care descrie modul
în care Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării intenţionează să pună în
aplicare Planul de Dezvoltare Locală şi care va prezenta metodologia şi mecanismele de
implementare a strategiei în conformitate cu prevederile şi secţiunile incluse în ghidul
solicitantului, statutul grupului şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al grupului.
Se va descrie în detaliu organizarea Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta
268

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Dunării şi vor fi specificate obligaţiile, atribuţiile şi responsabilităţile în procesul de selectare al
proiectelor la nivel local în toate etapele sale, precum şi modul de urmărire/ monitorizare a
implementării proiectelor selectate.
În acelaşi timp, se va prezenta modul în care FLAG Delta Dunării va lucra cu DGP-
AMPOP de la selectarea sa şi a strategiei integrate, până la implementarea finală şi atingerea
obiectivelor propuse, cu prezentarea următoarelor elemente:
a). descrierea procesului de punere în aplicare (implementare);
b). dispoziţiile privind gestionarea administrativă şi financiară, inclusiv în materie de
personal;
c). descrierea activităţilor pentru dezvoltarea capacităţii operaţionale a grupului;
d). procedura de dezvoltare, aplicare şi aprobare a proiectelor;
e). criteriile care vor fi utilizate în selecţia proiectelor;
f). procedurile de monitorizare/ verificare şi evaluare planificate;
g). informaţiile financiare detaliate privind alocările, cheltuielile etc.
(1) Procesul implementării strategiei
Privire de ansamblu
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării are ca scop elaborarea şi
implementarea unei strategii locale care să urmărească dezvoltarea unui sector piscicol
competitiv, modern şi dinamic, bazat pe activităţi durabile de pescuit şi acvacultură, luând în
considerare toate aspectele legate de protecţia mediului, dezvoltarea socială şi bunăstarea
economică.
Asociatia Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării a obţinut
personalitate juridică ȋn iunie 2010. Funcţionarea generală a FLAG este reglementată ȋn
concordanţă cu Ordonanţa de Guvern nr. 26 / 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.
Parteneriatul are următoarea componenţă:
268

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Nr. Crt. PARTENER REPREZENTANT SECTOR
1
2
3
4
ASOCIAŢIA RO-PESCADOR, STR.
IULIU MANIU, NR. 9, TULCEA,
JUDEŢUL TULCEA
Daniel Buhai - Preşedinte Sector privat
CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA, Victor Tarhon - Preşedinte Sector public
STR. PĂCII, NR. 20, TULCEA,
JUDETUL TULCEA
ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI Grigore Baboianu-
BIOSFEREI DELTA DUNĂRII, STR. Guvernator
PORTULUI, NR. 34A, TULCEA,
JUDEŢUL TULCEA
268
Sector public
ASOCIAŢIA BLACK SEA, SF. Sorin Zaharia - Preşedinte Societate civilă
GHEORGHE, JUDEŢUL TULCEA
5 ASOCIAŢIA PESCARILOR
RECHINUL, CRIŞAN, JUDEŢUL
TULCEA
Mihai Crăciun - Preşedinte Societate civilă
Conform datelor din tabelul de mai sus, din parteneriat fac parte 5 (cinci) membri,
astfel:
2 (doi) reprezentanţi din sectorul public
1 (unu) reprezentant din sectorul privat
2 (doi) reprezentanţi din cadrul societăţii civile.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În acest sens, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă
criteriile de eligibilitate privind constituirea şi componenţa parteneriatului, astfel:
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate a grupului nr. 8 deoarece
parteneriatul local public privat reprezintă o zonă pescărească care a obţinut personalitate juridică ca asociaţie
ȋnainte de depunerea dosarului de candidatură, conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, cu modificările şi
completările ulterioare.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate a grupului nr. 9 deoarece
parteneriatul reprezintă o grupare echilibrată şi reprezentativă pentru zona pescărească selectată, format din
parteneri publici, parteneri privaţi societatea civila.
268

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de eligibilitate a grupului nr. 10
deoarece partenerii privaţi şi societatea civilă reprezintă peste 50% din numărul total al partenerilor.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă in Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 1 a). deoarece
parteneriatul este o grupare echilibrată şi reprezentativă pentru zona selectată (parteneri din sectorul public,
privaţi din sectorul pescăresc sau cei care prin activitatea lor au o legătura directă cu sectorul şi organisme
nonguvernamentale); componenta privată (toţi partenerii care nu sunt publici) este peste 51%.
Parteneriatul se bazează pe două componente operaţionale principale şi anume:
Structura de Coordonare
Aceasta este formată din reprezentanţii partenerilor care se ȋntâlnesc periodic,
asigură orientarea strategică şi monitorizează rezultatele propuse ȋn cadrul strategiei.
Structura de coordonare este reprezentată de:
- Adunarea Generală
- Consiliul Director
- Preşedintele
- Cenzorul
Componenta Operaţională
Aceasta va include personalul angajat/ salarizat al grupului, dedicat deciziilor
curente gestionării activităţii de zi cu zi şi implementării strategiei integrate.
Componenta operaţională este reprezentată de:
- Structura de management tehnic
După selectarea ȋn cadrul apelului de selecţie organizat de Ministerul Agriculturii
şi Dezvoltării Rurale, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării devine
beneficiarul de drept al ajutorului inclus în abordarea POP şi va fi cel care va gestiona
regiunea ȋn baza Strategiei Locale Integrate prin intermediul beneficiarilor finali ai
ajutorului, cei care vor acţiona ca promotori ai proiectelor susţinute.
269

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În vederea îndeplinirii activităţilor propuse şi atingerea obiectivelor strategiei
incluse în Planul de dezvoltare, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării
a stabilit criterii şi proceduri detaliate transparente şi imparţiale de selecţie si
implementare pentru fiecare tip de proiect şi le va propune spre avizare DGP-AMPOP.
FLAG Delta Dunării va fi pe deplin responsabil pentru selecţia acţiunilor care vor fi
implementate. Criteriile de selecţie vor fi evidenţiate în apelurile care vor fi lansate de
catre FLAG pentru depunerea proiectelor trimise de către solicitanţii individuali.
De asemenea, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă in Delta Dunării va acţiona
ca organism intermediar ȋntre CR-POP şi beneficiarii finali ai proiectelor, în acest scop
exercitând următoarele funcţii în teritoriu:
realizarea publicităţii Planului de Dezvoltare Locală, prin intermediul partenerilor
săi, site-ul, mass-media, etc, şi oferă persoanelor interesate informaţii şi sfaturi
de care au nevoie cu privire la schema POP; aceste informaţii vor fi furnizate atât
în mod direct la sediul central al grupului, cât şi prin intermediul internet, media şi
mass-media;
ȋncurajarea şi promovarea punerii în aplicare a investiţiilor în cadrul abordării
POP, un rol important în această direcţie avându-l informările cu diverse grupuri
din teritoriu, promovarea direct de către grup, sau prin partenerii săi;
orientarea punerii în aplicare a abordării POP spre cele mai bune investiţii care
să contribuie la dezvoltarea teritoriului, conform strategiei locale integrate;
punerea în aplicare de proiecte în mod direct, dacă acest lucru poate ajuta la
dezvoltarea zonei;
participarea cu alte grupuri la proiecte de cooperare.
Structura juridică
Conform prevederilor legislative, Actului Constitutiv autentificat sub nr.
204/14.03.2010 şi Statutului autentificat sub nr. 205/04.03.2010, Grupul Local pentru
270

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării este o asociaţie non-profit, persoană juridică română,
fără scop patrimonial, neguvernamentală, apolitică şi independentă, de interes general,
constituind o grupare echilibrată şi reprezentativă pentru zona Delta Dunării, ce are ca
obiectiv dezvoltarea competitivităţii şi sustenabilităţii sectorului piscicol din judeţul
Tulcea.
În cadrul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării, membrii au
următoarele drepturi şi obligaţii:
DREPTURI ALE MEMBRILOR GRUPULUI
LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ ÎN
DELTA DUNĂRII
- de a alege şi de a fi aleşi în organele de
conducere şi de lucru ale FLAG
- de a fi informaţi cu privire la problemele
curente ale FLAG;
- de a participa la indeplinirea activitatea
curentă a FLAG şi la adunările generale;
- de a participa la întâlnirile interne şi
internaţionale specifice activităţilor FLAG ,
ca reprezentanţi ai acesteia;
- de a beneficia de rezultatele demersurilor
întreprinse de către FLAG , pentru o cât
mai eficientă activitate în domeniu;
- de a beneficia de sprijin, asistenţă şi
îndrumare în activitatea proprie;
- de a folosi mijloacele tehnice din dotare,
datele şi specialiştii FLAG .
- de a se retrage, la cerere, în condiţiile
271
OBLIGAŢII ALE MEMBRILOR GRUPULUI
LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ ÎN
DELTA DUNĂRII
- să cunoască şi să respecte prevederile
statutare, hotărârile adoptate de
Adunarea Generală şi de Consiliul
Director;
- să participe la adunările generale, la
acţiunile şi la activitatea FLAG
- să contribuie efectiv la realizarea
obiectelor de activitate ale FLAG
- să ducă la îndeplinire atribuţiile şi
sarcinile repartizate de FLAG pentru
realizarea scopului acesteia, să contribuie
prin donaţii şi sponsorizări la îndeplinirea
obiectivelor majore ale grupului;
- să respecte normele de etică profesională
şi ţinuta morală în raporturile cu membrii
grupului, cu partenerii contractanţi,
precum şi cu terţii;

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
statutare. - să faciliteze furnizarea de informaţii ce
272
sunt solicitate de către conducerea
grupului, de către partenerii contractanţi
şi de alte entităţi, în vederea derulării de
proiecte;
- să achite taxa de înscriere (ce constituie
aportul în numerar al membrilor asociaţi
care aderă la prevederile statutare ale
grupului) şi contravaloarea cotizaţiei
anuale stabilite de către Consiliul Director
al FLAG .
Conform prevederilor OG nr. 26/2000, structura juridică a FLAG Delta Dunării are
următoarele componente:
Adunarea Generală: organ de conducere format din totalitatea membrilor
FLAG
Consiliul Director: organ de conducere, format din 3 (trei) membri:
Preşedintele FLAG şi Vicepreşedinţii, durata mandatului acestora fiind
nedeterminată
Preşedintele: desemnat de către membriiFLAG , dintre membrii Consiliului
Director, pe o perioadă nedeterminată
Cenzorul: organ care asigură controlul financiar intern ȋn cadrul FLAG
La nivelul grupului, Adunarea Generală şi Consiliul Director sunt
componentele cu rol de orientare strategică şi de decizie privind aspectele cheie.
Acestea vor asigura coordonarea şi managementul coerent şi eficient, implicarea
parteneriatului şi promovarea unor acţiuni şi proiecte strategice importante.

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Adunarea Generală a FLAG are următoarea componenţă:
Nr. Membru Reprezentant legal
Crt.
1 ASOCIAŢIA RO-PESCADOR Buhai Daniel
2 CONSILIUL JUDEŢEAN TULCEA Tarhon Victor
3 ADMINISTRAŢIA REZERVAŢIEI Baboianu Grigore
BIOSFEREI DELTA DUNĂRII
4 ASOCIAŢIA BLACK SEA Zaharia Sorin
5 ASOCIAŢIA PESCARILOR Crăciun Mihai
RECHINUL
Primul Consiliu Director la nivelul FLAG are ȋn componenţă următoarele persoane:
Nr. Membru Nume şi Funcţie ȋn
Crt. prenume Consiliul
Director
1. CONSILIUL Boieru Ioan Preşedinte
JUDEŢEAN TULCEA
2. ASOCIAŢIA RO- Buhai Daniel Vicepreşedinte
PESCADOR
3. ADMINISTRAŢIA Benea Cornelia Vicepreşedinte
REZERVAŢIEI
BIOSFEREI DELTA
DUNĂRII
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării cuprinde, inclusiv la nivel
decizional, reprezentanţi ai sectorului pescuitului/ acvaculturii şi ai altor sectoare socio-
economice locale relevante. Pe de altă parte, femeile şi tinerii sunt reprezentaţi la
nivelul luării deciziilor, după cum urmează:
273

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Nr. Reprezentanţi ai Reprezentarea femeilor Reprezentarea tinerilor
Crt. sectorului pescuitului/ inclusiv la nivel inclusiv la nivel
acvaculturii şi ai altor decizional decizional
sectoare socio-
economice relevante
inclusiv la nivel
decizional
1 ASOCIAŢIA RO- - Pavel Marius, Balaban
PESCADOR Cătălin, Nicuşor
Alexandru
2 CONSILIUL JUDEŢEAN Gaidanut Raluca, Giurea Gaidanut Raluca, Giurea
TULCEA Luminiţa Luminiţa
3 ADMINISTRAŢIA Benea Cornelia, Morozov Gabriela
REZERVAŢIEI Morozov Gabriela
BIOSFEREI DELTA
DUNĂRII
4 ASOCIAŢIA BLACK SEA - -
5 ASOCIAŢIA - -
PESCARILOR RECHINUL
Organismul operaţional permanent
274

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Pe de altă parte, gestionarea activităţilor curente şi a proiectelor din cadrul FLAG
revine Structurii de management tehnic. În cadrul acestei structuri, ȋşi vor desfăşura
activitatea angajaţi şi consultanţi angajaţi pentru anumite activităţi specifice, organizaţi
ȋn grupuri de lucru. Aceştia demonstrează capacitate tehnică şi experienţă anterioară cu
proceduri similare necesare ȋndeplinirii cu succes a sarcinilor desemnate pentru fiecare
poziţie ȋn parte. La nivelul Structurii de management tehnic, au fost stabilite anumite
poziţii şi responsabilităţile aferente după cum se va demonstra ȋn cele ce urmează.
În materie de componenţă, reprezentativitate a organismelor sale decizionale şi
de experienţă şi capacitate administrativă, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn
Delta Dunării ȋndeplineşte cerinţele prevăzute ȋn regulament, astfel:
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selectie nr. 1 b). deoarece
parteneriatul cuprinde, inclusiv la nivel decizional, reprezentanţi ai sectorului pescuitului/ acvaculturii.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selectie nr. 1 d). deoarece
femeile şi tinerii sunt reprezentaţi ȋn parteneriat, precum şi la nivelul luării deciziilor.
Acest organism, respectiv Structura de management tehnic de la nivelul Grupului
Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării va fi în mod normal şi ȋn egală măsură
responsabil pentru:
respectarea programului FEP naţional şi a altor reglementări relevante
răspunderea financiară a programului
angajarea şi managementul personalului în numele FLAG Delta Dunării
Structura şi modul de funcţionare al Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta
Dunării
275

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În conformitate cu Ghidul solicitantului, Statutul şi Regulamentul de Organizare şi
Funcţionare, membrii FLAG vor acţiona în interesul grupului, în întregul lui şi al zonei
pescăreşti, contribuind la activitatea generală a grupului, astfel:
- consiliere pentru punerea ȋn aplicare corectă a strategiei prin construirea
mecanismelor de funcţionare şi de luare a deciziilor necesare;
- selecţia operaţiunilor care vor fi implementate prin stabilirea şi aplicarea cu
consecvenţă a procedurilor proprii de evaluare, verificare şi operare;
- urmărirea implementării acţiunilor şi proiectelor şi efectuarea de verificări de
management şi consiliere.
Responsabilităţile principale ale membrilor FLAG vor fi legate de monitorizarea
strategiei, promovarea programului, angajarea comunităţii, supravegherea gestionării şi
progresului planului integrat de dezvoltare, relaţionarea, asigurarea legăturilor şi
susţinerea activităţii personalului, evaluarea şi selectarea propunerilor de proiecte,
astfel:
punerea în aplicare corectă a strategiei integrate în conformitate cu legea,
calendarul POP, cu acordurile stabilite la nivel local şi a legislaţiei naţionale;
elaborarea şi aplicarea unui Regulament de Organizare şi Funcţionare pentru
implementarea strategiei locale integrate, care include criteriile de selecţie şi
procedurile de lucru (selecţie, monitorizarea şi verificarea proiectelor);
construirea mecanismelor de funcţionare şi de luare a deciziilor pentru
implementarea strategiei integrate, respectiv clarificarea rolurilor şi
responsabilităţilor, urmărindu-se cu atenţie atât interacţiunea diferiţilor actori
locali din sectoarele public şi privat, dar şi corecta reprezentare a societăţii civile
şi a comunităţii locale pescăreşti;
monitorizarea activităţii personalului angajat pentru punerea în aplicare
corespunzătoare a strategiei locale;
lansarea apelurilor în vederea depunerii proiectelor;
276

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
stabilirea şi aplicarea cu consecvenţă a procedurilor proprii de evaluare/
verificare şi operare;
selectarea operaţiunilor care vor fi implementate; ȋn acest sens FLAG trebuie să
demonstreze existenţa unui sistem transparent şi corect pentru selectarea,
implementarea şi finanţarea proiectelor locale;
asigurarea că operaţiunile sunt evaluate şi selectate în vederea finanţării în
conformitate cu criteriile aplicabile POP aprobate şi publicate la nivel local, cu
respectarea regulilor de confidenţialitate şi imparţialitate şi a strategiei locale
aprobate aferentă Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării şi că
sunt conforme, pe toată perioada implementării lor, cu regulile comunitare şi
naţionale aplicabile;
realizarea selecţiei şi evaluarea proiectelor conform măsurilor cuprinse în
strategia aprobată şi transmiterea către conducerea DGP-AMPOP a Raportului
de evaluare (însoţit de grila de evaluare şi justificările aferente). FLAG Delta
Dunării va avea responsabilitatea privind oportunitatea proiectelor selectate şi
evaluarea tehnică a acestora;
notificarea beneficiarilor proiectelor selectate asupra rezultatului final al evaluării
şi selecţiei;
după primirea notificării de acceptare a finanţării din partea beneficiarilor finali,
depunerea la DGP-AMPOP a documentaţiei de suport pentru încheierea
contractelor;
ȋntocmirea contractelor şi transmiterea lor către DGP-AMPOP (care vor fi
semnate de DGP-AMPOP, Grup şi Beneficiar);
verificarea faptului că produsele şi serviciile cofinanţate sunt furnizate şi a
faptului că toate cheltuielile declarate de beneficiari pentru operaţiuni au fost
suportate efectiv şi că sunt în conformitate cu regulile comunitare şi naţionale,
precum şi efectuarea de verificări la faţa locului ale operaţiunilor;
277

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
urmărirea implementării acţiunilor/ proiectelor şi efectuarea de verificări de
management în procent de 100% impreuna cu experţii DGP-AMPOP;
păstrarea unui dosar complet pentru fiecare operaţiune aprobată ce va conţine
inclusiv toate notificările realizate de către FLAG în perioada implementării
proiectului. Acest dosar trebuie să fie pus la dispoziţia DGP-AMPOP;
acceptarea şi facilitarea inspecţiilor efectuate de către toate autorităţile
competente şi conformitatea cu concluziile lor;
asigurarea că există un sistem de înregistrare şi de arhivare sub formă
electronică a documentelor contabile pentru fiecare operaţiune în cadrul Axei
prioritare 4 şi asigurarea ca sunt colectate datele privind implementarea,
necesare pentru managementul financiar, monitorizare, verificări, audituri şi
evaluare;
asigurarea că beneficiarii şi alte organisme, care participă la implementarea
operaţiunilor, aplică fie un sistem de contabilitate separat, fie o codificare
contabilă adecvată pentru toate tranzacţiile privind operaţiunea, fără a aduce
prejudiciu standardelor contabile naţionale;
stabilirea de proceduri care să certifice că toate documentele privind cheltuielile
şi auditurile necesare pentru a asigura unei piste de audit adecvate, sunt
menţinute în conformitate cu prevederile art. 87 din Regulamentul (CE) nr.
1198/2006;
realizarea de acţiuni de informare a tuturor celor interesaţi şi de sensibilizare a
opiniei publice, precum şi lansarea în deplină transparenţă a apelurilor de
selectie;
asigurarea conformitatii cu cerinţele privind informarea şi publicitatea, pentru
respectarea prevederilor art.51, respectiv art. 59 lit. j, din Regulamentul (CE) nr.
1198/2006;
respectarea termenelor stipulate prin strategia aprobată. În cazul în care un
termen iniţial nu este posibil de respectat în mod justificat, acţiunea va fi
278

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
implementată într-un termen rezonabil, care va fi stabilit de comun acord cu
DGP-AMPOP;
notificarea imediată a DGP-AMPOP cu privire la orice modificare legată de
situaţia parteneriatului şi de regulamentul de funcţionare;
participarea la activităţile reţelelor naţionale şi europene.
FLAG Delta Dunării va interacţiona cu părţile interesate locale, regionale şi naţionale
şi autorităţile de gestionare, după cum urmează:
FLAG Delta Dunării va ţine legătură ȋn permanenţă cu DGP-AMPOP, prin
intermediul organismului decizional, ȋn timp ce responsabilitatea gestionării
procesului de selecţie şi informarea DGP-AM POP ȋn acest sens va reveni
Structurii de management tehnic;
FLAG Delta Dunării şi DGP-AMPOP vor lucra ȋmpreună ȋn procesul de selectare
şi evaluare a proiectelor;
FLAG Delta Dunării şi DGP-AMPOP, ȋmpreună cu beneficiarul, vor semna
contractul de finanţare pentru operaţiunile selectate;
FLAG Delta Dunării va demonstra existenţa unui sistem transparent şi corect
pentru selectarea, implementarea şi finanţarea proiectelor locale, evaluarea
acestui sistem fiind realizată ȋn prealabil de către DGP-AMPOP;
FLAG Delta Dunării se va asigura de respectarea termenelor stipulate prin
strategia aprobată; ȋn cazul în care un termen iniţial nu este posibil de respectat
în mod justificat, acţiunea va fi implementată într-un termen rezonabil, care va fi
stabilit de comun acord cu DGP-AMPOP;
FLAG Delta Dunării va notifica imediat DGP-AMPOP cu privire la orice
modificare legată de situaţia parteneriatului şi regulamentul de funcţionare;
FLAG Delta Dunării va păstra unui dosar complet pentru fiecare operaţiune
aprobată ce va conţine inclusiv toate notificările realizate de către FLAG în
279

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
perioada implementării proiectului, dosar care va fi pus şi la dispoziţia DGP-
AMPOP;
FLAG Delta Dunării va pune la dispoziţia DGP-AMPOP toate documentele,
programele de sprijin (baze de date, software etc), precum şi toate activele
(echipamente etc) achiziţionate cu sprijinul Axei 4, ȋn cazul ȋn care, în mod
obiectiv, este imposibil pentru grup să finalizeze implementarea strategiei.
Responsabilităţile cheie ale diferitelor organizaţii:
Parteneriatul este organizaţie cu statut juridic, compusă din reprezentanţii tuturor
partenerilor relevanţi pentru zona pescărească, în conformitate cu criteriile de
eligibilitate ale FEP-POP, şi este structurat astfel:
Structura de Coordonare compusă din:
I. ADUNAREA GENERALĂ, având următoarele competenţe şi atribuţii:
- se întruneşte cel puţin o dată pe an, are
drept de control permanent asupra
Consiliului Director şi Cenzorului;
- stabileste strategia şi obiectivele
generale ale grupului;
- aproba bugetul de venituri şi cheltuieli şi
bilanţul contabil;
- alege şi revoca membrii Consiliului
Director;
- alegerea şi revocarea Cenzorului;
- aprobarea înscrierii de noi membri ai
grupului;
- aprobarea excluderii membrilor grupului,
- îşi poate delega o parte din atribuţii
Consiliului Director;
- se convoacă în scris de către
Preşedintele Consiliului Director, cu cel
puţin 10 (zece) zile înainte de data
stabilită, comunicându-se şi ordinea de
zi;
- pentru situaţii urgente privind
funcţionarea grupului, Adunarea
Generală poate fi convocată oricând de
către Consiliul Director, sau la cererea a
cel puţin o treime din membrii săi;
- este legal constituită dacă sunt prezenţi
280

la propunerea Consiliului Director;
- înfiinţarea de filiale;
- modificarea Actului Constitutiv şi a
Statutului;
- încheierea actelor de dispoziţie;
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- dizolvarea şi lichidarea grupului, precum
şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase
după lichidare;
- orice alte atribuţii prevăzute în lege sau
în statut.
cel puţin jumătate plus unu din membrii
săi, iar dacă nu se întruneşte această
majoritate, Adunarea Generală se va
convoca din nou, după o perioadă de 10
(zece) zile, considerându-se legal
constituită la cea de a doua convocare,
indiferent de numărul membrilor prezenţi;
- hotărârile Adunării Generale se iau cu
majoritatea simplă a membrilor prezenţi,
fiecare membru având dreptul la un vot
deliberativ;
- hotărârile Adunării Generale sunt valabil
adoptate dacă membrii grupului din
sectorul privat au fost majoritari, cu peste
50%, la luarea hotărârilor;
- lucrările Adunării Generale vor fi conduse
de către Preşedintele Consiliului Director,
dezbaterile şi hotărârile fiind înregistrate
într-un proces-verbal ce va avea în mod
obligatoriu anexată lista membrilor
prezenţi cu semnăturile reprezentanţilor
acestora;
- hotărârile luate de Adunarea Generală în
limitele legii, ale Actului Constitutiv şi ale
Statutului, sunt obligatorii chiar şi pentru
membrii care nu au luat parte la
Adunarea Generală sau care au votat
împotrivă;
281

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
- membrii Adunării Generale pot delega
dreptul de vot, prin împuternicire
expresă, către alt membru cu drepturi
depline, sau pot fi consultaţi asupra unor
decizii majore prin intermediul unui
formular special pe care îl pot completa,
semna şi comunica prin intermediul
mijloacelor moderne de comunicare;
membrii grupului care şi-au exprimat
votul prin intermediul delegării sau al
formularului special vor fi consideraţi
prezenti la şedinţă; imputernicirea şi
formularul special se anexează la
procesul-verbal al şedinţei;
- hotărârile Adunării Generale, contrare
legii, Actului Constitutiv sau dispoziţiilor
cuprinse în Statut, pot fi atacate în justiţie
de către oricare dintre membrii grupului
care nu au luat parte la Adunarea
Generală sau care au votat împotrivă şi
au cerut să se consemneze aceasta în
procesul-verbal de şedinţă, în termen de
15 (cincisprezece) zile de la data când
au luat cunoştinţă despre hotărâre sau
de la data când a avut loc şedinţa, după
caz.
282

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
II. CONSILIUL DIRECTOR, având următoarele competenţe şi atribuţii:
- prezintă Adunării Generale raportul de
activitate pe perioada anterioară,
executarea bugetului de venituri şi
cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul
bugetului de venituri şi cheltuieli şi
proiectul programelor grupului;
- încheie acte juridice de administrare şi
de conservare, în numele şi pe seama
grupului;
- aprobă organigrama şi politica de
personal ale grupului;
- propune Adunării Generale excluderea
membrilor grupului;
- stabileşte contravaloarea cotizaţiei
anuale ce trebuie platită de toţi membrii
grupului;
- hotărăşte cu privire la cuantumul taxei de
înscriere în grup, în funcţie de aportul în
numerar la patrimoniul grupului al
membrilor acesteia;
- hotărăşte cu privire la schimbarea
sediului grupului;
- hotărăşte cu privire la cooperarea,
asocierea cu alte organizaţii din ţară şi
din străinătate;
- îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute
- Consiliul Director poate împuternici una
sau mai multe persoane cu funcţii
executive, inclusiv persoane care au
calitatea de membru al grupului sau sunt
străine de grup, pentru a îndeplini o serie
din atribuţiile sale. Aceste persoane pot fi
remunerate pentru activitatea depusa în
folosul grupului;
- deciziile Consiliului Director, contrare
legii, Actului Constitutiv sau Statutului
grupului, pot fi atacate în justiţie, în
condiţiile prevăzute la art. 16, alin. 11 din
Statut;
- Consiliul Director al grupului asigură
punerea în executare a hotărârilor
Adunării Generale, fiind alcătuit din 3
membri, din care 1 Preşedinte şi 2
Vicepreşedinti;
- durata mandatului membrilor Consiliului
Director al grupului este nedeterminată;
- Consiliul Director al grupului se
întruneşte cel puţin o dată pe lună şi ori
de câte ori este necesar, la cererea
Preşedintelui, hotărârile fiind valabil
adoptate cu votul a două treimi.
283

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
în Statut sau stabilite de Adunarea
Generală.
III. PREŞEDINTELE, având următoarele competenţe şi atribuţii:
- este desemnat de către membrii grupului dintre membrii Consiliului Director, pe o perioadă
nedeterminată;
- are toate drepturile şi îndatoririle ce decurg din calitatea de membru al Consiliului Director;
- convoacă şedinţele Adunării Generale şi ale Consiliului Director;
- prezidează şedinţele Adunării Generale şi ale Consiliului Director;
- reprezintă grupul in relaţiile cu terţii şi în acţiunile în justiţie;
- îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea Generală în sarcina sa;
- exercită întreaga sa autoritate şi competenţă pentru a determina realizarea scopurilor grupului;
- poate delega puterile sale, pentru anumite perioade de timp, sau pentru anumite operaţiuni,
unui membru al Consiliului Director, precizând în acest sens sfera, durata şi limitele
competenţelor delegate, răspunzând în solidar de actele mandatarului său.
IV. CENZORUL, având următoarele competenţe şi atribuţii:
- verifică modul în care este administrat patrimoniul grupului;
- întocmeşte rapoarte şi le prezintă Adunării Generale;
- poate participa la şedinţele Consiliului Director, fără drept de vot;
- îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de Adunarea Generală.
Componenta Operaţională compusă din:
I. STRUCTURA DE MANAGEMENT TEHNIC, având următoarele atribuţii:
- va fi dedicată deciziilor curente gestionării activităţii de zi cu zi şi implementării
strategiei integrate;
- va fi responsabilă direct de proiectele promovate prin Grupul Local pentru Pescărie
Durabilă ȋn Delta Dunării şi de cooperarea cu alte grupuri, precum şi de coordonarea
284

proiectelor individuale în ansamblu.
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
La nivelul structurii de management tehnic, ȋşi vor desfăşura activitatea angajaţi
şi consultanţi angajaţi pentru anumite activităţi specifice, organizaţi ȋn grupuri de lucru.
În funcţie de necesităţi, grupul va suplimenta posturile sau angajaţii.
Structura de management tehnic va fi alcătuită, cel puţin, din:
1) un Manager General pentru asigurarea bunei desfăşurări a tuturor
etapelor proiectelor urmărind atingerea obiectivelor propuse, selectarea şi
coordonarea activităţii Structurii de management tehnic pe care o are ȋn
subordine, verificarea şi selectarea proiectelor ce se vor implementa ȋn
cadrul teritoriului propus, pentru ducerea la ȋndeplinire a strategiei
integrate
2) un Director executiv pentru asigurarea bunei desfăşurări a tuturor etapelor
proiectelor urmărind atingerea obiectivelor propuse
3) un Responsabil pentru urmărirea activităţilor si monitorizare care va
coordona Compartimentul Monitorizare şi va avea ȋn subordine doi
responsabili tehnici
4) un Responsabil pentru urmărirea activităţilor şi comunicare care va
coordona Compartimentul Comunicare
5) un Responsabil pentru selectarea proiectelor răspunzând de
Compartimentul Evaluare, ce va coordona un grup format din trei membri
6) un Responsabil cu operaţiunile financiare care va coordona
Compartimentul Financiar şi va avea ȋn subordine o persoană
7) un Responsabil juridic care va coordona Compartimentul Juridic
A se consulta, ȋn acest sens, fişele de post ataşate.
285

Organismul decizional
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Organismul decizional, la nivelul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn
Delta Dunării, este reprezentat de Adunarea Generală, Consiliul Director inclusiv
Preşedintele.
În timp ce Adunarea Generală este formată din toţi reprezentanţii desemnaţi de
membrii grupului, Consiliul Director acţionează ca o structură mai „uşoară‖ şi mai
„flexibilă‖, permiţând reuniuni mai frecvente şi accelerând procesul decizional şi durata
aplicaţiilor.
Organismul decizional reprezentat prin Adunarea Generală, Consiliul Director
inclusiv Preşedintele funcţionează după termeni de referinţă si proceduri clare, astfel:
Abordarea decizională, rolurile şi responsabilităţile celor implicaţi,
niveluri ale delegării, principii de lucru
Adunarea Generală se întruneşte cel puţin o dată pe an, fiind convocată în scris
de către Preşedintele Consiliului Director, cu cel puţin 10 (zece) zile înainte de data
stabilită, comunicându-se şi ordinea de zi. Adunarea Generală este legal constituită
dacă sunt prezenţi cel puţin jumătate plus unu din membrii săi, iar dacă nu se întruneşte
această majoritate, Adunarea Generală se va convoca din nou, după o perioadă de 10
(zece) zile, considerându-se legal constituită la cea de a doua convocare, indiferent de
numărul membrilor prezenţi.
Hotărârile Adunării Generale se iau cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi,
fiecare membru având dreptul la un vot deliberativ, acestea fiind valabil adoptate dacă
membrii din sectorul privat au fost majoritari, cu peste 50%, la luarea hotărârilor.
Membrii Adunării Generale pot delega dreptul de vot, prin împuternicire expresă, către
alt membru cu drepturi depline, sau pot fi consultaţi asupra unor decizii majore prin
286

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
intermediul unui formular special pe care îl pot completa, semna şi comunica prin
intermediul mijloacelor moderne de comunicare. Membrii grupului care şi-au exprimat
votul prin intermediul delegării sau al formularului special vor fi consideraţi prezenți la
şedinţă. Împuternicirea şi formularul special se anexează la procesul-verbal al şedinţei.
Hotărârile Adunării Generale, contrare legii, Actului Constitutiv sau dispoziţiilor cuprinse
în Statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre membrii grupului care nu au luat
parte la Adunarea Generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se consemneze
aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 (cincisprezece) zile de la data
când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după
caz.
Lucrările Adunării Generale sunt conduse de către Preşedinte, dezbaterile şi
hotărârile fiind înregistrate într-un proces-verbal ce va avea în mod obligatoriu anexată
lista membrilor prezenţi cu semnăturile reprezentanţilor acestora.
Consiliul Director al grupului asigură punerea în executare a hotărârilor Adunării
Generale. Consiliul Director se întruneşte cel puţin o dată pe lună şi ori de câte ori este
necesar, la cererea Preşedintelui, hotărârile fiind valabil adoptate cu votul a două treimi.
Consiliul Director poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcţii executive,
inclusiv persoane care au calitatea de membru al grupului sau sunt străine de grup,
pentru a îndeplini o serie din atribuţiile sale. Aceste persoane pot fi remunerate pentru
activitatea depusă în folosul grupului. Deciziile Consiliului Director, contrare legii, Actului
Constitutiv sau Statutului grupului, pot fi atacate în justiţie, în condiţiile prevăzute la art.
16, alin. 11 din Statut. Presedintele convoacă si prezideaza şedinţele Adunării Generale
şi ale Consiliului Director. De asemenea, el poate delega puterile sale, pentru anumite
perioade de timp, sau pentru anumite operaţiuni, unui membru al Consiliului Director,
precizând în acest sens sfera, durata şi limitele competenţelor delegate, răspunzând în
solidar de actele mandatarului său.
287

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Complementaritatea şi demarcarea operaţională faţă de alte programe
Scopul descrierii din această secţiune este prezentarea modului în care măsurile și
operaţiunile finanţate prin această strategie/axa completează dar nu se
suprapun cu alte operaţiuni ce au primit sau primesc asistenţă financiară din
partea altui instrument financiar comunitar
Complementaritatea şi demarcarea operaţională faţă de alte programe a fost
prezentată ȋn cadrul strategiei, la secţiunea Măsuri. Grupul Local pentru Pescărie
Durabilă ȋn Delta Dunării şi personalul acestuia va colabora cu alte organizaţii şi
iniţiative pentru a garanta faptul că demarcarea si complementaritatea descrise în
strategie sunt aplicate în practică. Astfel, la primirea, evaluarea si selecţia de proiecte,
structura de management tehnic se va asigura că prevederile respectivului proiect vor
respecta obiectivele şi condiţiile prezentei strategii şi a fişelor/ anunţurilor respectivelor
măsuri, şi nu ale altor programe sau iniţiative europene, spre a evita dublarea finanţării.
Colaborarea cu comunitatea
Ca parte a procesului de elaborare a strategiei şi de implementare a ei, Grupul
Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării va fi foarte activ în implicarea concretă
a comunităţii şi în consultarea cu aceasta în toate etapele. Menţinerea implicării şi
angajării comunităţii va fi asigurată prin informarea permanentă şi chiar aducerea unei
contribuţii a comunităţii locale la procesul decizional. Acest lucru va implica colaborarea
cu grupurile locale tematice existente sau crearea unor forumuri sau sub-grupuri la nivel
de zonă, care vor fi luate în considerare la abordarea aspectelor informării şi publicităţii.
(2) Administrare, finanţare şi personal
Personalul FLAG
Experienţa LEADER sugerează faptul că un personal cu înaltă calificare şi
experienţă reprezintă un bun ,,ingredient’’ pentru a obţine grupuri reuşite, contribuind la
288

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
funcţionarea cu succes a organizaţiei, la animare şi facilitare, precum şi la punerea în
practică a strategiei. Se va asigura faptul că persoane cu experienţă şi calificare
profesională execută sarcinile adecvate, iar ȋn caz de resurse limitate, se are ȋn vedere
cooperarea cu grupurile de acţiune LEADER sau grupurile învecinate pentru a deţine în
comun serviciile de asistenţă sau de „back-office―. De asemenea, se va analiza ce
resurse vor fi necesare la momente diferite, care sunt rolurile şi sarcinile cheie, care
sunt aptitudinile asociate şi experienţa pe care va trebui să le deţină personalul.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării va avea:
Un Manager General cu normă întreagă îndeplinind cerinţe minime de studiu,
profil şi experienţă
Personal cu normă întreagă sau temporar, în funcţie de buget, calendar,
acţiuni, ȋndeplinind, de asemenea, cerinţe minime de studiu, profil şi experienţă
Personal suplimentar, inclusiv lucrători care au responsabilităţi legate de
dezvoltarea comunităţii şi întreprinderii sau a proiectului
Help-desk care va sprijini procesul de elaborare a proiectelor şi care ar putea
constitui un factor de succes pentru Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn
Delta Dunării
Până la 10% din bugetul FEP total alocat va fi alocat acoperirii costurilor de
funcţionare şi de personal ale FLAG-ului, astfel:
achiziţionare de echipamente noi pentru birou şi alte echipamente electronice
necesare pentru gestionarea activităţii grupului, software sau închirierea
acestora;
costuri operaţionale (achiziţionarea materialelor consumabile pentru birou,
papetărie, costuri de comunicare – telefon, internet, servicii poştale, servicii de
\curierat, electricitate, încălzire, apa, curăţenie);
289

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
achiziţionarea unui mijloc de transport auto şi a combustibilului aferent, respectiv
300 litri/lună;
organizarea de reuniuni ale grupului;
costurile pentru serviciile de traducere;
costurile de transport, cazare si diurnă, calculate în conformitate cu legislatia
naţională în vigoare pentru sectorul public, privind călătoriile/misiunile oficiale în
ţara sau străinătate ale personalului grupului;
costuri pentru organizarea de reuniuni şi sesiuni de informare, ateliere (închiriere
sala, pregatire şi difuzare de materiale informative şi activităţi de promovare);
comisioanele bancare pentru deschiderea şi administratea conturilor bancare ale
grupului, necesare implementarii srategiei;
cheltuieli de audit;
cheltuieli de informare şi publicitate pentru proiect;
costurile legate de organizarea selecţiei proiectelor, informarea, consultanţă,
animarea, precum şi consolidarea capacităţii de monitorizare a implementării
strategiei;
alte cheltuieli prevăzute în art. 44 din Regulamentul (CE) nr. 1.198/2006 al
Consiliului;
salariul pentru managerul grupului (maxim 10 salarii minime pe economie/ lună),
salariul coordonatorului (maxim 8 salarii minime pe economie/lună), asistent
tehnic (maxim 6 salarii minime pe economie/luna) precum şi taxele pentru
experţii externi angajaţi de grup care nu poate depăşi suma de 100 euro/zi;
plăti pentru personalul suplimentar/ membrii ai echipei de implementare, care pot
fi angajaţi part-time, sau experţi, pentru un număr de zile lucrătoare, punctual, în
cazuri speciale şi pe deplin justificate pentru nevoile grupului.
290

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În felul acesta, FLAG –ul va dispune de resurse umane şi financiare suficiente
pentru a pune ȋn aplicare lista de măsuri, demonstrând totodată respectarea criteriului
de selecţie referitor la fezabilitatea planului de acţiuni:
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 2 c).1. deoarece
parteneriatul are resurse umane şi financiare disponibile pentru implementarea strategiei.
La nivelul FLAG, se constituie STRUCTURA DE MANAGEMENT TEHNIC,
reprezentând, prin personalul angajat în această, structura de activitate curentă a
organizaţiei, care lucrează în baza salarizării, organigramei şi fişelor de post. Structura
de manaqement tehnic va ȋndeplini o serie de funcţii, printre care: sprijin pentru
proiectarea şi dezvoltarea strategiei, dezvoltarea capacităţii şi formarea comunitară,
dezvoltarea de proiecte.
Structura de management tehnic: structura de personal, rolurile cheie deţinute
Nr. Crt. Personal Rol
1 Un Manager General Asigurarea bunei desfăşurări a tuturor
etapelor proiectelor urmărind atingerea
obiectivelor propuse
Selectarea şi coordonarea activităţii
Structurii de management tehnic pe care
o are ȋn subordine
Verificarea şi selectarea proiectelor ce se
vor implementa ȋn cadrul teritoriului
propus, pentru ducerea la ȋndeplinire a
Strategiei integrate
2 Un Director Executiv Asigurarea bunei desfăşurări a tuturor
etapelor proiectelor urmărind atingerea
291

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
obiectivelor propuse
COMPARTIMENT MONITORIZARE
4 Un responsabil Urmărirea activităţilor şi monitorizare
monitorizare
5 Doi responsabili tehnici Participă la activităţile de monitorizare
COMPARTIMENT COMUNICARE
6 Un responsabil Asigurarea fluentei comunicarii interne si
comunicare/ PR, externe a FLAG, asigurarea si
facilitare comunitara mentinerea unei imagini unitare si
coerente a FLAG, asigurarea participarii
şi colaborarii tuturor factorilor capabili să
contribuie, într-un fel sau altul, la
implementarea strategiei FLAG
COMPARTIMENT EVALUARE
7 Un Responsabil Selectarea proiectelor
selectare proiecte
8 Trei responsabili tehnici Participă la selectarea proiectelor
COMPARTIMENT FINANCIAR
9 Un responsabil cu Urmărirea şi monitorizarea operaţiunilor
operaţiunile financiare financiare şi implementarea
acţiunilor/măsurilor din cadrul Strategiei
integrate
10 Un responsabil tehnic Participă la urmărirea şi monitorizarea
operaţiunilor financiare şi implementarea
acţiunilor/măsurilor din cadrul Strategiei
292

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
integrate
COMPARTIMENT JURIDIC
11 Un responsabil juridic Urmărirea şi monitorizarea operaţiunilor
de natură juridică şi implementarea
acţiunilor/măsurilor din cadrul Strategiei
integrate.
A se consulta, ȋn acest sens, fişele de post ataşate.
Adunarea Generală poate hotărȋ modificarea raporturilor de muncă pentru o mai
bună implementare a proiectelor.
Conform celor menţionate anterior, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn
Delta Dunării respectă criteriul de selecţie referitor la capacitatea de implementare a
strategiei, astfel:
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 3 a). deoarece
demonstrează că are bonitatea financiară ȋn ultimii 3 ani, că a participat la managementul financiar al unor
proiecte / investiţii, având capacitatea de a mobiliza cofinanţarea necesară.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 3 b). deoarece
demonstrează că are capacitate tehnică, adică personal calificat necesar ȋndeplinirii sarcinilor desemnate şi
experienţă anterioară cu proceduri similare şi instruiri adecvate.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 3 c). deoarece
demonstrează că are capacitate administrativă care reiese din diferenţierea clară a rolurilor şi
responsabilităţilor membrilor, definirea clară a structurii executive a FLAG, capacitatea de susţinere a
proceselor participative de dezvoltare locală, experienţă anterioară ȋn elaborarea de documente şi gestionarea
cererilor de ofertă de proiecte, proceduri simple şi clare de funcţionare şi gestionare a fondurilor
nerambursabile, experienţă şi expertiza personalului propus, capacitatea pentru desfăşurarea activităţilor de
comunicare, animare.
293

Localizarea
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Sediul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării este ȋn municipiul
Tulcea, strada Păcii, nr. 20, judeţul Tulcea. Sediul grupului constituie un aspect
important din punct de vedere al localizării în zona pescărească şi/sau al unei eventuale
organizaţii gazdă. Au fost luate în considerare accesibilitatea geografică a locaţiei,
accesul fizic, accesibilitatea percepută de comunitate şi potenţiala complementaritate
operaţională.
numără:
Printre costurile de funcţionare a FLAG din punct de vedere al sediului, se
închirierea biroului pentru desfăşurarea activităţii grupului;
achiziţionarea de echipamente noi pentru birou şi alte echipamente
electronice necesare pentru gestionarea activităţii grupului, software sau
închirierea acestora;
costuri operaţionale (achiziţionarea materialelor consumabile pentru
Finanţarea
birou, papetărie, costuri de comunicare – telefon, internet, servicii poştale,
servicii de curierat, electricitate, încălzire, apa, curăţenie).
Finanţarea se referă la sprijinul pentru măsurile care vor fi implementate de
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării.
După cum se poate observa, ȋn capitolul „3. Strategia, Obiective şi Motivaţie‖,
secţiunea Măsuri sunt indicate, conform prevederilor Ghidului şi a modelului standard
respectat pentru fiecare măsură ȋn parte, precizările referitoare la alocarea financiară.
Fiecare dintre cele 4 măsuri prevăzute, inclusiv cea de funcţionare a grupului
este argumentată şi concepută astfel ȋncât să răspundă nevoilor reale ale zonei şi ale
grupului, așa cum a fost descris anterior.
294

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
La conceperea bugetului s-a luat în calcul faptul că doar în primii doi ani de
implementare pot fi deschise apeluri de depunere de proiecte, pentru a fi evaluate și
selectate, urmând ca perioada 2014- 2015 să fie dedicată monitorizării implementării.
Astfel, se pot încheia contracte între beneficiarii locali și MADR, până la 31 decembrie
2013, cel
târziu.
Prin urmare, bugetul este realizat pe baza sumelor contractate, mai exact 2012-
2015. Valoarea totală a cheltuielilor de finanțare a Grupului reprezintă 6,28% din
cheltuielile din primul an, încadrându-se în plafonul maxim de 10% permis pentru acest
tip de cheltuieli.
Valoarea finanțării alocată anului 2013 este considerabil mai mare decât
pentru anul 2012, întrucât sunt șanse mai mari ca volumul de proiecte depuse în
cel de-al doilea an să îl depășească pe cel din primul an, și implicit, cererea de fonduri
nerambursabile să crească. La baza acestui raționament se află faptul că în primul an
nu toți potențialii beneficiari vor fi dispuși a solicita fonduri prin FEP, acesta fiind anul în
care vor avea loc cele mai multe acțiuni de animare teritorială și informare în masă. Va
fi astfel necesară o perioadă pentru crearea unui climat local de încredere între Grupul
Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării și locuitori.
În ceea ce privește finanțarea proiectelor ce vor primi ajutor prin strategie,
aceasta se va face conform evaluării echipei tehnice și a deciziilor membrilor FLAG .
De asemenea, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării va
întreprinde acțiuni de dezvoltare a capacității dar și proiecte tematice de cooperare cu
alte FLAG-uri, care vor fi finanțate prin Acțiunea 2 a Axei 4 POP.
(3)Dezvoltarea capacității operaționale a FLAG
Dezvoltarea capacităţii FLAG si punerea ȋn aplicare a strategiei sunt obiectivele
principale urmărite de Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării.
295

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În acest sens, un accent important se va pune pe:
- structura organizatorică a grupului
- resurse şi sisteme ale grupului
- angajarea personalului
- formarea şi dezvoltarea competenţelor personalului şi a membrilor grupului
- luarea ȋn considerare a prestării unor activităţi de tip Asistenţă Tehnică sau
proiecte de colaborare cu alte grupuri cu experienţă
- extinderea parteneriatului, construirea capacităţii şi angajarea comunităţii
- punerea în aplicare a priorităţilor sau proiectelor strategice
- conceperea strategiei de încheiere sau de continuare a activităţii grupului la
finalul perioadei de finanţare POP
În vederea dezvoltării capacităţii operaţionale, Grupul Local pentru Pescărie
Durabilă ȋn Delta Dunării a avut ȋn vedere următoarele:
- realizarea unei vizite de studiu pentru obţinerea de competenţe privind Axa 4
- ȋncheierea unui acord de intenţie de colaborare si cooperare ȋn perioada
implementării
Vizita de studiu a fost organizată ȋn Provincia Catalunya din Spania, unde a avut
loc un inedit schimb de experienţă cu Grupul Local ―Litoralul Deltei Ebrului‖ pe tema
realizării şi implementării de proiecte finanţabile în cadrul Programului Operaţional de
Pescuit. Pe întreaga durată a vizitei, directorul Grupului local spaniol a impus o agendă
intensă de lucru delegaţiei române reuşind să acopere o gamă vastă de proiecte
realizate în Delta Ebrului şi implicit de exemple de bună practică ce pot fi
asimilate/abordate în nou construitul Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta
Dunării: producţia de acvacultură, instalaţiile ecologice de tratare şi regenerare,
punctele de colectare şi desfacere, canale de distribuţie şi primă vânzare, valorificarea
patrimoniului local, casele cu specific pescăresc din circuitul turistic, pescuitul comercial
296

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
şi sportiv ca ofertă turistică, sistemul asociativ al pescarilor profesionişti
„FEPROMODEL‖, branduri de origine, sisteme de calitate, Parcul natural Deltebre,
Muzeul cu specific pescăresc
etc.
Pe de altă parte, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării are ȋn
vedere derularea unor activităţi de colaborare şi cooperare similare ȋn perioada
implementării Strategiei de Dezvoltare Locală Integrată. Cooperarea ar viza stabilirea
de legături cu spaţiul Uniunii Europene, acolo unde s-au implementat acţiuni POP,
pentru a avea acces la informaţii şi idei noi, pentru a ȋnvăţa de la alte regiuni sau ţări,
pentru a stimula şi sprijini inovaţia şi pentru a facilita dobândirea de competenţe şi noi
mijloace de furnizare.
(4) Evaluarea şi aprobarea
proiectelor
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării este responsabil pentru
punerea corectă ȋn aplicare a strategiei integrate ȋn conformitate cu legea şi calendarul
POP, cu acordurile stabilite la nivel local şi cu legislaţia naţională. O implementare
corespunzătoare a strategiei integrate depinde de numeroase elemente, dintre care
unul foarte important este reprezentat de procesul de evaluare şi aprobare a
proiectelor depuse ȋn cadrul grupului.
În acest sens, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării şi-a stabilit
o procedură de evaluare şi aprobare care ȋi permite să implementeze ȋntr-un mod cât
mai corect şi complet acţiunile propuse. În vederea asigurării transparenţei, toate
materialele suport folosite de FLAG vor fi disponibile solicitanţilor, ele putând fi uşor
accesate de către aceştia. Ilustrarea procesului de aplicare se realizează ȋn continuare
prin intermediul unei cronograme ȋn timp ce alocarea responsabilităţilor se va centraliza
ȋntr-un tabel, conform specificaţiilor impuse de Minister.
Proiectele finanţate prin strategia Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta
297

Dunării
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În cadrul FLAG, la stabilirea procedurii de evaluare şi aprobare a proiectelor, o
importanţă majoră a fost acordată următoarelor etape/procese, descrise pe larg ȋn
continuare:
Procesul de informare a potenţialilor beneficiari
Procesul de lansare a cererilor de proiecte
Aplicarea/ Prezentarea proiectelor ȋn cadrul grupului
Evaluarea şi selectarea proiectelor vor fi explicate
Sprijinul furnizat de personalul grupului, în cadrul apelurilor deschise de
oferte de proiecte.
Procesul de informare a potenţialilor beneficiari
Informarea potentialilor beneficiari se va realiza prin furnizarea de pliante şi
broşuri ȋn zona FLAG, materiale ce vor permite celor interesaţi să se documenteze cu
privire la: sesiunile ce urmează să fie deschise de către grup, condiţiile generale pe
care trebuie să le ȋndeplinească solicitanţii pentru a putea accesa sursele de finanţare
disponibile, datele estimative de deschide/ȋnchidere a cererilor de proiecte. De
asemenea, aceste informaţii vor fi puse la dispoziţia potenţialilor solicitanţi şi prin
intermediul unor pancarte poziţionate strategic ȋn cadrul zonei FLAG (poziţionarea
strategică va ţine cont de principalii actori interesaţi să depună proiecte ȋn zonă).
Procesul de lansare a cererilor de proiecte
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării va lansa pe plan local,
folosind mijloacele de informare mass-media, apeluri de selecţie a proiectelor, conform
priorităţilor descrise ȋn strategie. Structura de management tehnic a grupului va asigura
suportul necesar beneficiarilor pentru completarea Cererilor de Finanţare privind
aspectele de conformitate şi eligibilitate pe care aceştia trebuie să le ȋndeplinească.
Apelul de selecţie va conţine următoarele informaţii:
Data publicării;
Data limită de depunere a proiectelor;
298

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Locul şi intervalul orar ȋn care se pot depune proiectele;
Fondul disponibil – suma maximă nerambursabilă care poate fi acordată
pentru finanţarea unui proiect;
Documentele pe care trebuie să le depună solicitantul o dată cu depunerea
proiectului;
Cerinţele de conformitate şi eligibilitate pe care trebuie să le ȋndeplinească
solicitantul;
Procedura de selecţie aplicată, cu descrierea criteriilor de selecţie şi punctajul
acordat pentru fiecare crietriu;
Data şi modul de anunţare a rezultatelor;
Datele de contact ale grupului unde solicitanţii pot obţine informaţii detaliate.
Autoritatea de Management a Programului Operational pentru Pescuit permite
două abordări ȋn ceea ce priveşte apelurile de oferte ce se vor lansa ȋn cadrul
grupurilor:
Abordarea 1: Grupul publică o cerere de oferte cu termen limită de depunere;
Abordarea 2: Sesiunea depunerii ofertelor este deschisă şi funcţionează ȋn mod
continuu, până la epuizarea bugetului alocat măsurii ce se deschide.
În cadrul FLAG, procesul apelurilor de oferte se va derula fie după abordarea 1,
fie după abordarea 2, ȋn funcţie de specificitatea măsurilor ce urmează a fi lansate de
către grup. Decizia asupra tipului de abordare adoptată va fi luată de Consiliul Director,
inainte de sesiune de deschidere de proiecte.
Aplicarea/ Prezentarea proiectelor ȋn cadrul grupului
După lansarea cererilor de proiecte, potenţialii beneficiari ȋşi pot depune proiectul
la secretariatul grupului, sub forma de Cerere de Finanţare. Cererile de finanţare vor
respecta condiţiile impuse de către grup ȋn ceea ce priveşte: activităţile şi cheltuielile
incluse ȋn strategie, documentele solicitate, valoarea maximă a finanţării
nerambursabile, valoarea maxima a proiectului, data limita de prezentare a proiectului
299

etc.
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Evaluarea şi selectarea proiectelor
Evaluarea şi selectia proiectelor depuse ȋn cadrul grupului se va realiza ȋn raport
cu criteriile de selecţie propuse, cu respectarea următoarelor etape:
Verificarea conformităţii proiectului;
Verificarea criteriilor de eligibilitate ȋn conformitate cu cerinţele impuse pentru fiecare
măsură ȋn parte;
Verificarea tehnico- financiară.
Evaluarea proiectelor va fi realizată de Structura de management tehnic a
grupului. Considerarea aplicaţiilor depuse ȋn cadrul FLAG va fi asigurată de personalul
permanent / temporar al grupului. Totodată, dacă va considera necesar, FLAG –ul va
putea angaja colaboratori externi cu experienţă specifică ȋn domeniul vizat, dacă va
considera că personalul disponibil nu este suficient.
Sprijinul furnizat de personalul grupului, ȋn cadrul apelurilor deschise de oferte
de proiecte
Atât ȋnainte cât şi ȋn timpul sesiunii de prezentare a proiectelor ȋn cadrul grupului,
ȋntre FLAG şi solicitanţii de finanţare va exista o comunicare permanentă ce va avea ca
scop eficientizarea procesului de selecţie. În acest sens, personalul grupului va oferi
potenţialilor solicitanţi toate informaţiile necesare cu privire la: caracterul propunerilor de
proiecte, obiectivele şi acţiunile propuse a se implementa ȋn zonă. Această comunicare
ȋi va perminte solicitantului să răspundă corect la următoarele ȋntrebări şi, aşadar, să
realizeze o pre-evaluare a dosarului de finanţare, ȋnainte ca acesta să fie depus ȋn
cadrul grupului:
Este proiectul adecvat strategiei?
Are solicitantul şanse să obţină finanţarea, eventual cu sprijin, dacă este cazul?
Este proiectul depus de solicitant adecvat pentru finanţarea în cadrul Axei 4 sau
ar fi mai bine ca acestă să fie direcţionat în altă parte?
Comunicarea Grup-solicitanţi va avea ȋn vedere următoarele aspecte:
300

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
1. Informaţiile puse la dispoziţie de către grup solicitanţilor de finanţare au ca scop
eficientizarea procesului de selecţie a proiectelor, ceea ce va genera o economie
de timp şi resurse atât pentru finanţator (grup) cât şi pentru solicitant;
2. Informaţiile transmise către potenţialii solicitanţi vor fi clar formulate; se va evita
ambiguitatea şi echivocul;
3. Informaţiile transmise vor respecta atât legislaţia ȋn domeniu cât şi normele
impuse de Minister;
4. Nu se vor face discriminări ȋn funcţie de solicitant, cantitatea şi calitatea
informaţiei transmise va fi aceeaşi pentru toţi potenţialii solicitanţi.
Selectarea proiectelor
După cum se poate observa din informaţiile prezentate anterior,
procedura de selecţie a proiectelor aplicată ȋn cadrul FLAG va ţine cont de etapele
distincte ale depunerii, evaluării şi aprobării proiectelor şi va garanta faptul că o
separare clară a responsabilităţilor se va realiza ȋntre aceste etape cu scopul
asigurării transparenţei ȋn luarea deciziilor şi evitării conflictelor de interese. În
acest sens, ȋn cadrul FLAG se vor aplica următoarele acţiuni:
Niciun partener al grupului nu poate depune proiecte ȋn cadrul strategiei, ȋn
caz contrar fiind nevoit să se retragă definitiv din grup; ȋn mod excepţional,
prin ȋnaintarea către DGP-AMPOP a unei scrisori de motivaţie, poate
primi o derogare din partea DGP-AMPOP pentru prezentarea unui proiect;
Cei implicaţi ȋn elaborarea documentaţiei necesare lansării unei măsuri nu
vor fi implicaţi ȋn evaluarea şi selectarea operaţiunilor;
Personalul şi colaboratorii vor face numai evaluări tehnice;
Un membru al grupului de selecţie care are un interes ȋntr-un proiect nu va
participa si nu va solicita informaţii privind selecţia proiectului;
Fiecare membru al grupului va face o declaraţie de interese conform
anexei ataşate ROF. Această declaraţie va fi actualizată anual.
301

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 1 c). deoarece
parteneriatul prezintă un mecanism de eliminare a riscului de conflict de interese (mecanisme de luare
a deciziei ȋn procesul de selectare a proiectelor care asigură transparenţa şi imparţialitatea).
În continuare, sunt prezentate responsabilităţile FLAG ȋn raport cu
procedura de evaluare şi aprobare a proiectelor, cu detalierea sarcinilor
membrilor Structurii de management tehnic a grupului, pe etapele distincte ale
depunerii, evaluarii i aprobarii proiectelor In cadrul grupului.
302

Nr.
1
2
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Reponsabilităţi grupului ȋn raport cu procedura de evaluare şi aprobare a proiectelor sunt următoarele:
Etapa
Procesul de informare
a potenţialilor
beneficiari
Procesul de lansare a
cererilor de proiecte
Responsabilitate
304
Entitate responsabilă
Întocmirea conţinutului pliantelor/fluturaşilor/ panourilor publicitare Structura de management tehnic
Contactarea unui furnizor de materiale publicitare care se va ocupa de
grafică şi tipărire pentru pliante/fluturaşi/panouri publicitare
Apelarea la mijloace mass-media cu scopul informării potenţialilor
beneficiari
Întocmirea şi semnarea contractelor ce se vor ȋncheia cu furnizorii de
materiale publicitare/ informare mass media
Întocmirea conţinutului anunţului de deschidere a sesiunii de
depunere de proiecte
Publicarea anunţului de deschidere a sesiunii de depunere de proiecte
Structura de management tehnic
Structura de management tehnic
Structura de management tehnic
Structura de management tehnic
Structura de management tehnic

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Nr. Etapa Responsabilitate Entitate responsabilă
3
4
5
Aplicarea/Prezentarea
proiectelor ȋn cadrul
grupului
Evaluarea şi
selectarea proiectelor
Sprijin furnizat de
personalul grupului
Primirea şi ȋnregistrarea proiectelor
Asigurarea că operaţiunile sunt evaluate şi selectate ȋn vederea
finanţării ȋn conformitate cu criteriile aplicabile POP aprobate şi
publicate la nivel local, cu respectarea regulilor de confidenţialitate şi
imparţialitate şi cu strategia locală aprobată aferentă fiecărui grup şi
că sunt conforme, pe toată perioada implementării lor, cu regulile
comunitare şi naţionale aplicabile
Verificarea eligibilităţii şi conformităţii cheltuielilor cu regulile
comunitare şi naţionale
305
Structura de management tehnic
Structura de management tehnic
Structura de management tehnic
Notificarea solicitanţilor cu privire la proiectele selectate Structura de management tehnic
Înregistrarea contestaţiilor Structura de management tehnic
Soluţionarea contestaţiilor Structura de management tehnic
Acordarea de sprjin ȋn cadrul apelurilor deschise de oferte de proiecte
Structura de management tehnic

Nr.
1
2
3
4
Etapa/Activitate
Procesul de informare
a potenţialilor
beneficiari
Procesul de lansare a
cererilor de proiecte
Aplicarea/Prezentarea
proiectelor ȋn cadrul
grupului
Evaluarea şi selectare
proiectelor
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Totodată, pentru o repartizare ȋn timp a procesului de aplicare ales, Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn
Delta Dunării a fost ȋntocmită şi o cronogramă ce detaliează etapele distincte ale depunerii, evaluării şi aprobării
proiectelor ȋn cadrul grupului, aşa cum sunt acestea prezentate mai jos:
EVALUAREA ŞI APROBAREA PROIECTELOR ÎN CADRUL GRUPULUI
-CRONOGRAMĂ A PROCESULUI DE APLICARE-
1 2 3 … x
01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 … … … … … … … y
306
Luna
Săptămâna

5
Sprijin furnizat de
personalul grupului
Observaţii:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Procesul de informare a potenţialilor beneficiari se va realiza cu o lună ȋnainte de deschiderea apelului de selecţie.
Lansarea cererilor de proiecte va avea loc ȋn săptămâna imediat următoare finalizării procesului de informare a
potenţialilor beneficiari.
Aplicarea/prezentarea proiectelor ȋn cadrul grupului se va realiza fie continuu, fie ȋntr-un interval limitat de timp
stabilit de grup. În situaţia ȋn care aplicarea proiectelor este continuă, luna x, săptămâna y reprezintă data la care se
va ȋnchide sesiunea continuă de proiecte.
Evaluarea şi selectarea proiectelor va ȋncepe imediat după primirea primei aplicaţii.
Sprijinul furnizat de personalul grupului se va acorda pe toată perioada derulării programului.
307

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
(5) Criteriile de selecţie a proiectelor
FLAG Delta Dunării şi-a stabilit criterii locale tehnice şi calitative pentru
selectarea proiectelor, aşa cum au fost descrise ele ȋn continuare. Mai mult, pentru
fiecare măsura ȋn parte, au fost stabilite criterii orientative. Acestea reflectă
caracteristicile strategiei locale ale FLAG, priorităţile şi obiectivele propuse.
Criteriile tehnice adoptate de către FLAG Delta Dunării prevăd:
Dacă solicitanţii au capacitatea practică (expertiză şi experienţă) şi financiară
pentru punerea ȋn aplicare a proiectului;
Dacă nevoia de finanţare nerambursabilă este clar demonstrată;
Dacă ţintele, indicatorii şi reperele sunt realiste.
Criteriile de calitate adoptate de către FLAG indică:
Măsura ȋn care proiectul contribuie la realizarea strategiei şi completează
activităţile vizate de alte iniţiative relevante;
Măsura în care proiectul răspunde la nevoile identificate şi este susţinut de
dovezi privind cererea prospectivă;
Gradul de adecvare locală şi consecvenţa faţă de nevoi.
În vederea asigurării transparenţei, FLAG Delta Dunării va face publice criteriile
de evaluare astfel ȋncât acestea să fie disponibile şi accesibile tuturor potenţialilor
solicitanţi.
De asemenea, ȋn raport cu proiectele materile şi non-materiale, FLAG Delta
Dunării propune următoarele criterii orientative de evaluare a proiectelor:
308

Proiecte materiale
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Viabilitate economică şi tehnică;
Impact teritorial (economic, social şi de mediu);
Caracter inovativ / de revitalizare;
Şanse / oportunităţi egale;
Utilizare de noi tehnologii;
Creare / menţinere de locuri de muncă;
Solvenţa / bonitate economico-financiară a solicitantului / beneficiarului;
Proiecte non-materiale
Viabilitate tehnică;
Impact teritorial (economic, social şi de mediu);
Caracter inovativ / de revitalizare;
Şanse / oportunităţi egale;
Utilizare de noi tehnologii;
Aşadar, după cum se poate observa din informaţiile descrise anterior, FLAG
Delta Dunarii a elaborat un sistem transparent şi corect pentru selectarea,
implementarea şi finanţarea proiectelor locale şi a stabilit criterii de selecţie locală
pentru fiecare măsură ȋn parte. Aşadar, ȋn implementarea strategiei sale integrate de
dezvoltare, FLAG Delta Dunării este pe deplin responsabil pentru evaluarea şi
aprobarea proiectelor depuse ȋn cadrul grupului.
(6) Monitorizare/ verificare şi evaluare
Procedurile de monitorizare şi raportare privind implementarea strategiei
FLAG Delta Dunării şi, de asemenea, toate verificările asociate procesului de
monitorizare/ raportare vor respecta Manualul de proceduri al AXEI 4 POP şi
309

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
responsabilităţile DGP - AMPOP şi grup. Este prezentată ȋn continuare
modalitatea prin care FLAG Delta Dunării şi-a propus să respecte aceste cerinţe
de monitorizare/ verificare şi evaluare.
Monitorizare/ verificare
În cadrul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării, monitorizarea
activităţilor va avea ȋn vedere un dispozitiv riguros şi transparent de vizualizare a
modului ȋn care are loc gestionarea financiară a implementării strategiei de dezvoltare,
care permite colectarea sistematică şi structurarea anuală a datelor cu privire la
activităţile desfăşurate. Dispozitivul de monitorizare, evaluare şi control implementat de
FLAG cuprinde următoarele acţiuni:
Luarea operativă a deciziilor asupra implementării (sau depistarea problemelor);
Efectuarea zilnică a gestionării grupului;
Executarea operativă si corectă a procedurilor de gestionare a resurselor;
Facilitarea coordonării ȋntre activitaţile compartimentelor grupului;
Monitorizarea şi raportarea la timp despre realizările şi rezultatele implementării
Strategiei Integrate de Dezvoltarea a grupului;
Comunicarea stadiului implementării strategiei de dezvoltare care factorii de decizie
ai FLAG.
Cu privire strict la monitorizarea implementării Strategiei Integrate de Dezvoltare
Locală a FLAG, se va ţine cont de următoarele elemente:
Evaluarea periodică a progreselor ȋnregistrate pentru realizarea obiectivelor
specifice ale strategiei;
Examinarea rezultatelor implementării fiecărei măsuri şi monitorizarea calităţii
implementării proiectelor finanţate;
Examinarea rezultatelor obţinute;
310

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Elaborarea recomandărilor şi propunerilor ȋn vederea ȋmbunătăţirii impactului
planului.
Monitorizarea va presupune, totodată, stabilirea unui sistem de verificare a
respectării planificarii legate de implementarea Strategiei Integrate de Dezvoltare. Se
vor efectua rapoarte de verificare pe teren a gradului de implementare a proiectelor
finanţate ȋn cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Locală. Programarea vizitelor
(controalelor) va avea ȋn vedere următoarele principii:
- eficienţa unor astfel de demersuri;
- păstrarea bunelor relaţii contractuale;
- verificarea doar a aspectelor de ordin tehnic legate de proiect etc.
În ceea ce priveşte monitorizarea implementării proiectelor finanţate, structura de
management tehnic a FLAG este responsabilă de realizarea acestor acţiuni. Astfel se
vor realiza vizite ȋn teren şi consilierea beneficiarilor ȋn implementarea proiectelor, astfel
ȋncât acestea să fie finalizate ȋn termen şi ȋn condiţiile asumate prin contractul de
finanţare.
Evaluarea
În cadrul FLAG , evaluarea are ȋn vedere implementarea unui dispozitiv clar de
organizare ce va permite elaborarea unui set de indicatori (consideraţi relevanţi ȋn
reflectarea eficienţei obţinute ȋn urma implementării Strategiei Integrate de Dezvoltare
Locală) şi a unei metodologii de evaluare (inclusiv rapoarte de evaluare – intermediare
şi finale) a rezultatelor implementării.
Evaluarea Strategiei Integrate de Dezvoltare a FLAG Delta Dunării are scopul de
a ȋmbunătăţi calitatea implementării prin analiza eficienţei, adică a celei mai bune relaţii
dintre resursele angajate şi rezultatele atinse şi a eficacităţii programului, ȋnsemnând
311

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
măsura în care obiectivele au fost ȋndeplinite. Procesul de evaluare a Strategiei
Integrate de Dezvoltare a FLAG se va derula astfel:
Evaluarea ex-ante – care a fost realizată ȋnainte de elaborarea Strategiei
Integrate de Dezvoltare şi a avut drept scop culegerea de informaţii ȋn
vederea introducerii ȋn viitoarea strategie de dezvoltare;
Evaluarea intermediară, care va fi realizată pe tot parcursul perioadei de
implementare şi are ca obiective rectificarea oricăror probleme care pot
apărea precum şi ȋmbunătăţirea implementării Strategiei;
Evaluarea ex-post, realizată după perioada de implementare a Strategiei
Integrate de Dezvoltare, ce va genera indicatori şi informaţii care se vor
introduce in Strategia Integrată de Dezvoltare Locală viitoare;
Realizarea unor analize care să examineze ȋn detaliu anumite măsuri sau
aspecte specifice ale teritoriului şi ale Strategiei Integrate de Dezvoltare –
se vor realiza ori de câte ori este necesar, ȋn vederea monitorizării
gradului de implementare a obiectivelor Planului De Dezvoltare Locală.
Acestea vor fi realizate de firme independente tocmai pentru a reflecta cu
obiectivitate stadiul ȋn care se află implementarea Strategiei Integrate de
Dezvoltare a FLAG Delta Dunării;
Pentru semnarea contractului cu firma independentă va fi organizată
procedura de achiziţii cu respectarea dispoziţiilor legale ȋn vigoare.
Evaluarea intermediară şi ex – post au rolul de a examina gradul de utilizare a
resurselor, eficacitatea şi eficienţa Strategiei Integrate de Dezvoltare Locală, impactul
socio - economic al acestuia, precum şi impactul asupra priorităţilor teritoriului FLAG
Delta Dunării.
Responsabilităţile Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării ȋn
raport cu procedura de monitorizare/verificare şi evaluare sunt următoarele:
312

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
a) să verifice faptul că produsele şi serviciile cofinanţate sunt furnizate şi să verifice
dacă toate cheltuielile declarate de beneficiari pentru operaţiuni au fost
suportate efectiv şi că sunt ȋn conformitate cu regulile comunitare şi naţionale;
b) să efectueze verificări la faţa locului ale operaţiunilor;
c) să se asigure că există un sistem de ȋnregistrare şi de arhivare sub formă
electronică a documentelor contabile pentru fiecare operaţiune în cadrul Axei
prioritare 4 şi că datele privind implementarea, necesare pentru managementul
financiar, monitorizare, verificări, audituri şi evaluare sunt colectate;
d) să se asigure că beneficiarii şi alte organisme, care participă la implementarea
operaţiunilor, aplică fie un sistem de contabilitate separat, fie o codificare
contabilă adecvată pentru toate tranzacţiile privind operaţiunea, fără a aduce
prejudiciu standardelor contabile naţionale;
e) sa stăbilească proceduri care să asigure faptul că toate documentele privind
cheltuielile şi auditurile necesare pentru asigurarea unei piste de audit adecvate
sunt menţinute în conformitate cu prevederile art. 87 din Regulamentul (CE) nr.
1198/2006;
f) să asigure conformitatea cu cerinţele privind informarea şi publicitatea, pentru
respectarea prevederilor art.51, respectiv art. 59 lit. j, din Regulamentul (CE) nr.
1198/2006.
Aşadar, ȋn cadrul Grupului Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării,
procesul de monitorizare/ verificare şi evaluare are ca scop:
Să ofere grupului informaţii pentru a facilita ȋn mod continuu
managementul şi dezvoltarea activităţilor şi punerea lor într-o ordine a
priorităţilor;
Să identifice posibile puncte slabe sau riscuri ȋn operarea proiectelor ce se
implementează ȋn zona FLAG Delta Dunării;
313

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Să prevadă măsurile de corectare care trebuie adoptate pe parcurs pentru
eliminarea punctelor slabe, riscurilor sau neregulilor identificate ȋn timpul
operării proiectelor, ȋn special ȋn ceea ce priveşte managementul financiar;
Să ȋnveţe din experienţă implementării programului din zona FLAG Delta
Dunării, contribuind la ajustarea abordării pentru programele existente sau
viitoare.
314

(7) Informaţii financiare
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Perioada 2012 Sume în €
Ponderea măsurii în
planul de finanţare
Cost total
Contribuţii publice
POP
Contribuţii private
Denumirea măsurilor cuprinse in cadrul
strategiei
% din
costul
total
% de
contribuţie
POP
Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii
comunitatilor prin sprijinirea infrastructurii și
serviciilor legate de turism si prin promovarea
ecoturismului. 7.70% 7.47% 1,720,950,00 100.00% 1,500,000,00 87.16% 220,950.00 12.84%
Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al
zonei prin consolidarea competitivitatii zonelor
pescaresti si prin crearea unor locuri de muncă
suplimentare, în afara sectorului pescuitului. 5.36% 5.57% 1,197,728.00 100.00% 1,120,000.00 93.51% 77,728.00 6.49%
Măsura 3 - Protejarea, conservarea si
valorificarea patrimoniului natural si cultural al
zonei 1.38% 1.47% 307,626.00 100.00% 295,000.00 95.90% 12,626.00 4.10%
Măsura 4 - Cheltuielile de funcționare ale
Grupului 2.24% 2.49% 501,088.71 100.00% 501,088.71 100.00% 0.00 0.00%
TOTAL 16.68% 17.00% 3,727,392.71 100.00% 3,416,088.71 91.65% 311,304.00 8.35%
315
Suma
%
Suma
%
Suma
%

Perioada: 2013
Denumirea măsurilor cuprinse in cadrul strategiei
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Ponderea măsurii în
planul de finanţare
% din
costul
total
% de
contribuţie
POP
316
Cost total
Suma
%
Contribuţii publice
POP
Suma
%
Contribuţii private
Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor
prin sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de
turism si prin promovarea ecoturismului.
Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al
zonei prin consolidarea competitivitatii zonelor
pescaresti si prin crearea unor locuri de muncă
43.72% 41.32% 9,771,550.00 100% 8,300,000.00 84.94% 1,471,550.00 15.06%
suplimentare, în afara sectorului pescuitului.
Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea
24.45% 25.29% 5,464,772.00 100% 5,080,000.00 92.96% 384,772.00 7.04%
patrimoniului natural si cultural al zonei 9.87% 10.52% 2,207,974.00 100% 2,113,000.00 95.70% 94,974.00 4.30%
Măsura 4 - Cheltuielile de funcționare ale Grupului 1.90% 2.11% 424,138.22 100% 424,138.22 100.00% 0.00 0.00%
TOTAL 79.94% 79.24% 17,868,434.22 100% 15,917,138.22 89.08% 1,951,296.00 10.92%
Suma
Sume în €
%

Perioada: 2014
Denumirea măsurilor cuprinse in cadrul strategiei
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Ponderea măsurii în
planul de finanţare
% din
costul
total
317
% de
contribuţie
POP
Suma
Cost total
%
Contribuţii publice Contribuţii
private
POP
Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor prin
sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism si
prin promovarea ecoturismului.
Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al zonei
prin consolidarea competitivitatii zonelor pescaresti si
prin crearea unor locuri de muncă suplimentare, în
0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%
afara sectorului pescuitului.
Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea
0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%
patrimoniului natural si cultural al zonei 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%
Măsura 4 - Cheltuielile de funcționare ale Grupului 1.69% 1.88% 377,920.44 100.00% 377,920.44 100.00% 0.00 0.00%
TOTAL 1.69% 1.88% 377,920.44 100.00% 377,920.44 100.00% 0.00 0.00%
Suma
%
Suma
%
Sume în €

Perioada: 2015
Denumirea măsurilor cuprinse in cadrul strategiei
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Ponderea măsurii în
planul de finanţare
% din
costul
total
318
% de
contribuţie
POP
Cost total
Contribuţii publice Contribuţii
private
POP
Măsura 1 - Imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor prin
sprijinirea infrastructurii și serviciilor legate de turism si prin
promovarea ecoturismului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%
Măsura 2 - Exploatarea potentialului endogen al zonei prin
consolidarea competitivitatii zonelor pescaresti si prin
crearea unor locuri de muncă suplimentare, în afara
sectorului pescuitului. 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%
Măsura 3 - Protejarea, conservarea si valorificarea
patrimoniului natural si cultural al zonei 0.00% 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00% 0.00 0.00%
Măsura 4 - Cheltuielile de funcționare ale Grupului 1.69% 1.88% 377,920.44 100.00% 377,920.44 100.00% 0.00 0.00%
TOTAL 1.69% 1.88% 377,920.44 100.00% 377,920.44 100.00% 0.00 0.00%
Suma
%
Suma
%
Suma
%
Sume în €

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Alocarea financiară pe cei patru ani a fost realizată ţinându-se cont de previziuni
realiste pentru perioada respectivă, alocându-se o parte mai mare a cheltuielilor de
funcţionare ȋn primii doi ani. În aceşti primi doi ani, activitatea grupului va fi una mai
intensă, presupunând realizarea de acţiuni de animare a teritoriului, informare, evaluare şi
selecţie de proiecte, salarii etc. Acţiunile de animare a teritoriului, atât cele realizate cât şi
cele ce urmează să se desfăşoare, vor avea ȋn vedere mobilizarea fondurilor private. În
acelaşi timp, alocarea pe măsurile 1-4 ȋn al doilea an este mai mare decât cea din primul
an ȋntrucât locuitorii zonei vor trebui conştientizaţi cu privire la orice aspecte legate de
grup, fiind necesar mai mult timp pentru ca aceştia să devină informaţi şi să aplice
proiecte ȋn cadrul strategiei.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 2 d), deoarece planul
financiar prezintă o balanţă corectă a alocării fondurilor ȋntre măsuri, procentul operaţiunilor private este mai
mare decât pentru operaţiunile publice, bugetul propus este corelat cu rezultatele estimate iar grupul ȋşi
demonstrează posibilitatea de mobilizare a fondurilor private prin acţiunile de animare a teritoriului
ȋntreprinse până ȋn prezent, precum şi prin cele desfăşurate ȋn viitor.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă ȋn Delta Dunării respectă criteriul de selecţie nr. 2 e), ȋntrucât prin
această strategie se va produce valoare adaugată produselor pescăreşti şi de acvacultură, se vor crea noi
locuri de muncă, se vor diversifica activităţile economice, va creşte competitivitatea ȋntreprinderilor, ȋntr-un
mod sustenabil, strategia fiind astfel una viabilă.
factorii interni sau externi care ar putea afecta finanţarea de-a lungul anilor.
Printre factorii interni care ar putea afecta finanţarea de-a lungul anilor, s-ar
număra modificări ale cheltuielilor salariale, prin adăugarea sau eliminarea din personal
sau prin volumul crescând de lucru, iar printre factorii externi s-ar număra elemente de
natură macroeconomică, precum creşterea preţurilor (creşterea ratei inflaţiei), modificări
de curs valutar, participarea la diverse evenimente, schimburi de experienţă, activităţi
complementare cu alte programe etc.
319

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Strategia ȋndeplineşte criteriul de selecţie nr. 2 c), deoarece planul de activităţi este corelat cu
obiectivele şi rezultatele scontate, resursele umane şi financiare disponibile şi complementare cu
măsurile finanţate prin alte instrumente comunitare şi naţionale. De asemenea, este prezentată
modalitatea de implementare a strategiei.
5. ASIGURAREA SUSTENABILITĂŢII (priorităţi orizontale)
5.1 EGALITATEA DE ŞANSE
Principiul egalităţii de şanse şi al nondiscriminării este o prioritate la nivelul
statelor membre ale Uniunii Europene, prioritate ȋncorporată, sub diferite forme, în toate
strategiile acesteia. Alinierea României la politicile U.E. în ceea ce priveşte
implementarea acestei priorităţi se reflectă şi în sprijinirea acelor proiecte care
contribuie la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă şi promovare a egalităţii de
şanse.
Egalitatea de șanse are la bază asigurarea participării depline a fiecărei
persoane la viața economică și socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie,
vârstă, dizabilități sau orientare sexuală.
Uniunea Europeană are obligația de a promova egalitatea de șanse,
nediscriminarea și drepturile fundamentale pentru toți cetățenii europeni. La baza
acestui principiu se află numeroase directive adoptate de către Uniunea Europeană:
Directiva 75/117/CE privind aplicarea principiului egalității de remunerație pentru
femei și bărbați;
Directiva 76/ 207/CE privind aplicarea principiului egalității de tratament între
femei și bărbați în privința accesului la angajare, formare profesională și
promovare, precum și în ceea ce privește condițiile de muncă;
320

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Directiva 92/85/CE privind introducerea măsurilor de încurajare a îmbunătățirii
securității și sănătății în muncă a lucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează;
Directiva 97/ 80/CE privind sarcina probei în cazurile de discriminare pe bază de
sex;
Directiva 79/7/CE privind aplicarea progresivă a principiului egalității de tratament
între bărbați și femei în domeniul securității sociale;
Directiva 86/613/CE privind aplicarea principiului egalității de tratament între
bărbații și femeile care execută o activitate independentă, inclusiv agricolă,
precum și a protecției maternității;
Directiva 96/34/CE referitoare la concediul parental;
Directiva 78/2000/CE privind egalitatea în domeniul ocupării precum și în alte
aspecte ale vieții cotidiene;
Directiva 43/2000/CE privind tratamentul egal al persoanelor indiferent de
originea rasială și etnică.
În conformitate cu articolul 6 din Tratatul privind Uniunea Europeană, UE se
bazează pe principiile libertăţii, democraţiei, respectării drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, precum şi pe principiul statului de drept, principii care sunt comune
tuturor statelor membru şi respectă drepturile fundamentale, garantate de Convenţia
europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, aşa cum
rezultă acestea din tradiţiile constituţionale comune ale statelor membre, ca principii
generale ale dreptului comunitar.
Principiul egalităţii de tratament între bărbaţi şi femei este bine stabilit într-un
ansamblu important de acte ale dreptului comunitar şi, în special, în Directiva
76/207/CEE a Consiliului din 9 februarie 1976 privind aplicarea principiului egalităţii de
tratament între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte accesul la încadrare în muncă,
formare şi promovare profesională şi condiţiile de muncă.
321

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
În aplicarea principiului egalităţii de tratament, Comunitatea urmăreşte să elimine
inegalităţile şi să promoveze egalitatea între bărbaţi şi femei, în special dat fiind că
femeile sunt adesea victime ale multiplelor discriminări.
Dreptul fiecărei persoane la egalitate în faţa legii şi la protecţie împotriva
discriminării constituie un drept universal recunoscut prin Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, prin Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind eliminarea
tuturor formelor de discriminare fată de femei, prin pactele Organizaţiei Naţiunilor Unite
privind drepturile civile şi politice şi, respectiv, drepturile economice, sociale şi culturale
şi prin Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale, semnate de toate statele membre; Convenţia nr. 111 a Organizaţiei
Internaţionale a Muncii interzice discriminarea în ceea ce priveşte încadrarea în muncă
şi ocuparea forţei de muncă.
Carta comunitară a drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor recunoaşte
importanţa combaterii discriminărilor sub toate formele, inclusiv necesitatea luării de
măsuri corespunzătoare în favoarea integrării sociale şi economice a persoanelor în
vârstă şi a persoanelor cu dizabilităţi.
Liniile directoare pentru ocuparea forţei de muncă în 2000, aprobate de Consiliul
European de la Helsinki la 10 şi 11 decembrie 1999, subliniază necesitatea de a
promova o piaţă a muncii favorabilă integrării sociale, formulând un ansamblu coerent
de politici destinate combaterii discriminării faţă de unele grupuri de persoane, cum ar fi
persoanele cu dizabilităţi; se subliniază, deopotrivă, necesitatea de a acorda o atenţie
deosebită sprijinirii lucrătorilor în vârstă, pentru ca aceştia să se implice mai mult în
viaţa profesională.
Încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă reprezintă elementele esenţiale
care creează premisele garantării şanselor egale pentru toţi şi contribuie într-o mare
măsură la deplina participare a cetăţenilor la viaţa economică, cultural şi socială,
precum şi la dezvoltarea personală.
322

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Consiliul adoptă, la 29 iunie 2000, Directiva 2000/43/CE de aplicare a principiului
egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială sau etnică, care
asigură deja protecţia împotriva unor asemenea discriminări în domeniul încadrării în
muncă şi al ocupării forţei de muncă.
Orice discriminare directă sau indirectă pe motive de apartenenţă religioasă sau
convingeri, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală în domenii reglementate de
prezenta directivă trebuie să fie interzisă în Comunitate; interdicţia acestui tip de
discriminare trebuie să se aplice, de asemenea, resortisanţilor din ţări terţe, dar nu
vizează diferenţele de tratament bazate pe cetăţenie şi nu aduce atingere dispoziţiilor
privind intrarea şi şederea resortisanţilor din ţări terţe şi accesul lor la încadrare în
muncă şi ocuparea forţei de muncă.
Consiliul, în Recomandarea 86/379/CEE din 24 iulie 1986 privind încadrarea în
muncă a persoanelor cu dizabilităţi din cadrul Comunităţii (1), a stabilit un cadru de
orientare care enumeră exemple de acţiuni pozitive destinate promovării încadrării în
muncă şi formării persoanelor cu dizabilităţi, iar în Rezoluţia din 17 iunie 1999 privind
şansele egale în materie de încadrare în muncă pentru persoanele cu dizabilităţi (2), a
afirmat importanţă de a acorda o atenţie deosebită în special recrutării, menţinerii în
funcţie, formării şi învăţării permanente a persoanelor cu dizabilităţi.
Angajatorii trebuie să furnizeze amenajări rezonabile pentru a permite
persoanelor cu dizabilităţi care sunt calificate să participe la activităţi de formare
profesională sau muncă remunerată.
Exceptări limitate de la principiul egalităţii de tratament, în cazul în care trebuie
păstrat etosul unei organizaţii religioase sau în cazul în care un angajator are nevoie de
un angajat dintr-o anumită categorie de vârstă.
Legislaţia europeană antidiscriminare stabileşte un set consecvent de drepturi şi
obligaţii în toate ţările UE, inclusiv proceduri de asistenţă a victimelor discriminării.
323

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Toţi cetăţenii UE au dreptul:
la protecţie jurisdicţională împotriva discriminării directe şi indirecte pe motive de
rasă sau origine etnică în legătură cu educaţia, securitatea socială, serviciile medicale şi
accesul la bunuri şi servicii;
la egalitate de tratament în legătură cu ocuparea forţei de muncă şi formarea
profesională fără deosebire de rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, orientare
sexuală, dizabilităţi sau vârstă;
de a acţiona în vederea combaterii discriminării pe motivele menţionate anterior;
la asistenţă din partea unei organizaţii naţionale care promovează egalitatea de
tratament şi sprijină victimele discriminării rasiale;
de a depune o plângere printr-o procedură (de conciliere) judiciară sau
administrativă şi de a se aştepta la sancţiuni corespunzătoare pentru cei care se fac
vinovaţi de discriminare;
Obligaţiile angajatorului din UE, sunt:
să pună în aplicare principiul egalităţii de tratament, fără deosebire de rasă sau
origine etnică, religie sau convingeri, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală, în
legătură cu ocuparea forţei de muncă şi activităţile de formare profesională;
să furnizeze amenajări rezonabile care să răspundă nevoilor persoanelor cu
dizabilităţi, inclusiv măsuri corespunzătoare pentru a permite unei persoane cu
dizabilităţi să aibă acces la un loc de muncă sau la formare profesională, cu condiţia ca
aceste măsuri să nu presupună o sarcină disproporţionată pentru angajator;
să ofere acces egal la un loc de muncă, criterii de selecţie şi condiţii de recrutare
egale, orientare profesională sau formare, inclusiv experienţă practică de muncă şi
apartenenţă la organizaţii;
să întemeieze sistemele de clasificare profesională pentru stabilirea grilei de
salarizare pe aceleaşi criterii, fără deosebire de rasă sau origine etnică, religie sau
convingeri, dizabilităţi, vârstă sau orientare sexuală.
324

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Cea mai răspândită, şi prin urmare, cea mai importantă, din punctul de vedere a
Comisiei Europene, dintre modalităţile de discriminare, o reprezintă discriminarea între
sexe.
Egalitatea dintre femei şi bărbaţi reprezintă un drept fundamental, o valoare
comună a Uniunii Europene, şi o condiţie necesară pentru atingerea obiectivelor
europene de creştere, angajare şi coeziune socială. Deşi inegalităţile încă există, UE a
făcut progrese considerabile în ultimele decenii în atingerea egalităţii între femei şi
bărbaţi, ceea ce se datorează tratamentului legislaţie.
O mare parte din textele legislative sunt dedicate egalităţii între femei şi bărbaţi.
Există o strategie de egalitate între femei şi bărbaţi pentru perioada 2010-2015, în
scopul de a reduce cât mai mult acest tip de discriminare. 6
Conform Regulamentului 1083/2006 al Consiliului Uniunii Europene, egalitatea
de șanse constituie unul dintre principiile de intervenție ale Fondurilor Structurale.Prin
activitatea sa, FLAG Delta Dunarii susține principiul egalității de şanse şi şi-a propus
adoptarea unei politici în acest sens. Acest lucru este important nu numai în
susținerea drepturilor cetățenilor, dar și pentru a se asigura că toate talentele și
abilitățile locale disponibile sunt valorificate.
FLAG Delta Dunării își propune respectarea și aplicarea acestui principiu,
dovadă în acest sens fiind includerea unei femei la nivel decizional. În ceea ce
privește implementarea strategiei, toți partenerii își iau următoarele angajamente:
Selecția personalului ce va compune echipa tehnică nu va avea la bază
criterii discriminatorii precum: etnie, rasă, sex, confesiune religioasă,
dizabilităţi, stare civilă, activitate politică sau apartenență sindicală, orientare
sexuală etc;
Selecția proiectelor finanțate prin strategie nu se va face pe baza niciunui
criteriu discriminatoriu față de beneficiar;
6 Sursa: http://ec.europa.eu/index_ro.htm
325

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Proiectele selectate de către FLAG nu vor predevea niciun criteriu
discriminatoriu în implementarea lor (de ex. creare de locuri de muncă doar
pentru persoane de o anumită etnie);
În cazul în care noii parteneri vor dori să se alăture asociației FLAG,
acceptarea sau respingerea acestora nu va avea la bază niciun criteriu
discriminatoriu.
Aceste prevederi vor fi introduse în documentele în care se vor stabili criteriile de
eligibilitate și selecție ale proiectelor ce vor fi depuse în cadrul strategiei, precum și în
Regulamentul de Ordine și Funcționare. De asemenea, vor primi un punctaj mai mare
acele proiecte care iau în calcul implicarea unor categorii sociale dezavantajate în
acțiunile sau rezultatele prevăzute în respectivele proiecte.
De asemenea, viitorii solicitanţi vor declara pe proprie răspundere respectarea
principiului egalității de șanse. Astfel, această politică, va fi transmisă şi respectată de
FLAG , de beneficiarii direcți și de cei indirecți ai proiectelor implementate prin strategie.
5.2 SUSTENABILITATE ECOLOGICĂ
Pe fondul creșterii demografice rapide și a nivelelor de poluare, concomitent cu
scăderea generală a resurselor, în ultimele două decenii, la nivel global s-a inițiat o
abordare sustenabilă, ecologică în ceea ce privește dezvoltarea economică.
Dezvoltarea durabilă ȋnseamnă calitate mai bună a vieţii acum şi pentru
generaţiile viitoare. Conform viziunii dezvoltării durabile, progresul integrează obiective
imediate şi pe termen lung, acţiuni locale şi globale, probleme economice şi de mediu,
toate fiind inseparabile. O astfel de viziune asupra societăţii nu va putea fi impusă doar
prin politici, societatea ȋn ansamblu trebuind să adopte anumite principii (politice,
economice, sociale, de gândire).
326

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
UE are o Strategie de Dezvoltare Durabilă, care ȋşi propune obiective şi acţiuni
clare, legate de şapte priorităţi, majoritatea de mediu: - Schimbarea climatică şi energia
curată - Transportul durabil - Consumul şi producţia durabile - Conservarea şi
managementul resurselor naturale - Sănătatea publică - Incluziunea socială,
demografia şi migraţia – Sărăcia, provocările, dezvoltările durabile la nivel global.
Dezvoltarea sustenabilă (în agricultură, silvicultură, piscicultură) presupune bună
păstrare a pământului, a apei, plantelor şi faunei, nu degradează mediul înconjurător,
este potrivită din punct de vedere tehnic, viabilă din punct de vedere economic şi
acceptabilă social.
Dezvoltarea sustenabilă cuprinde cel puţin trei componente fundamentale:
ecologică (păstrarea unui mediu ȋnconjurător funcţional), bunăstarea economică și
egalitatea socială. Aceasta trebuie să îndeplinească nevoile actualei generații, fără a
compromite posibilitatea ca și generațiile viitoare să se dezvolte în condiții normale.
Astfel, şi ȋn cadrul FLAG pasul spre sustenabilitate ȋnseamnă atingerea obiectivelor de
mediu şi oferirea de avantaje economice pe termen lung.
Cele trei dimensiuni ale sustenabilităţii: ecologică, economică şi socială au o
importanţă egală, se influenţează reciproc şi nu pot fi separate. FLAG Delta Dunării va
asigura o integrare cât mai bună a acestor trei obiective,contribuind la ȋmbunătăţirea
sustenabilităţii prin următoarele măsuri:
Îmbunătăţirea sustenabilităţii ecologice
Limitarea presiunii puse asupra ecosistemului natural
Reducerea până la eliminare a acţiunilor care ar putea contamina
sistemele naturale
Folosirea eficientă a resurselor naturale
Reducerea pierderilor de resurse naturale
Creşterea gradului de eficienţă a utilizării resurselor naturale (luarea ȋn
calcul a resurselor regenerabile)
327

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Reducerea consumului de energie
Îmbunătăţirea sustenabilităţii economice
Îmbunătăţirea sustenabilităţii de mediu (astfel utilizarea eficientă a
anumitor resurse contribuie direct la optimizarea sustenabilităţii
economice)
Utilizarea principiului „calităţii‖ ȋn activităţile desfăşurate
Îmbunătăţirea sustenabilităţii sociale
Crearea unor oportunităţi de angajare
Asigurarea unor condiţii de muncă optime privind: igiena, siguranţa,
instruire, posibilităţi de relaxare, sănătate, nutriţie
Realizarea de activităţi atractive pentru tinerele generaţii
Totodată, după cum s-a observat în secțiunea 3 a prezentului capitol, FLAG
Delta Dunării a inclus componenta de sustenabilitate a mediului în fiecare dintre
măsurile propuse. Astfel, unul dintre criteriile de selecție ale proiectelor ce vor primi
finanțare prin strategie va fi referitor la integrarea sustenabilității.
De asemenea, investițiile pe care le va face FLAG –ul în vedereafuncționării vor
fi sustenabile din punctul de vedere ecologic.
5.2 INOVARE
Un principiu strategic major îl reprezintă căutarea inovării și încurajarea unor noi
abordări antreprenoriale și soluții orientate spre viitor.
Inovarea este unul din principiile cheie ale AXEI 4 din cadrul POP. Astfel,
această componentă a fost accentuată în prezenta strategie, cu scopul de a evalua mai
eficient potentialul zonei pescaresti.
328

indicative:
GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Inovarea poate fi abordată în mai multe feluri, exemplele de mai jos fiind
modul în care un proiect este dezvoltat sau gestionat;
cine este implicat in proiect şi cum;
resursele prin care este susţinut proiectul și modul în care sunt atrase;
modul în care sunt identificate, utilizate, diseminate sau comunicate
rezultatele;
modul în care proiectul se auto- susține;
cum relaționează proiectul cu alte iniţiative.
Este important să se ia în considerare corelarea dintre inovare, cooperare și
relaționare. Astfel, transferul celor mai bune practici utilizate și schimbul de informații cu
ceilalți vor permite accesul la o gamă foarte largă de experiențe și de inovații. Grupul
Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării îi va determina pe viitorii beneficiari să
identifice acele metode inovative potrivite fiecărui proiect, în scopul de a obține cele mai
bune rezultate.
Grupul Local pentru Pescărie Durabilă în Delta Dunării a desfășurat acțiuni
inovative și de cooperare în scopul însușirii de noi cunoștinte privind sectorul
pescăresc, anterior depunerii acestei strategii, prin participarea la o vizita de studiu.
Vizita de studiu organizată ȋn Provincia Catalunya din Spania a facilitat un
schimb de experienţă cu Grupul Local ―Litoralul Deltei Ebrului‖. FLAG Delta Dunării a
avut ocazia sa urmareasca exemple de bună practică: producţia de acvacultură,
instalaţiile ecologice de tratare şi regenerare, punctele de colectare şi desfacere, canale
de distribuţie şi primă vânzare, valorificarea patrimoniului local, casele cu specific
pescăresc din circuitul turistic, pescuitul comercial şi sportiv ca ofertă turistică, sistemul
asociativ al pescarilor profesionişti, branduri de origine, sisteme de calitate, Parcul
Natural Deltebre, Muzeul cu specific pescăresc etc.
330

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Mai mult, FLAG –ul are ȋn vedere participarea la activităţi de colaborare şi
cooperare similare ȋn perioada implementării Strategiei de Dezvoltare Locală Integrată.
5.4. COMUNICARE SI PUBLICITATE
FLAG Delta Dunării va face cunoscută acţiunea comună a Uniunii Europene
şi a autorităţilor publice naţionale privind sprijinul acordat în domeniul dezvoltării zonei
pescăreşti. Pentru a asigura o absorbţie cât mai eficientă a fondurilor europene este
foarte important ca un număr cât mai mare de potenţiali beneficiari să fie informaţi
despre sprijinul financiar pe care îl pot obţine prin POP. Astfel, în vederea realizării unei
comunicări eficiente, se vor urmări trei aspecte principale:
- Angajarea, informarea și implicarea populației din zonă;
- Raportarea procesului și a realizărilor va contribui la creșterea notorietății
FLAG și a Axei 4;
- Demonstrarea unei valori adăugate a programului, a fondurilor europene și
naționale și a implicării actorilor locali.
Planul privind comunicarea, informarea și publicitatea este elaborat în
conformitate cu articolele 32 și 33 din Regulamentul CE 498/2007.
următoarele:
Astfel, proiectele finanțate prin strategia FLAG Delta Dunării vor respecta
- În cazul în care costul eligibil total al unui proiect cofinanţat de FEP
depăşeşte
500.000 euro şi constă în finanţarea infrastructurii sau a operaţiunilor de
construcţie, beneficiarul afişează un panou la locul desfăşurării la locul
implementarii, pe durata acesteia. Panoul respectiv va conține emblema
Uniunii Europene, o trimitere la FEP, precum și o declarație aleasă de
autoritatea de gestiune, evidenţiind valoarea adăugată a ajutorului acordat de
331

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Comunitate, de preferinţă: "Investiţii în pescuitul durabil". Aceste informaţii vor
ocupa cel puţin 25 % din suprafața panoului.
- La terminarea implementării, panoul mai sus menționat va fi înlocuit cu o
placă explicativă permanentă;
- În cazul în care costul eligibil total al unui proiect depăşeşte 500.000 euro şi
constă în achiziţionarea unui obiect sau în finanţarea infrastructurii sau în
operaţiuni de construcţie, beneficiarul va expune o placă explicativă
permanentă, care trebuie să fie vizibilă şi să aibă o mărime semnificativă, în
termen de maximum şase luni de la data încheierii operaţiunii.
- De asemenea, va exista o placă explicativă și la sediul FLAG.
- Beneficiarul furnizează o notificare clară cu privire la faptul că operaţiunea în
curs de punere în aplicare a fost selectată în temeiul programului operaţional
cofinanţat de FEP.
- Orice document, inclusiv orice listă de prezenţă sau orice alt certificat referitor
la o astfel de operaţiune, include o declaraţie cu privire la faptul că programul
operaţional a fost cofinanţat de FEP.
Comunicarea și publicitatea reprezintă elemente esenţiale în implementarea
strategiei, prin aceste două componente se poate asigura informarea cu privire la Axa 4
POP şi la posibilităţile de finanţare, la buna funcţionare a FLAG-ului şi implementarea
tuturor acţiunilor din cadrul strategiei de dezvoltare locală.
Încă din etapa premergătoare elaborării strategiei, FLAG-ul a desfășurat acțiuni
de informare în masă, prin organizarea de conferințe de presă, materiale publicitare și
animare teritorială, în vederea informării unui număr cât mai ridicat de locuitori și actori
relevanți cu privire la scopul strategiei. De asemenea, în implementarea strategiei,
FLAG-ul își va asuma responsabilitatea de a susține acțiuni de comunicare și
publicitate orientate către grupurile țintă, referitoare la accesul la documentele
relevante, la planul financiar și la calendarul general al activităților programului.
332

GRUP LOCAL PENTRU PESCĂRIE DURABILĂ DELTA DUNĂRII
Astfel, partenerii FLAG, vor oferi informații atât solicitanților cât și publicului larg,
asigurând astfel transparență în implementare. Se vor oferi clarificări referitoare la
proiectele ce se vor putea depune și se vor realiza acțiuni de promovare în teritoriu.
Acţiunile de promovare prevăzute pentru Grup se vor repeta în funcţie de nevoile
de informare identificate după fiecare etapă de implementare, ţinând cont de faptul că
aceste acţiuni constituie tehnici specifice de comunicare esenţiale în derularea
campaniilor de informare atât pentru publicul larg, cât şi a celor orientate către
potenţialii beneficiari. În vederea eficientizării acţiunilor de promovare, FLAG –ul va
întreprinde o serie de activitități cum ar fi: tipărirea materialelor informative (design,
format s.a.), precum şi alte activităţi specifice ce decurg din procesul de promovare. Vor
fi elaborate pliante, broşuri, ghiduri, afişe, spoturi tv şi radio şi un web-site destinat
strategiei locale integrate.
333
Presedinte
Boieru Ioan