Controlul Calitatii Betoanelor

Recommendations

Info

Sulfat de potasiu * Sulfat de amoniu * Sulfat de calciu Azotat de potasiu * Azotat de bariu Azotat de plumb Azotat de magneziu Carbonat de sodiu Hidroxid de calciu Hidroxid de magneziu Hidroxid de bariu Fluorură de calciu Clorură de calciu Fluorură de magneziu * Fluorură de aluminiu * Fluorură de zinc * Fluorură de fier * Sulfat de magneziu * Sulfat de mangan Sulfat de zinc Sulfat de fier Azotat de amoniu * Fosfaţi primari Fosfat secundar de sodiu Hidroxid de sodiu Hidroxid de potasiu OBSERVAŢIE: * solidele sunt puternic agresive DURABILITATEA BETONULUI 20 Uşor solubil – higroscopic Fenomenul de coroziune a armăturilor din oţel prezintă o complexitate foarte mare, el desfăşurându-se pe mai multe planuri: (PC-1/1990; Dalban C., Chesaru E., Dima S., Serbescu C., 1997; Ilinoiu G., 2000; Teodorescu M., Ilinoiu G, 2000) • coroziunea chimică – metalele sunt produse artificiale – nenaturale, instabil din punct de vedere chimic, având tendinţa să reacţioneze cu oxigenul, apa şi alte substanţe prezente în mediul înconjurător. Odată aceste reacţii terminate, el se întoarce în stadiul natural, mult mai stabil din punct de vedere chimic, acela de minereu. Coroziunea chimică a oţelului se finalizează prin formarea oxidului în contact cu oxigenul sau a rugini (oxidul hidros) în contact cu apa. Flux termic Metal Soluţie electrolitică Fe 2+ Fier electroni OH - Cupru Figura 1-10. Oxidare la temperaturi înalte Figura 1-11. Coroziune electrochimică
DURABILITATEA BETONULUI Din fericire, conversia acestor metale este oprită tocmai de începuturile stadiilor proceselor care tind să-l readucă la starea naturală. Paradoxal, reacţia iniţială a metalului cu mediul înconjurător produce în cele mai multe cazuri o peliculă foarte subţire protectoare de produşi de coroziune. Această peliculă atâta timp cât nu este compromisă, protejează suprafaţa metalului contra acţiunii mediului agresiv şi dă posibilitatea miezului metalului să rămână perfect stabil. Coroziunea rezultă tocmai din penetrarea acestei pelicule protectoare. Temperaturile înalte accelerează reacţiile chimice de coroziune (acest tip de coroziune sau, altfel spus, oxidarea dusă la extrem, reprezintă chiar fenomenul arderii metalului), peliculele naturale ne mai putând să se opună procesului de coroziune în această situaţie (fig. 1-10). • coroziunea electrochimică (galvanică) – metalele în contact cu soluţii de electroliţi au tendinţa de a trimite ioni în soluţie, această tendinţă este direct proporţională cu tensiunea de dizolvare şi invers proporţională cu potenţialul de electrod al metalului expus acţiunii mediului agresiv (fig. 1-11). Catod 2 + Fe H2O OH - Electroni Fe(OH)2 Anod Fe 2+ Aer Rugină Figura 1-12. Coroziune electrolitică 21 O 2 H 2O Fe 2+ Rugina Catod Anod Armatura Procesul de coroziune electrochimică implică în afară de prezenţa metalului şi a mediului agresiv (soluţia de electrolit) şi existenţa unui anod, a unui catod şi a unui conductor metalic prin care să se poate deplasa electronii deveniţi liberi prin trecerea ionilor din metal în soluţia de electrolit (fig. 1-12.). Eterogenităţile suprafeţei metalului dau naştere la diferenţe locale de potenţial care în prezenţa mediului agresiv (soluţia de electrolit) creează microelemente (pile electrice), aceste microelemete galvanice dizolvă parţial metalul în soluţie, localizând distrugerea pe anumite porţiuni ale suprafeţei metalice (porţiuni anodice), în timp ce restul suprafeţei lucrează catodic, rămânând neatacată (fig. 1-11). (Brousseau R., 1992) Ecuaţiile acestor reacţii chimice, sunt următoarele: La anod: Fe = Fe 2+ + 2e [1.1] La catod: O2 + 2 H2O + 4e = 4OH - Beton [1.2] Un caz aparte îl constituie curenţii de dispersie (curenţii vagabonzi) care pot atinge uneori intensităţi foarte mari (sute de amperi) şi care provoacă în armături fenomene de electroliză care conduc la apariţia unor produşi de coroziune, având un volum dublu faţă de volumul metalului din care provin (şi care pot crea eforturi în beton de până la 30 N/mm 2 ). • coroziunea specială – precum coroziunea şi fisurarea erozivă, coroziunea sub tensiune (dacă armătura este supusă unor solicitări mecanice, pelicula protectoare se poate degrada prin rupere şi permite, prin fisuri apărute, ca mediul agresiv să o corodeze - (fig. 1-13) etc. • coroziunea biologică (biocoroziune, biochimic) – mecanismele acestui tip de coroziune depind de natura agenţilor ce o determină (bacterii, muşchi, ciuperci, alge,
Page 1 and 2: CONTROLUL CALITĂŢII BETOANELOR Oc
Page 3 and 4: PREFAŢĂ tradiţionale, bine cunos
Page 5 and 6: MULŢUMIRI International Union of T
Page 7 and 8: 3.2.4.4. Rezistenţa la forfecare (
Page 9 and 10: Figura 1-1. Degradarea stratului de
Page 11 and 12: Figura 6-7. Schema aparatului pentr
Page 13 and 14: DURABILITATEA BETONULUI CAPITOLUL 1
Page 15 and 16: a DURABILITATEA BETONULUI c d Figur
Page 17 and 18: DURABILITATEA BETONULUI 17 Figura 1
Page 19: Grupa B Grupa C Dioxid de sulf Hidr
Page 23 and 24: DURABILITATEA BETONULUI - coroziune
Page 25 and 26: DURABILITATEA BETONULUI Coroziunea
Page 27 and 28: DURABILITATEA BETONULUI Nr. crt. Na
Page 29 and 30: DURABILITATEA BETONULUI NH 4+ în m
Page 31 and 32: CARACTERISTICI DE COMPOZIŢIE ALE B
Page 39 and 40: Tipuri principale CARACTERISTICI DE
Page 53 and 54: PRINCIPALELE PROPRIETĂŢI ALE BETO
Page 71 and 72:
PRINCIPALELE PROPRIETĂŢI ALE BETO
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
AMESTECAREA COMPONENŢILOR BETONULU
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
ASIGURAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
CONTROLUL CALITĂŢII LUCRĂRILOR D
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Cu unde radio Termic Cu radiaţii p
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Cârlig supus defectoscopiei magnet
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
+40 +30 +20 +10 0 -10 Temperatura
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Freiesleben-Hansen şi Pederson....
Page 147 and 148:
A abraziunea.......................
Page 149 and 150:
ISO 9001 .........................
Page 151 and 152:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ BIBLIOGRAFIE
Page 153 and 154:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 46. Phan L.
Page 155 and 156:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 89. Jalinoos
Page 157 and 158:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 147. Interna
Page 159 and 160:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 215. HG Nr.
Page 161 and 162:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 279. STAS 66
Page 163 and 164:
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ 349. ISO 900
Page 165 and 166:
PREFIXE SUBMULTIPLII ŞI MULTIPLII
show all

Controlul Calitatii Betoanelor

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?