Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

CELĂLALT SINOD
La câteva zile după a patra şedinŃă, probabil în Iulie, un alt Sinod s’a adunat în acelaşi loc, dar fără
antipalamiŃii osândiŃi care fuseseră întemniŃaŃi sau erau arestaŃi la casele lor. Până la urmă Împăratul nu ia
pedepsit prea aspru pe potrivnici săi. Cei mai mulŃi dintre episcopii osândiŃi şi-au sfârşit vieŃile în
capitală. Iosif al Ganului a răposat în propria casă. Neofit de Filippi şi Macarie de Serres au răposat în
mănăstiri. Matthei al Efesului a fost slobozit. 308 Afară de câŃiva dizidenŃi din jurul lui Nichifor Grigora,
nimeni nu se mai împotrivea theologiei Sfântului Grigorie Palama în Biserica Bizantină.
Potrivit cu theologia palamită, Sinodul a primit deosebirea între esenŃă şi energie, susŃinând că
amândouă sânt nezidite. Această deosebire nu implică „complexitate” în Dumnezeu, fiind vorba de două
realităŃi fiinŃiale, căci atât esenŃa cât şi energia aparŃin Unuia Singur Dumnezeu celui Viu. Termenul
„dumnezeire” era aplicat energiei, cum dau mărturie SfinŃii PărinŃi, care vorbesc despre esenŃa ce
„întrece” lucrarea (energia). PărinŃii aduc mărturie limpede despre neîmpărtăşirea dumnezeieştii esenŃe,
dar vorbesc despre reala şi existenŃiala descoperire a vieŃii şi lucrării dumnezeieşti. 309 Urmând această
definiŃie, s’a citi din nou Tomul din 1341, comparându-l cu scrierile lui Akindin. Hartofilaxul Amparis a
cerut fiecărui membru al Sinodului, fie mirean sau cleric, să îşi spună părerea. Apoi Arhiepiscopul
Grigorie, armarea cea sfântă a dumnezeieştilor dogme, a grăit în chip desăvârşit ortodox, după predania
SfinŃilor PărinŃi. La urmă a vorbit şi Împăratul.
Urmările
Astfel Sinodul de la Palatul Vlaherne a recunoscut în chip solemn ortodoxia isihaştilor. Tomul
Sinodal din 1351 nu era doar o hotărâre bisericească, ci şi una întru slava împăratului Ioan Cantacuzino.
Deşi controversa avea să mai continue o vreme, isihasmul a fost recunoscut ca dogmă a Bisericii
Ortodoxe şi, din nou, Sf. Grigorie Palama a fost găsit nevinovat. Ideile isihaste vor alcătui un element
crucial în cele ce avea să se petreacă pe mai departe în Biserica Ortodoxă. Ultimul act oficial prin care
Biserica a dat theologiei Sfântului Grigorie Palama aprobarea şi blagoslovenia sa este Sinodiconul Ortodoxiei.
El a fost rostit pentru prima oară în Întâia Duminică din Postul Mare din 1352, şi de atunci încolo
a fost cuprins în cărŃile de cult.
Tomul din 1351 hotăra excomunicarea tuturor celor ce nu au primit palamismul ca fiind ortodox.
Tomul fusese pregătit în Iulie de către Mitropolitul Filothei al Iracliei şi a fost semnat la 15 August, de
Adormirea Maicii Domnului. Între 7:00 şi 8:00 dimineaŃa, după Utrenie, Împăratul Ioan Cantacuzino,
după ce a iscălit Tomul, a intrat în altarul Sfintei Sofii şi l-a înmânat în chip solemn Patriarhului Kallist.
Apoi Împăratul s’a retras şi s’a aşezat la locul său, ascultând citirea documentului. Apoi Mitropolitul
Filothei a Ńinut o scurtă omilie în care a vorbit despre hotărârile Sinodului. Tânărul împărat Ioan al V-lea
Paleologul, care nu era în cetatea de scaun în vremea acestor ceremonii, a iscălit Tomul mai târziu,
probabil în Februarie sau Martie 1352, pe când avea cam douăzeci de ani. În Februarie, 1354, avea să
apară şi a treia iscălitură împărătească, cea a lui Matthei Cantacuzino, fiul lui Ioan Cantacuzino.
Este adevărat că s’au făcut mai multe copii după manuscris, care au fost puse în circulaŃie, astfel că
numărul iscăliturilor de pe feluritele copii diferă. Copiile mai târzii au până la patruzeci de iscălituri, la
care se adaugă cele ale dregătorilor bisericeşti. În 1358 Palama scria că Tomul fusese iscălit de peste
cincizeci de episcopi.
308 Iosif Kalothetos, în Angel. gr. 66, fol. 199V.
309 Tomos, PG 151, 754C-756B.
SFÂNTUL GRIGORIE NU MAI ESTE PRIMIT
ÎN SCAUNUL EPISCOPAL
91