04.06.2013 Views

Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Învinuirile<br />

În scurt spus, la prima întrunire antipalamiŃii au atacat adăugirea la Mărturisirea de CredinŃă cerută<br />

episcopilor înainte de <strong>sf</strong>inŃire. Ei socoteau că ea cuprinde unele expresii ale lui Palama. Potrivnicii lui<br />

Palama erau Mitropolitul Matthei al Efesului, Iosif al Ganului <strong>şi</strong> Arsenie al Tirului (trimisul Patriarhului<br />

Ignatie al Antiohiei <strong>şi</strong> prieten cu Kaleka). Tot în această tabără erau Nichifor Grigora (adevărata<br />

căpetenie), Theodor Dexios, Ierom. Athanasie, Monahul Ignatie <strong>şi</strong> Theodor Atouemis. În ViaŃa <strong>sf</strong>ântului,<br />

aceşti potrivnici sânt numiŃi „Hanaanei, Hetei <strong>şi</strong> Amorei ce nu erau vrednici a fi părta<strong>şi</strong> cu Israil. Iar<br />

potrivnicii de acum, precum GavaoniŃii cei din vechime, prin înşelăciune <strong>şi</strong> prefăcătorie s’au apărat, ca să<br />

nu fie nimiciŃi precum vecinii lor” (cf. Iisus Navi cap. 9).<br />

La întâia întrunire Nichifor Grigora l-a învinuit pe Palama <strong>şi</strong> pe isihaştii săi de iconoclasm, adică<br />

arderea icoanelor. Această învinuire ridicolă era cu totul neîntemeiată, căci din pruncia sa <strong>şi</strong> în tot<br />

răstimpul chemării sale monahale Grigorie a cinstit mult icoanele, mai ales pe cele ale Maicii Domnului.<br />

S’a purtat totu<strong>şi</strong> o lungă discuŃie theologică privitoare la Actele celui de-al Şaselea Sinod Ecumenic, căci,<br />

spunea Palama, theologia lui era doar o dezvoltare a hotărârilor Sinodului al Şaselea despre cele două<br />

lucrări sau voinŃe ale lui Hristos.<br />

Se mai ştie că Nichifor Grigora dispreŃuia pe călugării contemplativi <strong>şi</strong> i-a descris în chip urâcios,<br />

zicând: „Aceştia mănâncă mai mult decât porcii, beau mai mult decât elefanŃii, iar când se trezesc din<br />

amorŃeală <strong>şi</strong> î<strong>şi</strong> vin în simŃiri, zic că au pătruns cele mai adânci taine <strong>şi</strong> că au darul prorociei”. 299<br />

EsenŃa dumnezeiască <strong>şi</strong> energiile<br />

La a doua întrunire, două zile mai târziu (30 Mai, 1351), antipalamiŃii au afirmat că cuvintele<br />

„Dumnezeu” <strong>şi</strong> „Dumnezeire” se pot da numai esenŃei dumnezeieşti, nu dumnezeieştii lucrări. Totu<strong>şi</strong> în<br />

actele Sinodului citim: „Dumnezeiasca esenŃă, aşa cum este ea în sine, rămâne nenumită cu vreun nume<br />

oarecare... Numele dumnezeirii descrie nu esenŃa, ci lucrarea văzută”. 300<br />

Actele Sinodului mai spun următoarele despre acest subiect: „Noi înŃelegem această<br />

[lucrare/energie] nu ca fiind în afara esenŃei lui Dumnezeu, ci ca o mişcare substanŃială <strong>şi</strong> esenŃială a lui<br />

Dumnezeu. Noi spunem că ea purcede <strong>şi</strong> curge din Dumnezeiasca FiinŃare ca din izvorul ei co-esenŃial,<br />

negăsindu-se niciodată fără ea, ci împreună-fiinŃând cu dânsa. Ea nu se poate despărŃi de dumnezeiasca<br />

esenŃă nici prin timp, nici prin vreo depărtare de timp <strong>şi</strong> loc, ci purcede din ea <strong>şi</strong> împreună-fiinŃează<br />

veşnic cu ea afară de timp în veşnicie”. 301 Acela<strong>şi</strong> document zice: „Aşa cum mărturisim dumnezeiasca<br />

unime fiinŃială nu numai după nedespărŃire, ci în alte chipuri, precum de-obşte-zidirea <strong>şi</strong> neputinŃa de a fi<br />

grăită, tot aşa ne-am învăŃat a socoti ca vrednică de Dumnezeu acea felurime <strong>şi</strong> osebire [între energie <strong>şi</strong><br />

lucrare] fără a rupe [unimea] în despărŃire aievea sau a cugeta vreo nefirească deosebire sau fiinŃială<br />

înstrăinare ori despărŃire între ele [adică între esenŃă/fiinŃă <strong>şi</strong> lucrare/energie]. Ferească Dumnezeu! Dar<br />

primim acea deosebire ce poate exista între ceea ce pricinuieşte <strong>şi</strong> ceea ce este pricinuit fiinŃial...<br />

deosebind printr’o socotinŃă în chip vrednic de Dumnezeu ceea ce este, prin esenŃa sa, unit <strong>şi</strong> de<br />

nedespărŃit”. 302<br />

Sinodul explică în ce chip trebuie să înŃelegem unitatea <strong>şi</strong> deosebirea în ce priveşte esenŃa/fiinŃa lui<br />

Dumnezeu <strong>şi</strong> energia sa fiinŃială. Hotărârea afirmă: „Unimea trebuie înŃeleasă ca ceea ce este unit <strong>şi</strong> de<br />

nedespărŃit, pe când deosebirea, ca aceea dintre pricină <strong>şi</strong> ceea ce purcede din pricina însă<strong>şi</strong>. Însă nici<br />

unimea nu nimiceşte deosebirea, nici deosebirea nu contrazice cu totul unimea, fiindcă nici una nu se<br />

vatămă de către cealaltă”. 303<br />

Întrunirile Sinodului au discutat în continuare despre esenŃă <strong>şi</strong> energie/lucrare, formulând învăŃătura<br />

lui Grigorie Palama în acest fel: „Dumnezeiasca esenŃă <strong>şi</strong> dumnezeiasca energie/lucrare se deosebesc una<br />

299 Payne, op. cit, p. 291.<br />

300 PG 151, 730 BC.<br />

301 PG 151, 736D.<br />

302 PG 151, 737 BC.<br />

303 PG 151, 738AB.<br />

88

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!