Editura Cartea Ortodoxă - parohia "sf.prooroc ilie tesviteanul şi sf ...

CELE O SUTĂ CINCIZECI DE CAPETE
O altă lucrare de frunte a Sfântului Grigorie, făcută ca să fie ca un fel de curăŃire de molima
varlaamită, este cea intitulată O sută cincizeci de capete fireşti, theologhiceşti, năravnice şi practice, şi
curăŃitoare de molima varlaamită. Lucrarea se ocupă de subiecte legate de ştiinŃa firească şi cea
theologică, ca şi de morală şi viaŃa ascetică. După biruinŃa lucrărilor sale la Sinodul din 1347, viaŃa
sfântului era destul de liniştită. Capetele se deschid cu o discuŃie despre natura cunoaşterii omeneşti şi
aplicarea ei la cele fireşti şi suprafireşti. Apoi el se ocupă pe larg de urmările Căderii în Edem şi de
căutarea tămăduirii de ele. Apoi sfântul foloseşte prilejul spre a se distanŃa oarecum de atmosfera
polemică şi a cugeta pe îndelete la temele dogmatice mai mari şi mai mărunte ce s’au aflat în dezbatere şi
la legăturile lor. 283
AbsurdităŃile ce rezultă din împărtăşirea
cu esenŃa dumnezeiască
În unul din capete, cugetând la învinuirile potrivnicilor săi care-l numeau massalian, Grigorie scria:
„Deci dacă, după potrivnici noştri, fiinŃa (esenŃa) lui Dumnezeu se lasă împărtăşită, şi încă de toŃi,
urmează că ea nu mai este în trei ipostasuri, ci în nenumărate ipostasuri. Dar cine din cei hrăniŃi cu
dogmele cele dumnezeieşti nu ştie că aceasta este aiureala massalienilor? ... Dar lucrarea şi puterea
comună a firii celei în trei ipostasuri se împarte în chip felurit şi potrivit cu cei ce se împărtăşesc de ea.
Pentru aceea se face încăpută celor cu har dăruiŃi”. 284
„Cei aflaŃi vrednici a se uni cu Dumnezeu se fac un duh cu El, precum zice marele Pavel: ‘Iar cel ce
se lipeşte de Domnul, un duh este’ (1 Cor. 6:17), dar nu se unesc cu Dumnezeu după esenŃă. Dumnezeu,
în esenŃa Sa, este de neîmpărtăşit. Unirea ipostatică se propovăduieşte numai despre Cuvântul şi
Dumnezeu-Omul. Deci cei aflaŃi vrednici a se uni cu Dumnezeu, se unesc cu El după lucrare/energie; iar
duhul prin care cel ce se lipeşte de Dumnezeu este una cu Dumnezeu se numeşte lucrare sau energie
nezidită a Duhului, iar nu esenŃă a lui Dumnezeu. Căci şi prin prorocul a prezis Dumnezeu nu că ‘voi
turna Duhul Meu’, ci ‘voi turna din Duhul Meu preste tot trupul’ (Ioil 3)”. 285
Unirea cu energiile nezidite ale lui Dumnezeu
Akindiniştii stăruie zicând că lucrarea lui Dumnezeu este zidită. Palama le răspunde: „Deci câŃi au
ca o boală în sufletele lor pre înşelăciunea relei credinŃe, fiindcă o zic zidită pre lucrarea lui Dumnezeu,
care are deosebire de dumnezeiasca fiinŃă (esenŃă), aceştia cred cum că şi pre ‘a zidi’, adică pre ziditoarea
putere a lui Dumnezeu o are Dumnezeu zidită”. 286 Grigorie însă răspunde; „Nu este cu putinŃă să lucreze
şi să zidească cineva fără de lucrare (energie), după cum nici a fiinŃa fără de fiinŃare. Aşadar, precum nu
poate acela care o zice zidită pre fiinŃarea lui Dumnezeu să cugete cum că El are fiinŃare în chip nezidit,
aşa nu este cu putinŃă acela care zice pre lucrarea lui Dumnezeu zidită să cugete cum că El are în chip
nezidit pre a lucra şi a zidi”. 287 Apoi Grigorie afirmă ceea este cu totul vădit, anume că „Zidiri ale lui
Dumnezeu sânt ... nu lucrarea (energia) lui Dumnezeu ... ci cele săvârşite prin dumnezeiasca lucrare
283 The One Hundred and Fifthy Chapters, Pontifical Institute of Medieval Studies, Toronto, 1988.
284 „150 de capete despre cunoştinŃa naturală, despre cunoaşterea lui Dumnezeu, despre viaŃa morală şi despre făptuire” 109, în
Filocalia, vol. VII, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2005, p. 451.
285 Ibid. 75, pp. 432-433.
286 „O sută cincizeci de capete fireşti, theologhiceşti, năravnice şi practice” 139, Filocalia de la Prodromu, vol. II, p. 294.
287 Ibid.
82